19,073 matches
-
agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent ca având un rol de inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat că disfuncția centrală
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
care năzuiseră Domnitorul și Guvernul său, era pur și simplu năruit. Dacă avem În vedere atitudinea mai sus amintită a Puterilor europene, nu este de mirare că Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, În cursul unor noi Întrevederi cu diplomații acreditați la Congres, au primit din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de Externe francez, Waddington, a căutat să spulbere orice iluzii, lăsând să se Înțeleagă că „Basarabia
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
eforturi susținute pentru eliberarea Basarabiei. În 1879, la Iași, a Început să fie editat ziarul Basarabia, care, pe lângă tematica socială și socialistă, aborda și problematica legată de provincia Înstrăinată. Genericul acestei publicații periodice nu era unul deloc Întâmplător. Consulul rus, acreditat la Iași, dar și cel de la București au depus eforturi multiple și febrile pentru a determina autoritățile române să suprime această publicație. Argumentul-forte, invocat de funcționarii români, că așa ceva era imposibil, Întrucât, În România era În vigoare libertatea cuvântului și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
la instituțiile de Învățământ din țară <ref id="22"> 22 APEIR, fond 151, dosar 2796, f. 4. </ref>. În scurt timp, manifestul a devenit cunoscut atât diplomaților ruși aflați În România, cât și autorităților țariste din Basarabia. Ministrul plenipotențiar rus, acreditat la București, M. Giers, considera că, prin emiterea acestui manifest, Comitetul Central al „Ligii Culturale a Românilor Basarabeni” urmărea un scop politic bine determinat: sub pretextul salvării românilor de nedreptățile suportate de ei În Basarabia, documentul Îndemna Îndeosebi tineretul studios
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
adepții ideii naționale unificatoare din România au contribuit la consolidarea mișcării naționale În provincia dintre Prut și Nistru. Contactele lor au devenit, În 1906, tot mai frecvente, fapt care Îngrijora mult autoritățile țariste. La 9 august 1906, același M. Giers, acreditat la București, informa Ministerul Afacerilor Externe rus despre intensificarea, „În ultimul timp”, a contactelor dintre naționaliștii români și reprezentanții mișcării autonomiste din Basarabia <ref id="32">32 APEIR, fond 151, inventar 1, dosar 2796, f. 25. </ref>. Giers a transmis
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile științei și tehnologiei bazate pe demonstrația matematică. Dar primul care a căzut victimă acestei mistici ispititoare a fost însuși Pitagora. Cel mai avizat dintre biografii săi, Diogene Laerțiu, acreditează legenda că Pitagora ar fi murit din cauza credinței în nemurirea sa și că va fi protejat de crotonienii mâniați pe pitagoreici, ascunzându-se într-un lan de fasole. (Pitagoreicii considerau bobul de fasole un simbol sacru al vieții.) Desigur, celălalt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
răbdare, de libertatea lăuntrică și de împăcare cu soarta păreau lucrurile cele mai de preț. De aceea morala stoică părea singura salvare și numai eudemologia intelectuală a epicureilor mai părea a avea virtuți similare. De aceea gramaticii se străduiau să acrediteze, contrar lui Platon, că Homer este „cel mai înțelept dintre poeți”, prezentându-l liceenilor și studenților ca pe un preaînțelept romantic care disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De asemenea, există încercarea lui M. Roger de a reconstitui curriculumul școlii din York pornind de la poemul lui Alcuin: L’Enseignement des letters classiques d’Ausone à Alcuin. Introduction à l’histoire des écoles carolingiennes, Paris, 1905. Lucrarea lui Roger acreditează ideea că reforma curriculară a lui Albert la școala episcopală din York era inspirată de septem artes liberales și că ea a stat la baza acțiunilor pedagogice întreprinse de Alcuin în Imperiul Carolingian. O demonstrație, de altfel, nu prea greu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a manifestat geniul celui supranumit „părintele pedagogiei”: Jan Amos Komensky. Ne grăbim să afirmăm însă că acest supranume nu i se potrivește. Personalitatea și opera lui Comenius depășesc cu mult dimensiunile conotate prin această sintagmă sărăcăcioasă. Istoricii pedagogiei au acreditat-o pentru că nu au cunoscut decât „vârful aisbergului” operei comeniene: opera sa antumă. Dar profunzimea gândirii lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimbare curriculară decât în ceea ce privește disciplinele opționale. b) Factorii cvasilegali care influențează curriculumul sunt sistemele de acreditare a diplomelor de absolvire și sistemele de admitere (în învățământul secundar și superior, ca niveluri neobligatorii ale sistemului de învățământ). Diploma de bacalaureat este acreditată printr-un curriculum stabilit la nivel național; admiterea în licee și facultăți, în schimb, se realizează în baza unui curriculum stabilit cvasiautonom; admiterea în învățământul superior privat se desfășoară, de regulă, pe baza unui curriculum sumar și complet autonom, existând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și exemple pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că odată cu această înnoire s-a încheiat era superficialității și a mimetismului pedagogic obiectivist și au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestei grupări. Iar consecința, pe plan sociopsihologic, a fost și mai mare: s-a pierdut speranța într-o intrare în normalitate, s-a înrădăcinat credința că alt drum nu mai există. Efectul, pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Scriitorilor, publicase un articol despre „întrecerile” familiilor de țărani în a avea cât mai mulți copii. Fantezia este susținută bombastic cu motivul similarității fecunditate-bogăție (la întrebarea câți copii aveți, un țăran răspundea, după caz, „numai șapte” sau „numai nouă”, prozatorul acreditând ideea, falsă, de altfel, că în mentalul românesc tradițional numărul copiilor și nepoților reprezentau bogăția materială și prestigiul familiei). Cum interesele exprimate public nu coincideau cu interesele indivizilor, iar divergența dintre atitudinile și comportamentele oamenilor ce-au trăit în regimul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a identifica controalele care nu au fost implementate în totalitate sau pentru care utilizatorii necesită instruire; • se implementează acțiunile corective prin care se remediază situațiile identificate anterior; • toată documentația se pune la dispoziția unei firme sau a unui evaluator acreditați să ofere certificare în baza ISO 27001; • auditorii firmei vor efectua o verificare formală prin care certifică existența fizică a controalelor documentate; • dacă situația faptică este conformă cu documentația, se eliberează certificatul de conformitate. Implementarea unui SMSI se poate face
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Halley” , el se vrea un tânăr Orfeu, care să restabilească legăturile rupte între om, natură și lucruri sub semnul cântecului identificat cu existența. Poezia din Lunaticul nopții scitice (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul Uniunii Scriitorilor din România) acreditează „lunaticia” - stare de tensiune, trăire paroxistică, „barbară” și panică (în sensul lui Lucian Blaga), poetul apărând drept un „băutor de imagini tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau satanice. În Careul cu raci (2003), cea mai importantă carte de versuri a
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
care îi terorizează nu doar pe țărani, ci și pe comuniștii naivi, stăpâniți încă de credința într-o idee. Frescă socială sui-generis, Vânătoarea regală este și o meditație asupra adevărului și demnității. Romanul rezistă eroziunii timpului nu prin componentele ce acreditează iluzia posibilității de a birui anormalul, absurdul, monstruosul în condițiile comunismului, ci prin dezvăluirea hidoșeniilor și strâmbătății sistemului comunist. Celelalte romane ale ciclului sunt mai puțin dense. Cu Iepurele șchiop, întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B.
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
bun, valoros ori, în orice caz, dezirabil, dată fiind sincronicitatea - fie ea și întârziată - cu literatura americană. În confruntarea doctrinelor estetice, această conotație valorizantă a fost utilizată pentru tranșarea unor rivalități de prestigiu și legitimitate, cu substrat generaționist. S-a acreditat, la nivelul percepției curente, ideea că în literatura română p. este perfect echivalent cu optzecismul, fiind manifest exclusiv în literatura generației ’80. Analize mai nuanțate - datorate chiar unor reprezentanți ai generației ’80 (cum este Mircea Cărtărescu) - vin să precizeze termenii
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
de expunerea concepției sale despre poezie. Ideile prefeței, lipsite de originalitate, însă nici contestabile în sine, se dovedesc anacronice, deoarece sunt stângaci plasate polemic. Optând pentru o poezie a „simplității, clarității și adâncimilor” și a „consecințelor morale” și încercând să acrediteze conceptul unui lirism filosofic, eliberat de imagini (E. Lovinescu îl plasează pe N. în „sfera poeziei «de concepție»”), autorul condamnă în bloc „modernismul” (ghilimelele au conotație peiorativă), proclamat „anarhism literar” (cam în același timp, Emilian I. Constantinescu publica Anarhismul poetic
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
esteticii realiste. Definitoriu este însă tocmai haloul de sugestie, ireductibil în chip univoc fie la tematică, fie la stil, asigurat de corelarea ingenioasă a acestora. Tematica majoră este configurată aici de investigarea raporturilor dintre Eros și Thanatos. P. reușește să acrediteze ceea ce s-ar putea numi o refondare a intimismului, repudiind deopotrivă autoanaliza verbioasă, explicarea intelectualistă, ca și lamentația gratuită sau exhibarea fervent autenticistă a interiorității, eventual sub semnul mizerabilismului provocator. SCRIERI: Narațiuni întâmplătoare, Cluj-Napoca, 1989; Poemul deshumat, Cluj-Napoca, 1994; Creier
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
munte, de unde aducea slăvire lui Gebeleizis-Zalmoxis, zeul suprem, stăpânul cerurilor. Viziunea va fi contestată de arheologi de nediscutată autoritate. C. Daicoviciu respinge, în La Transylvanie dans l’Antiquité, aserțiunea lui P. potrivit căreia Zalmoxis ar fi fost o divinitate uranică, acreditând opiniile unor savanți străini, vehement combătute în Getica, după care geto-dacii s-ar fi închinat, din contră, unei zeități htoniene. De aceeași părere era, dintre nespecialiștii de seamă, și Lucian Blaga care, într-un studiu din „Saeculum”, contestă explicit teza
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
primar în formarea conștiinței ecologice? În această privință, ar putea fi destul de scăzută încă. În ceea ce privește însă eficacitatea învățământului actual referitor la creșterea prestigiului social al profesiilor nonintelectuale, o cercetare ar putea scoate eventual în evidență valori negative: el ar putea acredita ideea că reușita personală, legată de cea școlară, este încununată de o profesie intelectuală; dimpotrivă, profesiile nonintelectuale sunt asociate cu o selecție școlară negativă, fiind rezervate pentru cei care nu au capacități intelectuale suficient de ridicate sau prezintă defecte de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au început să se formuleze o serie de norme deontologice care caută să stabilească limitele unui atare angajament al sociologului (Lippitt, 1961b). A doua limită se referă la inegalitatea accesului la știință: cine este în fapt clientul? Modelul pieței libere acreditează ideea că fiecare parte componentă a societății este un solicitant potențial al serviciilor specialiștilor. Dar o asemenea presupoziție este inconsistentă. Sociologia radicală a preluat și dezvoltat o observație a lui Marx în această privință: actorii care compun o colectivitate nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lărgită a responsabilității sociale. Practicarea istoriei este o formă de sancțiune morală. Istoria este profund evaluativă. Sunt persoane care au rămas în istorie prin contribuția lor pozitivă, chiar prin sacrificiul lor, ce nu va fi uitat de generațiile viitoare. Se acreditează ideea că istoria judecă; nu uită. Menținerea în amintirea urmașilor a faptelor bune reprezintă un stimulent moral important. De multe ori apare preocuparea de a nu lăsa un „nume pătat”. Istoria ține trează ideea că faptele umane nu se pierd
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Karl Marx a pus în evidență faptul că istoria reprezintă un instrument ideologic foarte puternic al claselor sociale. Ele definesc, în spiritul propriilor lor valori, atât situația prezentă, cât și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte între familiile feudale pentru putere, alianțe, trădări, războaie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesta a fost calculul făcut în mod real, este clar că el nu putea fi transmis posterității prin intermediul cronicarului. El nu putea fi declarat nici celor din jurul său. Probabil că domnitorul ar fi comunicat curții sale motivele prime, care să acrediteze ideea grijii față de destinele colective. Comprehensiunea se află aici în dificila situație de a delimita ceea ce exprimă în mod real conștiința actorului istoric de distorsiunea operată la nivelul comunicării acestei conștiințe celor din jur. Problema nu este însă numai a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]