17,588 matches
-
două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3. Influența scenelor de violență la TV asupra adolescenților (15-18 ani) pe sexe Predictori Total (N = 2.295) β* Băieți (N = 1.118
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3. Influența scenelor de violență la TV asupra adolescenților (15-18 ani) pe sexe Predictori Total (N = 2.295) β* Băieți (N = 1.118) β* Fete (N = 1.177) β* Sexul 0,216 - - - - - - - - Violența percepută în filme 0,139 0,092 0,184 Violența percepută la știri 0,095 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
filme 0,139 0,092 0,184 Violența percepută la știri 0,095 0,087 0,106 Echipamente electronice -0,067 - - - - -0,105 Consum de filme TV 0,067 0,087 0,057 *p < 0,05. Influența violenței TV asupra adolescenților este în mod clar diferențiată, în primul rând, de sex. Influența exercitată de violența din filme (sub aspect calitativ și cantitativ) este prezentă și în cazul adolescenților; urmează influența dată de violența de la știri și de prezența echipamentelor electronice în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
0,067 0,087 0,057 *p < 0,05. Influența violenței TV asupra adolescenților este în mod clar diferențiată, în primul rând, de sex. Influența exercitată de violența din filme (sub aspect calitativ și cantitativ) este prezentă și în cazul adolescenților; urmează influența dată de violența de la știri și de prezența echipamentelor electronice în gospodărie. În cazul fetelor se reproduce modelul general al predictorilor, în schimb, băieții sunt foarte puțin influențați de acești factori. Remarcăm la ambele sexe prezența factorului cantitativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
regresia stepwise ca fiind stabil. Este probabil un semnal al consumului cumulat de televiziune, la care sunt expuși copiii începând cu cele mai fragede vârste. Am analizat factorii care explică efectele pe care le are violența televiziuală asupra copiilor și adolescenților. S-a constatat că cele trei grupe de vârsta, 7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani sunt afectate, în principal, de violența percepută în filme și la știri. Dar, pe măsură ce cresc, copiii, în funcție de sex, sunt influențați și de consumul TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
03 4,95 27,53 3,01 Figura 3. Efectele violenței TV pe vârste Pe măsură ce cresc, copiii devin mai indiferenți față de violența afișată la televizor. Dacă la 7 ani, 18% dintre copii se declară indiferenți, la 18 ani, 45% dintre adolescenți au această atitudine față de violența televizuală. Dar o proporție mare a copiilor declară că sunt înfricoșați/îngroziți/nesiguri de scenele de violență văzute la televizor. Curba de tendință are un maxim în jurul vârstei de 12 ani (figura 3). Între 10
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
agresivitate inițiale, se află în situația de risc de a dobândi un comportament agresiv și violent atunci când vizionează în mod constant secvențe violente în primii ani de viață. Cercetătorii afirmă că, nu expunerea la violență TV a adulților sau a adolescenților îi îngrijorează, ci expunerea copiilor. Violența din mass-media pot avea efecte pe termen scurt asupra adulților, dar efectele pe termen lung se pare că au loc numai în cazul copiilor. Filmele violente de la TV, care probabil au cele mai periculoase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de semnalizare a programelor TV este, în principiu, asimilată, de televiziunile din România, în contextul unui control parental precar, al individualizării progresive a televizionării în rândul minorilor și al inexistenței unei implicări a școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
precar, al individualizării progresive a televizionării în rândul minorilor și al inexistenței unei implicări a școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-10 și 11-14 ani). Violența TV și protecția telespectatorilor minori Violența din programele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-10 și 11-14 ani). Violența TV și protecția telespectatorilor minori Violența din programele TV - o provocare pentru cercetarea contemporană Chiar de la începuturile cercetării comunicării de masă analiza conținutului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atât mai mult că a fost urmat de o serie de acte de violență-ecou (de mai mică amploare, dar nu lipsite de importanță). În Colorado, într-o suburbie a orașului Denver, Littleton, în aprilie 1999, la colegiul liceal Colombine doi adolescenți au ucis 16 persoane și au rănit grav alte 23 într-un atac armat. Nu trebuie omis contextul evenimentului: acesta s-a dorit un act demonstrativ de extremism naționalist și a fost organizat chiar de ziua de naștere a lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mediatică (deși, din fericire, nu atât de spectaculoase). De exemplu, în 2003, un copil de 12 ani și-a înjunghiat sora cea mică „pentru că așa a văzut într-un film la TV” (apud Antim, 2004, p. 23). În Giurgiu, un adolescent și-a regizat minuțios și și-a filmat singur propria sinucidere: deși nu a invocat explicit influențele mediatice asupra actului de violență la adresa propriei persoane, forma spectaculară a actului de violență trimite la violența mediatică. Cazurile menționate mai sus pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
astfel, studiile arată că 80% dintre copiii cu vârste între 4 și 10 ani urmăresc asemenea programe TV. Personalizarea consumului televizual constituie, de asemenea, un factor de risc, sustrăgând minorii de sub supravegherea părinților (în Marea Britanie, două treimi dintre copii și adolescenți - 6-16 ani - dețin propriul televizor în camera lor și se pot uita, deci, singuri la televizor). În România, dacă echipamentele audio-video existente nu fac încă posibilă televizionarea individuală la nivelul celei din Occident, cel puțin în planul dezirabilității, tendința este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în camera lor și se pot uita, deci, singuri la televizor). În România, dacă echipamentele audio-video existente nu fac încă posibilă televizionarea individuală la nivelul celei din Occident, cel puțin în planul dezirabilității, tendința este prezentă: în rândul copiilor și adolescenților (cu vârste cuprinse în intervalele 11-14 și 15-18 ani) se manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
individuală la nivelul celei din Occident, cel puțin în planul dezirabilității, tendința este prezentă: în rândul copiilor și adolescenților (cu vârste cuprinse în intervalele 11-14 și 15-18 ani) se manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se accentuează tot mai mult, în România de astăzi, în rândul telespectatorilor minori. Modalități de protecție a telespectatorilor minori Preocuparea față de riscurile expunerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu CURS pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților. Respectarea signalecticii În ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani (22,2%), mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani (39%) și aproape trei sferturi dintre elevii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Tehnologii de Comunicare în colaborare cu CURS pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților. Respectarea signalecticii În ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani (22,2%), mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani (39%) și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani (72%); ignorarea signalecticii se accentuează odată cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elevi (din toate categoriile de vârstă) nu discută deloc despre programele TV. Graficul 7. Partenerii de discuții despre programele TV Sursa: Anchetă realizată în 2005 de CSMNTC în colaborare cu CURS pentru CNA. Tendințe generale Din nefericire, numeroși copii și adolescenți se abat de la reglementările CNA și ignoră complet signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani, mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani. Controlul familial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani, mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani. Controlul familial, în special parental, asupra consumului TV al copiilor și adolescenților este limitat și relativ precar, marcat de carențe de supraveghere și de individualizarea (tot mai accentuată odată cu vârsta) a televizionării, precum și de absența discuțiilor în familie despre programele TV. Tot mai mulți copii și adolescenți preferă să se uite și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consumului TV al copiilor și adolescenților este limitat și relativ precar, marcat de carențe de supraveghere și de individualizarea (tot mai accentuată odată cu vârsta) a televizionării, precum și de absența discuțiilor în familie despre programele TV. Tot mai mulți copii și adolescenți preferă să se uite și se uită efectiv la TV de unii singuri; totodată, discută despre programele TV cu cei din categoria lor de vârstă, cu prietenii și colegii. Controlul școlar asupra consumului TV al telespectatorilor minori este cvasiinexistent. Dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
erori), nu același lucru se întâmplă în ce privește respectarea signalecticii de către telespectatorii minori din România. În contextul unui control parental precar, al personalizării progresive a televizionării și al unei implicări a școlii egale cu zero în consumul TV al copiilor și adolescenților din România, au loc numeroase abateri de la respectarea signalecticii. Mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani, mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani ignoră complet
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan, Dâmboeanu, Cristina, Georgescu, Georgiana. (2003). „Adolescenții și televiziunea. Tipologii ale televizionării”, Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 6-7, pp. 129-140. Drăgan, Ioan. (1996). Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, București. Federman, Joel. (2004). „Riscurile expunerii la violența de la televiziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza deci, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților pentru ca, în final, să vedem în ce măsură este vorba despre două fațete diferite ale aceleiași realități sau două realități diferite. Despre justificarea temei Despre desenele animate, ca punere în film, punere în imagini a mai vechilor basme, se poate spune că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților. Primul obiectiv este, la rândul său, explicitat pe următorii itemi: - Aflarea indicatorilor clasici ai violenței (frecvență și durată a scenelor de violență) pentru întreaga perioadă monitorizată și, în mod diferențiat, pentru zilele de week-end și pentru zilele lucrătoare precum și pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
există și cercetări, conform cărora nu s-a demonstrat existența unei relații cauzale între consumul de violență televizuală și deprinderea unui comportament violent și, în special, nu se poate vorbi cu certitudine despre influența violenței televizuale asupra copiilor și a adolescenților, adică exact segmentul de public care suscită o grijă specială din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, fac ca problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizuală să nu-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]