6,798 matches
-
sistemul Braille. Tipuri de exerciții ar fi următoarele: a) jocuri senzorio‑motorii: - jocuri pentru formarea și antrenarea gesturilor/operațiilor de bază (a lua, a așeza, a deschide, a închide, a îndoi, a strânge, a tăia, a înfășura, a scutura, a agăța, a înșuruba, a încheia etc.); - jocuri pentru cunoașterea și operarea cu obiecte utile din mediul de viață; - jocuri pentru dezvoltarea/corectarea comportamentului motor; - activități de lucru manual; - activități din domeniul educației estetice etc.; b) identificarea formelor prin pipăit (informații tactile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cercetându‑le; - 4 luni: `nalță capul și înclină toracele; suspendat, ține capul în plan superior; începe să aibă controlul capului la mișcări de răsucire; dispare reflexul Moro; gângurește; răspunde zâmbetului prin zâmbet; distinge două sunete; reține cu mâna obiecte, se agață de părul și hainele persoanelor de lângă el; - 5 luni: ține capul ridicat fără să‑i cadă pe spate; împinge picioarele când este ținut ridicat „prin axile”; râde zgomotos; se joacă cu o persoană, duce obiecte la gură; poate arăta nemulțumire
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1982), eseuri despre teatru, muzică, cinema, literatură, numeroase traduceri (inclusiv o carte de transpuneri în rusește din poezia optzeciștilor români, realizată în colaborare). În fine, în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
1997; Din gulagul românilor..., București, 1998; Eu sunt născut în Bucovina..., București, 1999; Codrii Cosminului, București, 1999; Poem nocturn sau Testamentul unui poet postmodernist, Timișoara, 2000; 111 poeme haiku, București, 2001; Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român..., București, 2003. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, O realizare literară, LA, 1982, 24 iunie; Liliana Lazia, „101 poeme haiku”, TMS, 1996, 11; Rachieru, Poeți Bucovina, 354-355; Ioan Romeo Roșiianu, „101 poeme haiku”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce satul a parcurs o etapă de convulsii teribile, suferind toate chinurile cauzate de încercările comuniste de a restructura arbitrar lumea rurală. Perioada
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
7057. Stoica N., 16 apartamente, București sos. Ștefan cel Mare 18 7058. Stoenescu Constantin, 4 apartamente, Galați, str. Republicii 70 7059. Sarafian Caiane și Hareu, 27 apartamente, București calea Griviței 12-14, 16, B-dul Dimitrov 88 str. Corabiei 8 7060. Santa Agață, 9 apartamente, București, str. Spătarului 27 7061. Sencovici Margareta, 4 apartamente, București Calea Dorobanți 24 7062. Simionescu Gh. Maria, 25 apartamente, București, calea Victoriei 122 7063. Savescu Ion, 7 apartamente, București str. C. A. Rosetti 34, str. Boteanu 3A, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, 1977; Puerta abierta, Ciudad de México, 1977; Gabriel García Márquez, Fantastică și tristă istorie a candidei Erendira și a nesăbuitei sale bunici, București, 1978 (în colaborare cu Miruna Novăceanu), Toamna Patriarhului, pref. trad., București, 1979; J. M. Caballero Bonald, Agață ochi de pisică, postfața trad., București, 1979; Washington Irwing, Povestiri din Alhambra, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei chiliene, îngr. și pref. trad., București, 1980; Alvaro Mutis, Poemele lui Maqroll El Gaviero, pref. trad., București, 1980; Guillermo Vilas, Cântece în
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
unor experiențe cognitive. Dar Xavier nu îndrăznește să îndeplinească unele sarcini în legătură cu care, totuși, își dă acordul de principiu. El amână reproșul pe care trebuie să-l facă unui funcționar, „șterge cu buretele” chiar dacă își dă seama de consecințe, se agață de atitudinea sa gen „atitudine James Bond” în ceea ce privește femeile... Cazul său ilustrează limitele unei intervenții cognitive fără intervenție emoțională și comportamentală la un pacient ale cărui scheme sunt rigidizate. Travaliu experiențial Travaliul este continuat, deci, la nivelul experiențial, expunând pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
calea cea mai simplă și mai eficientă. Din această cauză, terapiile cognitiv-comportamentale sunt abordate ca o a doua intenție. Analiza funcțională a lui Fontaine și Ylieff evidențiază, atât pentru pacient cât și pentru terapeut, faptul că nu poți să te agăți de medicamentul tău întreaga viață, cu atât mai mult cu cât eficiența acestuia se reduce cu timpul, alți factori de anxietate și de suferință adăugându-se în plus disfuncției erectile. Epidemiologia disfuncțiilor erectile non psihogene Disfuncția erectilă și vârsta Intr-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fărâmița frunzele, păstrând doar acele frunze care au culoarea verde, într-un recipient închis la culoare, care se închide ermetic. Tulpinile au o valoare medicinală redusă, deci nu va trebui să le păstrați. Asigurați-vă că buchetele de plante sunt agățate aerisit, pentru a permite circulația aerului printre frunze. Nu doriți ca frunzele să mucegăiască. Unele dintre plantele medicinale trebuie uscate în cuptor pentru a le usca cât de repede este posibil. Astfel frunzele nu se vor mai înnegri. Busuiocul este
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
întoarceți-le frecvent până ce sunt complet uscate. Ar trebui să își păstreze culoarea naturală, așadar, păstrați-le doar pe acelea care și-o păstrează. Când uscați flori proaspete de soc, vă rog să aveți în vedere că trebuie să le agățați departe de oameni sau zonele de locuit. Acestea elimină un ulei volatil gazos care poate provoca amețeli sau dureri de cap. Majoritatea rădăcinilor și a scoarțelor va fi culeasă toamna, cu câteva excepții. Una dintre ele este rădăcina de ghimbir
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
arahide, 2 căni de semințe pentru păsările sălbatice, 5 căni de făină de porumb și 1 cană de seu topit. Umpleți niște forme de brioșe tapetate cu hârtie de copt. Introduceți un șnur în mijlocul fiecărei turte dacă intenționați să le agățați în copaci. Păstrați-le la frigider până în momentul utilizării. Tonic pentru păsări Canarii și papagalii adoră să mănânce traista ciobanului. Rupeți parte de sus a tulpinii cu inflorescența și introduceți-o în colivie. Este un tonic foarte bun. Adjuvant pentru
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
lemn al harponului, celălalt capăt ieșind ca o sabie tăioasă deasupra provei. în felul acesta, arma e la îndemîna harponistului, care o smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia un pădurar flinta de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt legate de aceeași saulă, fiecare prin propria-i parîmă; scopul urmărit este de a le azvîrli pe amîndouă, dacă se poate, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca e prinsă în belciuge și agățată de un vinciu, astfel încît dinții sînt extrași cam la fel cum boii din Michigan sînt puși să smulgă rădăcinile stejarilor bătrîni din pădurile virgine. în total sînt patruzeci și doi de dinți; la balenele bătrîne, dinții aceștia sînt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra apei - printr-o ceață de spumă deasă, agățat de palancul ce se legăna ca un pendul, iar nefericitul de Tashtego, îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
primului cerc, unde vor fi găsit destul spațiu și, poate, chiar unele posibilități de retragere. Dar spectacolul balenelor atinse de drugi, care ieșeau uneori orbește din cercuri, nu era nimic în comparație cu spectacolul oferit acum ochilor noștri. Cînd o ambarcațiune e agățată de vreo balenă peste măsură de puternică și de agilă, oamenii încearcă uneori s-o paralizeze, tăindu-i giganticul tendon de la coadă. Acest lucru se face prin lansarea unei sape tăioase, cu mînerul scurt, de care e prinsă o parîmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
desigur s-o taie, ca să slobozească balena prinsă de voi - e unul din trucurile ei, o cunosc eu bine! Ă Nu știu precis cum s-au petrecut lucrurile, urmă căpitanul ciung - dar, cînd a mușcat saula, aceasta i-a rămas agățată de dinți, deși atunci noi nu ne-am dat seama. Iar cînd am început să tragem de saulă, ne-am pomenit drept pe cocoașa ei, în loc să nimerim pe spinarea celeilalte, care o luase la fugă, în direcția vîntului. Văzînd cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
grozavă era - da, domnule, cea mai mare și mai nobilă balenă pe care-o întâlnisem vreodată! - m-am hotărît să o capturez, în ciuda furiei sale năpraznice. Și, închipuindu-mi că saula o să se desprindă sau că dintele de care se agățase putea să se rupă îcăci am niște oameni dați dracului, care se pricep să tragă de-o parîmă), am sărit în ambarcațiunea primului meu secund - domnul Mounttop, aci de față îapropo, faceți cunoștință: domnul căpitan - domnul Mounttop) și, cum spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o în două și sfărîmînd ambele jumătăți; apoi, cocoașa albă și-a croit drum, cu coada înainte, printre sfărîmături, de parc-ar fi fost niște așchii. Am început cu toții să înotăm voinicește. Ca să scap de loviturile-i cumplite, m-am agățat zdravăn de prăjina harponului înfipt în balenă și am stat o clipă așa, ca o lipitoare. Dar un val înalt m-a luat pe sus și, în aceeași clipă, monstrul, făcînd un salt înainte, a plonjat fulgerător, iar vîrful de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
figura asta; abia mai tîrziu, întorcîndu-mă la Ecuator, am auzit de Moby Dick și am știut că ea fusese. Ă Ți-a mai ieșit în cale de-atunci încoace? Ă De două ori. Ă Dar n-ai putut s-o agăți? Ă Nici n-am vrut să încerc: nu-i destul un braț? Ce m-aș face fără acest unic braț care mi-a mai rămas? Și apoi, mă bate gîndul că Moby Dick mai mult înghite decît mușcă. Ă Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trofee, vertebrele i-au fost scrijelite cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fundul în jos, o ambarcațiune, iar la bompres era prinsă falca lungă a ultimei balene omorîte de echipaj. Semnale, fanioane și drapele multicolore, fluturau în greementul corabiei. De-o parte și de alta a fiecăreia din cele trei gabii erau agățate cîte două butoaie cu spermanțet, deasupra lor, pe crucete, se vedeau butoiașe pline cu același fluid prețios, iar în mărul arborelui-mare era atîrnat un felinar de aramă. Precum aveam să aflăm mai tîrziu, Burlacul făcuse o expediție uimitor de norocoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dai o mînă de ajutor! Unde ești, Pip? Ă Pip? Pe cine strigați? Pip a sărit din barcă. Pip nu mai e. Ia să vedem, pescarilor, dacă nu l-am pescuit cumva? Saula atîrnă greu, pe semne că s-a agățat de ea. Scutură saula, tahitianule. Scutur-o zdravăn, pînă-o cădea! N-avem nevoie de fricoși aici! Ia uite-i brațul, cum iese din apă! Un topor, un topor! Să i-l tăiem! Nu tragem la bord asemenea fricoși, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și pipăind-o. Ia uite ce piele de rechin, catifelată! Vai, dacă sărmanul Pip ar fi fost dezmierdat de o mînă ca asta, poate că nu s-ar mai fi pierdut! E ca o parîmă trainică, de care se pot agăța sufletele slabe. A, domnule căpitan, porunciți-i lui Perth să lege laolaltă aceste două mîini, cea neagră de cea albă, căci n-o să-i mai dau drumul de-aci înainte! Ă Băiete, băiete, nici eu n-o să-i dau drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vieții unui om! O, cît de imateriale sînt toate lucrurile materiale! Există oare ceva real, în afara gîndurilor imponderabile? Iată însuși simbolul temut al morții îngrozitoare, devenit - printr-o pură întîmplare - un simbol al speranței și al sprijinului de care se agață viața, cînd e expusă celei mai mari primejdii. Un colac de salvare făcut dintr-un sicriu! Se poate oare merge mai departe? E oare posibil ca sicriul să fie, la urma urmei, doar un păstrător; al nemuririi noastre? O să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]