3,979 matches
-
în noiembrie 1945, la opt luni după alegerea lui. Guvernul a anunțat în vara anului 1945 organizarea de alegeri. Au apărut imediat dezacorduri în cadrul coaliției. Conducerea comunistă a Frontului Patriei dorea prezentarea unei liste unice electoratului. Grupul Zveno și Uniunea Agrară preferau însă să aibă propriii lor candidați. Presiunea grupurilor disidente era atît de puternică încît Petkov a apelat la puterile occidentale, invocînd violarea Declarației asupra Europei Eliberate de la Yalta. Din cauza acestor proteste, guvernul a amînat alegerile cu trei luni, cu toate că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe liste separate, ele nu au putut desfășura o campanie normală. Dificultatea poziției lor era ilustrată de faptul că în vara anului 1946, membrii Comitetului Central al Partidului Socialist, șapte din cei douăzeci și doi de membri ai "Prezidiului" Uniunii Agrare și treizeci și cinci din cei optzeci de membri ai Consiliului Suprem al Uniunii Agrare se aflau în închisoare sau în lagăre de concentrare. Un exemplu de motiv de arestare este cazul ziaristului agrarian Kunev. Acuzația oficială afirma că, într-un articol
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor era ilustrată de faptul că în vara anului 1946, membrii Comitetului Central al Partidului Socialist, șapte din cei douăzeci și doi de membri ai "Prezidiului" Uniunii Agrare și treizeci și cinci din cei optzeci de membri ai Consiliului Suprem al Uniunii Agrare se aflau în închisoare sau în lagăre de concentrare. Un exemplu de motiv de arestare este cazul ziaristului agrarian Kunev. Acuzația oficială afirma că, într-un articol, Kunev, "într-o manieră realmente criminală, îi numise șpe membriiț guvernului bulgar visători
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întreg continent. Un astfel de curs al evenimentelor nu a fost însă urmat în Peninsula Balcanică. Într-un moment în care, în ciuda frecventelor crize politice și economice, Europa făcea pași rapizi înainte, statele balcanice rămîneau într-o stare de stagnare agrară și primitivă. Acolo unde erau introduse îmbunătățiri moderne, acestea se limitau la orașele-capitală și de ele beneficia doar o minoritate privilegiată. Mai mult, în ciuda formulării a numeroase constituții, nici un guvern balcanic nu a reușit să se apropie de standardele sistemelor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei socială era de 41,8 % gulere albe, 28,1 % muncitori și 5,1 % țărani. În afara rețelei de partid, statele socialiste au organizații de masă care încearcă să-i implice pe toți cetățenii lor. În Bulgaria, Frontul Patriei și Uniunea Agrară sunt active încă de la sfîrșitul războiului. Frontul Unității Socialiste din România și Frontul Democrat Albanez îndeplinesc funcția similară de mijloc prin care pot fi aplicate programele guvernului, poate fi stîrnit entuziasmul popular și cîștigată aprobarea opiniei publice. Organizațiile muncitorești și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
propovăduirea acestor valori și crearea unui tip de individ diferit, un obiectiv departe de a fi atins. Cel mai mare eșec este poate cel înregistrat în agricultură. Am văzut că înainte de 1945 statele din Balcani erau în primul rînd societăți agrare, cu populații rurale care munceau pămîntul după metode tradiționale. Doctrina marxistă a întîmpinat întotdeauna dificultăți în tratarea problemei țărănimii, ale cărei atitudini independente și individualiste și modul de viață în general sunt privite ca fiind primitive și constituind un obstacol
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să-și vadă statul redus la postura de a fi un furnizor de produse alimentare și de materii prime pentru restul blocului. Nu trebuie să uităm nici că întregul program comunist punea un mare accent pe modernizarea prin industrializare; statele agrare erau în general privite ca fiind înapoiate și slabe. Obiecțiile românilor au fost susținute într-un fel sau altul de Albania, China și Iugoslavia, care considerau întregul proiect pur și simplu drept o nouă încercare a Uniunii Sovietice de a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai puțin strict măsurile de control și să pună un mai mare accent pe "legalitatea socialistă". Au existat în acest timp unele tentative de îmbunătățire a condițiilor din mediul rural, în special a celor din gospodăriile colective. Membrii docilei Uniuni Agrare au fost trimiși să încerce să-i convingă pe țărani de avantajele colectivizării și de faptul că politica aceasta se înscria pe linia doctrinelor lui Stamboliski. S-a acordat o mai mare atenție problemei locuințelor și producției de bunuri de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi putut amesteca în politica internă a statelor membre ale Comecon-ului (CAER). După părerea românilor, întregul concept era înjositor și periculos. Sensibilitățile naționale și ideologice erau șocate de ideea ca România să fie pusă în postura permanentă de stat agrar, dat fiind că industrializarea era în continuare considerată ca fiind condiția esențială a progresului. Ca țară eminamente agricolă, România fusese slabă și înapoiată. Prin 1963, guvernul român își afirmase limpede opoziția fermă față de planificarea centrală a Comecon-ului (CAER), față de specializarea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cel puțin chestiunea granițelor politice, care au rămas relativ stabile. Forma exterioară a statelor naționale balcanice fusese deci fixată. Marile probleme ale organizării interne și ale dezvoltării economice rămîneau însă tot nerezolvate. În ciuda faptului că peninsula avea o economie complet agrară, puterea politică se afla în toate capitalele în mîinile unui număr relativ mic al populației, a cărui perspectivă era adesea foarte diferită de cea a majorității țărănești. Acest grup era format în primul rînd din cei care reușeau să dobîndească
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
creaseră într-adevăr multe pagube materiale și pierderi de vieți la nivel local; existaseră de asemenea schimburi de populație în cadrul peninsulei, ca și emigrări peste ocean. Cu toate acestea, evenimentele acestea lăsaseră relativ netulburată structura socială fundamentală. În această societate agrară, relațiile din cadrul familiei și al satului aveau cea mai mare importanță; idealul majorității populației țărănești era stăpînirea unei gospodării prospere. După revoluțiile naționale, guvernele centrale încercaseră să impună un control politic mai intens asupra mediului rural, dar schimbările modelelor de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presupun rejudecarea momentului în care Orientul a rămas în urmă, în care a început abandonarea lui într-o manieră care, spre exemplu, permitea unui Francisc Delaisi să scrie despre existența a două Europe în perioada interbelică: una industrială și una agrară. Europa industrială tinde să se suprapună pe ceea ce astăzi numim Europa Mică/Uniunea Europeană. Această diferență și originile înapoierii preocupă în Occident 9; la București, în 1992, Institutul de Studii Sud-Est Europene organizează simpozionul cu titlul semnificativ: Modernizarea sud-estului european. Interesul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
117; 119; 121; 126; 129; 130; 133-135; 138; 147; 150; 177; 178; 182; 183; 185; 187; 196; 199; 206; 212214; 216; 217; 221; 226; 238240; 284; 286; 291; 298; 321-324; 326; 327; 333; 335; 336; 339; 343; 351; 396 Uniunea Agrară (Bulgaria), 27; 43; 44; 113; 119; 131; 155; 156; 159; 235; 265; 266 Uniunea de Centru (Grecia), 375; 377; 378; 381; 382; 389; 390 Uniunea Ofițerilor în Rezervă (Bulgaria), 158 Uniunea Politică Națională (Grecia), 278 Uniunea Radicală (Iugoslavia), 186 Uniunea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
polonezii stabiliți de mai mult sau mai puțin timp în Principatele Române s-au aplecat cu interes asupra realităților locale, studiindu-le, oferind soluții de însemnătate generală. Un exemplu în această privință îl constituie urmărirea de către emigrația polonă a chestiunii agrare în Principatele Române după revoluția din 1848. Semnificativă în acest sens este aspra critică a lui Gradowicz, tradusă în franceză la 18-30 ianuarie 1850, la adresa memoriului lui Arsachi în problema agrară, memoriu destinat, la 27 septembrie 1849, Rusiei și Porții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privință îl constituie urmărirea de către emigrația polonă a chestiunii agrare în Principatele Române după revoluția din 1848. Semnificativă în acest sens este aspra critică a lui Gradowicz, tradusă în franceză la 18-30 ianuarie 1850, la adresa memoriului lui Arsachi în problema agrară, memoriu destinat, la 27 septembrie 1849, Rusiei și Porții. Este încă o dovadă a extinderii raporturilor româno-polone, a adâncirii lor, a tendințelor manifeste către o cunoaștere reciprocă mai bună, mai temeinică. Mai presus însă de toate, românii se inspirau și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exploatarea nemiloasă și fără de măsură a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare, că un asemene sistem economico-social era condamnat la pieire. N. Bălcescu a făcut un aspru rechizitoriu boierimii, i-a respins soluțiile în problema agrară, pledând pentru revoluție și împroprietărirea țăranilor. El a adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu care fuseseră tratați țăranii în cursul veacurilor. Capitolele pe care le-am consfințit soartei lor vitrige în Istoria românilor sunt din cele mai bune părți ale scrierii mele”. În felul acesta, modul cum A. D. Xenopol înțelegea să înfățișeze legiuirea agrară din 1864 este pe deplin explicabil. El a caracterizat-o drept „un pas uriaș în dezvoltarea vieții naționale a poporului român”. După cum se știe, legea agrară din 1864 a fost lovitura decisivă dată orânduirii feudale în Moldova și Țara Românească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale scrierii mele”. În felul acesta, modul cum A. D. Xenopol înțelegea să înfățișeze legiuirea agrară din 1864 este pe deplin explicabil. El a caracterizat-o drept „un pas uriaș în dezvoltarea vieții naționale a poporului român”. După cum se știe, legea agrară din 1864 a fost lovitura decisivă dată orânduirii feudale în Moldova și Țara Românească, fără să fi rezolvat totuși pe deplin una dintre problemele capitale ale istoriei noastre. De aici încolo însă, atitudinea lui Xenopol față de problema agrară a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știe, legea agrară din 1864 a fost lovitura decisivă dată orânduirii feudale în Moldova și Țara Românească, fără să fi rezolvat totuși pe deplin una dintre problemele capitale ale istoriei noastre. De aici încolo însă, atitudinea lui Xenopol față de problema agrară a fost contradictorie. Ce-i drept, A. D. Xenopol a militat neabătut pentru „neatîrnarea economică” a țăranului, pentru ca acesta să devină un cetățean luminat, dar soluțiile pe care le-a preconizat istoricul, îndeosebi în studiul Mijloacele de îndreptare ale stării țărănimii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stării țărănimii române, ca și în altele, s-au dovedit ineficace. A. D. Xenopol s-a împotrivit exproprierii marii proprietăți până în anii primului război mondial, când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura posibilitate de a rezolva eficient problema agrară era împroprietărirea țăranilor, „și aceasta o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că socotea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Asia și în bazinul Mării Baltice, dar a și suferit nu puține eșecuri. Liniile directoare ale politicii sale externe n-au fost însă schimbate. Țelurile politicii externe țariste au fost însă mari și în raport cu forța intrinsecă a Rusiei, stat feudal, agrar, înapoiat din punct de vedere tehnic. Principalul fenomen istoric care a înrâurit decisiv diplomația țaristă către sfârșitul perioadei care face obiectul lucrării noastre l-au constituit prefacerile structurale în societatea rusă. Este vorba de ascensiunea și apoi izbânda relațiilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ia imperiilor vecine), a editat revista �Rom�nia viitoare�, a scris Rom�nii sub Mihai Voievod Viteazul ?i Chestiunea economic? �n Principatele Dun?rene. Mi?carea progresiv? a societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul av�nd �ntre reprezentan?i pe Constantin Stere (1864-1936) cel care consideră prioritar? pentru societatea rom�neasc? �problemă agrar?� deoarece ??r?nimea era clasa majoritar?, sau pe Solomon Katz � alias Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) care spunea c? societatea rom�neasc? a celei de-a doua jum?ț??i a secolului al XIX-lea era �n �stare de neoiob?gie�, �starea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ionescu s-a �ntors la Ia?i, unde a predat la Universitate, a participat la revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar? (scop �n care a realizat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n acela?i timp s-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]