7,853 matches
-
de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
ținutului Cernăuți, cedată Austriei, în 1774 prevala deja populația ruteană. Din totalul de 6.436 de familii (cca 32.180 persoane), românii formau 2.703 familii (42%); rutenii 3.088 (48%) familii; evreii - 353 (5,5%); rușii - 219 (3,4%); țiganii - 44 de familii (0,7%)4. Elementul românesc domina numai în ocolul Târgului, iar în ocolul Nistrului românii constituiau mai puțin de un sfert din populație. În ocolul Târgului numai în satele Camena, Mihalcea și Cuciurul Mare exista un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în cele 122 sate și un târg din ținutul Cernăuți locuiau 39.400 persoane, dintre care 18.640 români (47,3%), 17.125 ruteni (43,4%), 1.150 ruși (2,9%), 1.805 evrei (4,6%), 395 polonezi (1%), 240 țigani (0,6%)6. Iar Ion Popescu estima populația totală a ținutului Cernăuți la 38.075 persoane, dintre care 18.640 români (48,9%), 15.800 ruteni (41,5%) iar cea mai mare parte dintre cei 1.600 trecuți la rubrica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
populația acestui ținut ar fi putut să fie de origine românească, restul erau huțani. În partea centrală și de sud a Bucovinei (ținuturile Suceava și Câmpulung Moldovenesc), populația era aproape exclusiv românească. Doar pe lângă mănăstiri locuiau mai multe familii de țigani, iar la Suceava exista un număr important de evrei și o veche comunitate armeană. Familii de ruteni existau răzleț în unele sate, mai ales în partea de nord a ocolului Berhomet, iar în zona de munte locuiau, pe lângă români, și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a Bucovinei, în special în ținutul Câmpulung Rusesc, locuiau cca 1.140 de familii (8,3%) de huțani. Din 475 familii evreiești (2%) 276 locuiau la Cernăuți, Suceava și Vijnița. În Bucovina se mai aflau atunci 420 de familii de țigani (3,1%), cele mai multe locuiau în sudul Bucovinei, pe lângă mănăstiri. La Suceava exista o comunitate armeană, constituită din 58 de familii. În perioada administrației militare (1774-1786) s-a produs o creștere însemnată a numărului populației Bucovinei (de la cca 67.000-73.000
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
române (1926), manuale de limba română și tot pentru uz didactic a prelucrat, sub pseudonimul C. Frunză, o lucrare de J. Nestroy, cu titlul De-ale lui Păcală (1927), și o dramatizare după Țiganiada de I. Budai-Deleanu, sub titlul Tabăra țiganilor (1931). SCRIERI: O sută de ani de la nașterea lui Alecu Hurmuzachi, Cernăuți, 1924; Anul 1848 în cultura și literatura Bucovinei, Cernăuți, 1926; Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918, Cernăuți, 1926; ed. îngr. și pref. Alexandrina Cernov, Cernăuți, 1996; Istoria literaturii
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
franceză: Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur (în „Magazin für die Literatur des Auslandes”), Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sur le nom de Bohémiens (cuprinzând îndemnuri la eliberarea țiganilor robi din Principate) și, cel mai important, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Ținut prea din scurt de tatăl său și de domnitor (care nu privea cu simpatie nici proiectele sale istoriografice), K. își grăbește întoarcerea în
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
mai avut câteva inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale, înțeleasă
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, legea rurală, proclamarea Independenței) i-au pus în valoare spiritul constructiv și capacitatea de a alege, cu simț istoric și luciditate critică, din tradiții și din influențele străine, elementele utile pentru accelerarea procesului de modernizare
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași, 1900
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași, 1900; Acte, scrieri din tinereță, discursuri, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1908; Scrisori. 1834-1849, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1913; Opere, pref. N. Cartojan, Craiova, [1930]; Scrieri și discursuri, ed. 3, pref.
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în preocupările revistei atât prin traduceri directe, cât și prin prezentarea generală a operei unora dintre marii poeți ai lumii. Cezar Titus Stoika scrie despre Lermontov, Al. Mihailov despre transpunerile în românește din opera lui Pușkin. Se republică traducerea poemului Țiganii de Pușkin, realizată de Al. Donici cu o sută de ani în urmă. O altă literatură frecventată este aceea italiană. Sub titlul Apusul lunii, este reprodusă traducerea poemului lui Leopardi Il tramonto della luna, realizată de N. N. Crețu. Pimen Constantinescu
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Aici câteva personaje masculine se aruncă în iad, terorizate, fără a i se împotrivi hotărât, de demonul cărnii. Acolo ajung și Mură, și Oleana, tinerii din romantica poveste de dragoste, cu subiect sadovenian, Copca Rădvanului: ea, fiică de boier, el, țigan lăutar rob. În Soleima, eroina titulară, o cadână, este împușcată de soțul ei pentru o presupusă infidelitate, fie și numai visată. Dintre romanele lui G., două dezvoltă problematica din nuvele, în special pe cea erotică. Scris la persoana întâi, Roxana
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
a „dușmanului”. Chiar dacă societatea comunistă a dispărut, reflexul de negare a alterității a rămas Încă activ, dacă ne gândim, În România actuală, la diverse forme de incomprehensiune sau de lipsă de acceptare a celuilalt, la nivelul minorităților, fie ele etnice (țigani, maghiari, evrei), fie profesionale (aduceți-vă aminte de strigătul „Moarte intelectualilor!” ce răsuna În iunie 1990 În timpul celei mai dure mineriade, slogan specific pentru o mentalitate de tip unic, agonal, care combate „dușmanul de clasă”, programată În noi de ideologia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Demonul, Iași, 1939, Poeme, București, 1954, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964; Iosif Utkin, Tălmăciri, București, 1945; A. S. Pușkin, Poeme, București, 1947, Călărețul de aramă, București, 1949, Fântâna din Bakcisarai, București, 1949, Poltava, București, 1949, Povestea craiului Saltan..., București, 1949, Țiganii, București, 1949, Poezii, București, 1953, Opere alese, I, pref. Tamara Gane, București, 1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București, 1957, Versuri, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1958, Versuri și proză, îngr. și pref. Tatiana Nicolescu, București, 1965, Versuri
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Liliana Iorga Pippidi, București, 1991; Pagini de critică literară, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Neamul românesc în Basarabia, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1995-1997; Peisagii, îngr. și pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998. Traduceri: A.S. Pușkin, Țiganii, Vălenii de Munte, 1908; Pilde filosofești din grecește, Vălenii de Munte, 1909; Nadejda B. Știrbey, Raze de soare, Vălenii de Munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangița, Brașov, 1914; Maria, Regina României, My Country - Țara mea, partea I-II, Cleveland- Iași, 1917
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
albă (1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (1972), ultimele două fiind nuvele inspirate din viața ciobanilor și a lăutarilor. Talentul lui L. se exprimă cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău, 1962; Vioara albă, Chișinău, 1963; Ritmuri, Chișinău, 1965; Ciuleandra, Chișinău, 1965; Bucolica, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Lăutarii, Chișinău, 1972; Sufletul ciocârliilor, Chișinău, 1974. Repere bibliografice
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
presă, administrație, învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
global, cu pasajele de acțiune vijelioasă, ca un joc între prim-plan și fundal. Cu Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în poveștile auzite, în copilărie, de la țărani, de la robii țigani din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
2003. Ediții: Ioan Slavici, Amintiri, pref. edit., București, 1967; Topîrceanu scrie și desenează pentru copii, pref. edit., Iași, 1970; G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, pref. edit., Iași, 1972; ed. București, 1992, Poezii și desene pentru copii, pref. edit., București, 1982, Țiganul în cer, București, 2001 ; Otilia Cazimir, Baba Iarna intră-n sat... și alte poezii, București, 1972, Inscripții pe marginea anilor, pref. edit., Iași, 1973, Scrieri despre teatru, pref. edit., Iași, 1978. Repere bibliografice: Al. Piru, Romanul lui G. Topîrceanu, RL
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
de trecutul lor. „A Începe din nou” a fost Însăși esența visului american. Dinamica imigrației În Europa este foarte diferită. Imigranții nu sunt atât de dornici să se asimileze. De fapt, opusul este adevărat. Majoritatea duc cu ei cultura, așa cum țiganii au făcut-o de secole. Diasporele culturale au forțat o regândire a ideii de imigrație și, În felul acesta, au creat noi provocări, dar și oportunități În Europa și În restul lumii. Etnografii au identificat mai mult de două mii de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din acest punct de vedere. Adaug însă imediat observația cât de acută este o altă presiune, din exterior, cât de mult contează ceea ce în concepția skinneriană se numește „contextul de stimuli”. Atât de rezistenți în a merge la școală, gaborii țigani - o comunitate cu totul închisă - o fac acum în masă, fiindcă altfel nu pot avea carnet de conducere auto, nu pot opera la bancă, nu pot completa formularele necesare pentru pașaport etc. S-ar mai cuveni spus în încheierea acestei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dulfu și Th. D. Speranția. Au mai colaborat V. Alecsandri, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu ș.a. Se republică și poeziile Mai am un singur dor, Glossa, Epigonii și Kamadeva de Mihai Eminescu. Scriitorii din care se traduce sunt Fénelon, Turgheniev, Pușkin (Țiganii), Millevoye. Revista are o bogată rubrică de literatură populară, la care au trimis fragmente din culegerile lor I. Pop-Reteganul, Iuliu Tuducescu, M. Lupescu ș.a. R.Z.
LUMINA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
fel de Humulești modern. În Lacătul apei (1986), de exemplu, L. folosește o modalitate ficțională tradițională, cu subiecte aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]