14,112 matches
-
și în zone cu apă dulce, însă nu evită apele cu salinitate scăzută și turbiditate ridicată. Habitatul principal este reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, la adâncimi de 6-200 m, iar habitatele secundare sunt reprezentate de marea deschisă, cu adâncime de peste 200 m. Ocazional, se poate întâlni și în porturi sau râuri care se varsă în mare (Zaharia et al., 2013). ... 2.2. STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂ Marea Neagră este una dintre cele mai vulnerabile mări
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
în ansamblu și pentru sistemele, structurile, componentele și echipamentele cu funcții de securitate nucleară, respectiv cu funcții în exploatarea fiabilă a instalației nucleare; acest topic va fi inclus doar la proba orală din cadrul evaluării teoretice interne. ... 14. Protecția în adâncime pentru centrala nuclearoelectrică; sistemele, structurile, componentele și echipamentele cu rol în asigurarea nivelurilor protecției în adâncime; controlul configurației de proiectare și de exploatare; evaluarea riscului operațional; fundamentele de operare, procedurile și responsabilitățile specifice pentru fiecare nivel de protecție în adâncime
ORDIN nr. 65 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282540]
-
funcții în exploatarea fiabilă a instalației nucleare; acest topic va fi inclus doar la proba orală din cadrul evaluării teoretice interne. ... 14. Protecția în adâncime pentru centrala nuclearoelectrică; sistemele, structurile, componentele și echipamentele cu rol în asigurarea nivelurilor protecției în adâncime; controlul configurației de proiectare și de exploatare; evaluarea riscului operațional; fundamentele de operare, procedurile și responsabilitățile specifice pentru fiecare nivel de protecție în adâncime; acest topic va fi inclus doar la proba orală din cadrul evaluării teoretice interne. ... 15. Experiența
ORDIN nr. 65 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282540]
-
adâncime pentru centrala nuclearoelectrică; sistemele, structurile, componentele și echipamentele cu rol în asigurarea nivelurilor protecției în adâncime; controlul configurației de proiectare și de exploatare; evaluarea riscului operațional; fundamentele de operare, procedurile și responsabilitățile specifice pentru fiecare nivel de protecție în adâncime; acest topic va fi inclus doar la proba orală din cadrul evaluării teoretice interne. ... 15. Experiența de exploatare specifică pentru centrala nuclearoelectrică; cerințele privind raportarea evenimentelor la CNCAN; evenimente semnificative/majore, lecții învățate, măsuri pentru prevenirea evenimentelor; acest topic va fi
ORDIN nr. 65 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282540]
-
nivel regional de prelevare a probelor de pe substrat mobil poate fi găsită în Todorova și Konsulova, 2005. Această metodă se pretează a fi folosită pentru investigarea habitatului 1170-2 Recifi biogeni cu Mytilus galloprovincialis, unde substratul predominant este sedimentary, iar adâncimea mare (30-50 m) face dificilă realizarea scufundărilor științifice. Pe bodengreifer se poate atașa un suport pe care să se prindă o cameră GoPro dotată cu o carcasă subacvatică. Succesul obținerii unor imagini și filmări de calitate depinde de transparența apei
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
colectarea probelor cantitative de pe substrat sedimentar. Mânuirea și funcționarea acestuia sunt simple, fiind un tub din plastic sau metal, cu suprafața de colectare care variază între 100 și 200 cmp, împins în sediment de către scafandru până la o adâncime de cca. 30 - 40 cm. În locurile în care sedimentele sunt consolidate, tubul este împins prin aplicarea unei forțe mecanice. Pentru prevenirea pierderii unei părți din probă, capătul tubului se acoperă înaintea extragerii acestuia din sediment. La scoaterea tubului din
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
decidă la ce distanță față de fundul mării se obține lățimea de înregistrare dorită. Acest lucru poate fi realizat cu ușurință prin plasarea unei benzi măsurabile pe fundul unui bazin sau pe fundul mării într-o zonă nisipoasă de mică adâncime. Efectuarea acestei măsurări pe uscat nu este recomandată deoarece câmpul vizual al majorității camerelor se schimbă sub apă. Se recomandă ca aparatul foto să fie protejat cu un cadru, pentru a nu fi deteriorat la contactul cu substratul. Dezavantajul metodei
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
un control mai bun în timpul observațiilor comparativ cu metoda camerei tractate. Suprafața care poate fi acoperită în timpul observațiilor cu un ROV este variabilă și depinde de o serie de factori, printre care unul dintre cei mai importanți este adâncimea în zona de lucru. De exemplu, un ROV care se deplasează cu o viteză de 0,3 noduri (0,154 m/s) va parcurge într-o oră 450 m și o suprafață de 1080 mp, dacă considerăm lățimea transectului ca având undeva la
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Habitatele 1130, 1150*, 1160, Habitatul 1210. Habitate costiere și marine Denumirea și codul Natura 2000 Anexa Directivei Habitate/ OUG nr. 57/2007 Prezența în regiunea biogeografică cf. OM nr. 2387/2011 (care modifică OM 1964/2007) 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică adâncime Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră 1130 - Estuare Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră 1140 - Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă Anexa I/ Anexa 4 Pontic, Marea Neagră 1150* - Lagune costiere Anexa I/ Anexa 4 Pontic 1160
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
2000. Distribuția spațială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arată o acoperire de aproape 80 - 100 % a spațiului marin cuprins între linia coastei și izobatele de 40 - 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m). Distribuția ploturilor la nivelul rețelei Natura 2000 trebuie să țină cont de distribuția spațială a tipurilor și subtipurile habitatelor marine la nivelul bioregiunilor marina și pontica, cât și la nivelul siturilor Natura
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
monitorizare a habitatelor marine și costiere Nr. Crt. Habitatul Anexa din DH și OUG 57/2007 Legea 49/2011 Regiune biogeogr. Localitate (jud.) Sit Natura 2000 (cod sit) Frecvența Luna/ Lunile Metoda utilizată Obs. 1. 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică adâncime Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră (Marină) Vama Veche - zona 20- 25 m adâncime (jud. Constanța) - Sf. Gheorghe/Sulina (jud. Tulcea) ROSAC0269 ROSAC0094 ROSCI0281 ROSCI0293 ROSAC0197 ROSCI0237 ROSCI0066 anual mai- octombrie -eșantionare non- distructivă; -pătrate de probă 1 mp (3 replici
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
afara rețelei Natura 2000 Sectorul românesc (zona economică exclusivă și zona costieră) al bioregiunii marine și pontice este acoperit în proporție de ~ 25% de situri Natura 2000. Ținând cont de distribuția habitatelor de interes comunitar la nivelul bioregiunii (până la adâncimea de aproximativ 60-70 m, excepție făcând habitatul 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze și parțial 1170 - Recifi, care conform fișelor standard Natura 2000 se regăsesc în situl ROSCI0311 Canionul Viteaz la peste 100 m adâncime), acestea sunt acoperite
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
respectând cerințele Directivei Habitate: Tabelul 1.4. Habitate costiere și marine Denumirea și codul Natura 2000 Anexa Directivei Habitate/ OUG nr. 57/2007 Prezența în regiunea biogeografică cf. OM nr. 2387/2011 (care modifică OM 1964/2007) 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică adâncime Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră 1130 - Estuare Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră 1140 - Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă Anexa I/ Anexa 4 Pontic, Marea Neagră 1150* - Lagune costiere Anexa I/ Anexa 4 Pontic 1160
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului Anexa I/ Anexa 4 Pontic Metode aplicate pentru monitorizarea habitatelor marine și costiere 1150* Lagune costiere CLAS. PAL.: 21 Lagunele sunt ecosisteme costiere de mică adâncime, separate de mare prin cordon de nisip care prezintă deschideri permanente sau temporare, deschideri care permit primenirea apei. Lagunele costiere se formează, de obicei, prin închiderea unor golfuri marine cu cordoane de aluviuni. Lagunele pot fi alimentate și cu apă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
costieră românească la suprafața totală a bioregiunii pontice (Marea Neagră). Suprafața totală deținută de acest habitat este estimată pe baza observațiilor de teren și a datelor de încredere din literatura de specialitate. 1110 Bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncime CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333 Bancurile de nisip sunt forme topografice înălțate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse și înconjurate permanent de ape mai adânci. Acestea sunt constituite mai ales din sedimente nisipoase, însă un banc nisipos poate fi
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și din sedimente mai fine, precum mâlul. Bancurile în care stratul de nisip se suprapune peste substratul stâncos sunt clasificate ca bancuri de nisip dacă fauna asociată este mai degrabă dependentă de nisip decât de substratul inferior, dur. "De mică adâncime acoperit permanent cu apă" înseamnă că, deasupra unui banc de nisip, adâncimea apei depășește rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Totuși, bancurile de nisip se pot extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nisip se suprapune peste substratul stâncos sunt clasificate ca bancuri de nisip dacă fauna asociată este mai degrabă dependentă de nisip decât de substratul inferior, dur. "De mică adâncime acoperit permanent cu apă" înseamnă că, deasupra unui banc de nisip, adâncimea apei depășește rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Totuși, bancurile de nisip se pot extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac parte
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, prelungirea submarină a plajei cu nisipuri fine, venind în contact direct cu zona mediolitorală. Zostera marina, Zostera noltei și Zannichellia pedicellata formează pajiști submarine monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, cu adâncimi de până la 4m, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o ușoară înmâlire a nisipului. 1110-2. Nisipuri medii sub formă de dune submarine; acest subtip este alcătuit din nisipuri mobile de granulație medie care, sub acțiunea curenților puternici și a
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Prin acumularea în timp a nisipului, acestea pot deveni emerse, constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (ex. insula Sahalin din fața gurii Sf. Gheorghe sau bara de nisip submersă din dreptul băii Musura). 1110-3. Nisipuri fine de mică adâncime, de origine terigenă (silicioase) în nord, de la Sulina la Constanța și biogenă în sud, de la Constanța la Vama Veche, amestecate cu resturi de cochilii și pietricele sunt dispuse de la țărm până la izobata de 3-4 m. În
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de salinitatea determinată de influența Dunării, aceste nisipuri adăpostesc biocenoza nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum în nord și biocenoza cu Donax trunculus, în sud. 1110-4. Nisipuri bine calibrate, mai slab reprezentate în nord, unde fundurile mâloase se instalează de la adâncimi relativ mici (5-6 m) și mai bine reprezentate în sud, sunt dispuse în continuarea nisipurilor fine de mică adâncime, de la 3-4 m, până la 20-25 m adâncime. Sunt caracterizate prin prezența a numeroase moluște precum: Chamelea gallina, Donax trunculus
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
cu Donax trunculus, în sud. 1110-4. Nisipuri bine calibrate, mai slab reprezentate în nord, unde fundurile mâloase se instalează de la adâncimi relativ mici (5-6 m) și mai bine reprezentate în sud, sunt dispuse în continuarea nisipurilor fine de mică adâncime, de la 3-4 m, până la 20-25 m adâncime. Sunt caracterizate prin prezența a numeroase moluște precum: Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara kagoshimensis, Cyclope neritea, Nassarius nitidus, crustaceele Polybius vernalis și Diogenes pugilator și specii de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de centimetri. Se prezintă sub forma unor plaje submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate continuu de valuri. 1110-6. Găleți infralitorali se întâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, la adâncimi mici, ce nu depășesc 2,5 m, în zonele cu hidrodinamism foarte ridicat. Habitatul constă în plaje submerse acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (găleți), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Limita inferioară a acestui tip de habitat corespunde zonei
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
determinată de tipul de sedimente și de o varietate de alți factori fizici. Acestea includ locația geografică care reflectă tendințele biogeografice, expunerea relativă a țărmului (de la țărmuri deschise expuse la valuri, la golfuri și estuare protejate) și diferențele de adâncime, turbiditate și salinitate ale apei. Metode de prelevare/inventariere, indicatori monitorizați O colectare corectă a probelor presupune prelevarea întregului aparat vegetal cu ajutorul unui instrument de răzuit în vederea unei corecte identificări a speciei (părțile bazale constituie criterii de determinare, iar
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fitocenozele analizate și a estima gradul de acoperire al substratului acolo unde este posibil. În ceea ce privește specia cheie Zostera noltei, se va colecta câte 1 probă/adâncime, probe care ulterior vor fi supuse analizei calitative și cantitative. Intervalul de adâncime va fi 0 - 3 m, cunoscându-se că aceasta este zona de maximă dezvoltare a fanerogamei marine Zostera noltei. Biomasa umedă se calculează după spălarea probelor în vederea înlăturării organismelor asociate și a excesului de apă, pentru a evita influențarea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
din mai multe stații, cu doar câteva replici per stație (chiar și una singură), atunci când se iau în considerare atributele referitoare la descrierea biologică. Din păcate, cartografierea întinderii bancurilor de nisip este dificilă, în special în zonele de mică adâncime în care accesul cu barca este anevoios și claritatea apei este prea mică pentru a utiliza tehnici de teledetecție, bazate pe radiații electromagnetice spectrale. În astfel de condiții, este necesar să se utilizeze o tehnică de eșantionare cu caroiaj la
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]