4,780 matches
-
pentru oamenii de cultură ai României Socialiste.“ („Cu cele mai bune gânduri“, România literară, 22 noiembrie 1984) PETROVEANU Mihail Mitologia activistului de partid (notă V. I.) „Cine ia în serios viața nu poate da aci decât un singur răspuns: tipul activistului de partid. Acesta, indiferent de însușirile lui proprii, răspunde de funcția lui, de toți și de toate. Un om care trăiește, vrând-nevrând, cu conștiința răspunderii sale permanente față de societate, ai lui și față de sine însuși - cazul ideal - este pasionant pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
V.I.) „Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului. E o sarcină de cinste și implicit un prilej de tezaurizare a impresiilor. Din observatori, fie chiar atenți, devenim activiști, zidim - și zidim și pentru noi. Ne modelăm pe noi înșine ca oameni și scriitori.“ (Gazeta literară, 4 decembrie 1958) „Dac-aș avea poiana cu florile poeme, Eu le-aș culege astăzi și ți le-aș dărui Pentru această floare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
antiumanism. Și ce este mai trist decât să te împotrivești omului? Din toate punctele de vedere, «noua filozofie» este de fapt o veche și demonizată filozofie.“ (Tomis, decembrie 1978) VODĂ CĂPUȘAN Maria „Omul politic și omul de aleasă știință, pilduitoare, activistul nutrit de cele mai frumoase idealuri se îngemănează fericit în personalitatea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, a cărei operă științifică și de creație în spirit își află ecou pe meridianele lumii, ducând în veacuri faima unui neam, mândri de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și al desăvârșirii spirituale, Epoca Nicolae Ceaușescu, epoca afirmării plenare, a creației și creatorilor fundamentează și prin contribuțiile valoroase ale tinerelor talente dimesiunile și valoarea noii noastre culturi.“ („Afirmarea plenară a creației și artei socialiste“, Amfiteatru, martie 1989) MIRCEA Dumitru, activist cultural, prozator Homer în RPR (nota V. I.) „Poezie a faptelor este epoca noastră socialistă, poezie a faptelor fără precedent în istorie. Epopeea ei încă n-a fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-l aud spunând „muncipile“... Îți vine să crezi cât este de incult... Ha, ha, ha... Peste câteva ore, apare și Mircea. Direct de la Sala Palatului. Pe blocnotesul cu coperți roșii de pânză și hârtie lucioasă a desenat cefele, uneori profilurile activiștilor care notau conștiincios, pe același tip de blocnotes, indicațiile de la tribună. Zeci de miniaturi, demne de o expoziție. Își freacă mâinile de bucurie: le-a făcut-o! Dorin și Mircea. Umorul și rezistența (sau disidența?!) la români. * Primesc un telefon
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
interes național. Arabii ăștia pot crea probleme... Închid ochii. Văd urma lăsată de tablou, un dreptunghi mai alb decât restul peretelui... Plutonul de farfurii este neatins. Chiar și în revoluție trebuie să existe o măsură, nu-i așa? Mai mulți activiști ai C.C., U.T.C și U.A.S.C.R. năvălesc la Marian în casă, cerându-i ajutorul. Marian este de mulți ani prieten cu un apropiat al lui Iliescu. Băieții în cauză l-au ajutat în anii ’80 să obțină
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cremoase de ieri-alaltăieri de către acele - oho, cât de puternice! - figuri ale zilei, slujbașii de la o unitate de alimentație publică. Câte nu puteau ei procura și la ce prețuri bune le puteau vinde, ce poziție privilegiată câștigaseră și câtă aroganță (de activist) se afla pe fețele lor! Pentru că ne-au râs în nas, am lăsat prăjiturile pe masă și ne-am dus în căminul fetelor, ne-am instalat în holul de jos și-am început să jucăm cărți, să vorbim, să clocotim
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
A intrat într-o zi în clasă pe la jumătatea orei și-a-nceput să se strâmbe dezaprobator din ultima bancă. Nu mai știu foarte bine despre ce vorbeam, dar îmi amintesc perfect cum arăta inspectorul. Exact la fel ca toți activiștii: tuns regulamentar, cu ceafa liberă și urechile la vedere, cu cravată în dungi și costum de țoale gri. Mă plimbam printre bănci cu mâinile în buzunarul raglanului lung, căci în clase era foarte frig și mă jucam cât puteam de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în limbajul specific al cadrelor, aproape țipând și nu știam ce să fac să-l opresc. Mă bălăcărea în fața celor treizeci de elevi rămași cu gura căscată și mă gândeam - fără emoții, pentru că mai văzusem chestii de genul ăsta, adică activiști urlând - cum să fac să-l opresc. După ce inspectorul și-a vărsat tot năduful, s-a-ntors spre mine și-a spus: — Dumneata iei banii statului degeaba! M-am uitat la el, îmi venea să râd, pentru că omul era cu fălcile înflăcărate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
M-am uitat la el, îmi venea să râd, pentru că omul era cu fălcile înflăcărate, ca și când s-ar fi întors de la miting, dar eram și enervată. Experiența mea cu această categorie de oameni nu era bogată, ci densă, pentru că toți activiștii aveau același stil: veneau urlând și-i terorizau pe cei care tăceau. Și-atunci l-am întrebat: — Care bani? Ăștia? Am scos o parte din mărunțișul meu din buzunar și i l-am arătat. Și, pentru că nu reacționa, am continuat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
interese ascunse oamenilor. Interese primitive bazate pe lăcomia materială, fără nici o profunzime a noțiunii de existență a omului pe pământ. „Sunt un om retras și neînțeles în fața unei lumi haotice făcute de oameni, în care acești oameni fac multe prostii.” „Activiștii îmi recomandau altădată să mă adaptez minciunii și imposturii, ceea ce eu n-am reușit.” Când impostorii sunt majoritari, cel care pledează pentru adevăr devine „nebun”. Că așa este, o dovedește cu paginile din cartea de față referitoare la viața politică
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ani chiar credeam în ideile socialismului așa cum erau ele prezentate în lozinci), am început să scriu la Comitetul Central al PCR, exprimându-mi nemulțumirea în legătură cu ce se întâmpla. Am scris în mai multe rânduri și de fiecare dată venea un activist de partid care stătea de vorbă cu mine, să ducă o ,,muncă de lămurire” cum că ,,lucrurile nu stau chiar așa”. Unii îmi dădeau dreptate în particular, dar îmi dădeau de înțeles că nu se poate face nimic, că până la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și povești siropoase. Acum câțiva ani "Monitorul” era un ziar incisiv în care se spuneau lucrurilor pe nume și se spuneau lucruri interesante. Apărea într-o vreme "Monitorul Expres" cu tot felul de articol interesante despre activitatea securității și. a activiștilor pcr. "Noi muncim cu drag și spor - pentru-al țării viitori" suna altă dată un slogan comunist. Noi muncim cu drag și spor - spunem tot felul de prostioare oamenilor le dăm: "cancanuri" și ce vor ei, și toată, lunea este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
altă dată un slogan comunist. Noi muncim cu drag și spor - spunem tot felul de prostioare oamenilor le dăm: "cancanuri" și ce vor ei, și toată, lunea este mulțumită. Aceasta este astăzi starea de spirit de la "Monitorul". În alte vremuri activiștii pcr îmi spuneau: "vezi-ți mata de alte treburi, lasă politica pe seama altora! Nu ești mata pentru așa ceva ! Astăzi constat cu stupoare că "Monitorul" - care altă dată era un ziar în adevăratul înțelese - se supune cuminte acestor "indicații" pe care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
publici, hoția, corupția, abuzul, șantajul și toate celelalte racile ale societății. Demersurile sale nu sunt luate în serios, "înainte de '89 trimiteam scrisori la CC al PCR, în care criticam anumite stări de lucruri de la noi. În urma scrisorilor, venea câte un activist de la partid și încerca să mă prelucreze, să-mi arate că lucrurile stăteau altfel După 89 așteptat o schimbare în bine. Când am văzut însă. că a venit la conducere bolșevicul de Ion Iliescu, m~am lămurit. Îl disprețuiesc. Am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când venea conscriptorul să l ia în evidență, așa după cum câteva secole mai târziu, în perioada de avânt a construcției societății comuniste, urmașii acelor iobagi se vor ascunde atunci când îi apăreau în curte așa zișii activiști de partid ca să-i convingă să cedeze pământul faimoaselor întovărășiri agricole sau gospodăriilor agricole colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era cea pe care am arătat-o mai sus, trebuie să menționăm că existau în fiecare sat câteva familii de oameni harnici, gospodari, cei ce constituiau fruntea și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
agriculturii sovietice în acele kolhozuri de concepție leninistă, ce viață nefericită duceau acești sovietici care în inconștiența lor pretindeau că construiesc de zor societatea cea mai avansată din istoria universală, viitorul de aur al omenirii. Se organizaseră brigăzi formate din activiști de partid, muncitori din centrele industriale care se deplasau în mediul rural cu scopul de a lua contact cu oamenii, pentru a-i convinge, cu mai multă sau mai puțină blândețe, să facă cererea de înscriere în «colectivă». Curând după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
paralel cu Întovărășirea. Dar să vedem cum a evoluat numărul înscrierilor în G.A.C., care era aderența oamenilor din Streza la sisemul agricol socialist, după mai bine de doisprezece ani de muncă asiduă a acelor lucrători cu gura ce erau activiștii de partid. La 23 februarie 1961, aceștia reușiseră să determine să se înscrie în aceste forme de organizare a agriculturii 108 capi de familie, din cele 199, cîte se aflau în evidețele comunii, din care în G.A.C. - 64, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de sub, (pardon de expresie), fund. Din 4 octombrie până în 2 decembrie 1961 s-a dus o continuă muncă de lămurire a țăranilor individuali să semneze cererea de înscriere. Unii gospodari au fost vizitați în acest scop de echipele mixte de activiști și de câte 40 - 50 de ori. La 3 decembrie 1961 are loc festivitatea de inaugurare a Gospodăriei Agricole Colective «30 Decembrie», la care satul a avut oaspeți de onoare, mari oportuniști, mari bidigănii, mari nulități, pe tovarășul Drăgoi, de la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
215,84 ha. teren, din care 82,70 ha., arabil. Locuitorii satului Oprea Cârțișoara, au fost mai «îndărătnici» în ce privește acceptarea noii forme de proprietate asupra pământului, despre care știau că e de fapt al lor. Dar din noiembrie 1961, «tovarășii» activiști de la raion s-au pus pe treabă. S-au organizat echipe ce se aflau zilnic în teren, care mergeau din casă în casă ca să-i convingă pe oameni, dar mai ales pe boresele care se mai întâmpla să le arunce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în teren, care mergeau din casă în casă ca să-i convingă pe oameni, dar mai ales pe boresele care se mai întâmpla să le arunce și câte un lighean cu lături în cap, despre superioritatea lucrării pământului în colectiv. Tovarășii activiști Mârza, Greavu, Cristian Cornel și încă mulți alții deveniseră personalități notorii, în sat, spaima bieților oameni care nu mai știau cum să procedeze ca să nu dea ochii cu aceste belele căzute pe capul lor ca să-i convingă că musai trebuia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci doar pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
caza la Hotel I.P.O., unde aveam să stau cele 10 zile pe care trebuia să le petrec aici. Hotelul, o clădire veche situat pe malul Dunării, fost cândva în vechiul regim Hotelul Partidului, unde altădată îi pășeau pragul numai activiști de partid ai fostului regim, acum în zilele noastre eram primit și eu dar nu ca și comunist ci ca artist cu un zâmbet plăcut adresat de o recepționeră slăbuță ce mă înregistră oferindu-mi o cameră la etajul unu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
elementele de bază ale lumii construite de povestea din film, opunându-se acelei efervescențe factice din filmele-șablon cu probleme. în Faleze de nisip problema se naște în mod semnificativ nu la locul de muncă (adică acolo unde dictatura mentală a activiștilor culturali o plasase, pentru ca, evident, colectivitatea să o rezolve la capătul unui film sau roman), ci în vacanță. în plus, subiectul nu este omogen (nu se ivește în sânul aceleiași colectivități), ci heterogen (desparte două clase sociale). în fine, finalul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]