13,186 matches
-
seamă un personaj-reflector care preia laitmotivele prezente în eseurile autorului. Un roman-eseu, Tezaur bolnav, adună întrebări despre viață și moarte, despre destin, despre cunoaștere, îndoială, singurătate etc. Dedublarea personalității este aici un dat inevitabil: Manuel își vede chipul înaintând pe alee, prezență stranie și obosită, trădând paloarea și sfârșeala unui mort. Își găsește un loc privilegiat în roman, o idee enunțată în Alte „Soliloquii”: „Suntem o actualizare a străbunilor - a nomazilor din sânge - plus ceva: conștiința. Suntem o realizare a tuturor
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
fi la dispoziția unui singur comandant. La limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și așezați de-a lungul unor alei drepte, subarboretul era eliminat, astfel că tăierea, scoaterea și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și așezați de-a lungul unor alei drepte, subarboretul era eliminat, astfel că tăierea, scoaterea și plantarea copacilor au devenit niște activități mult mai facile. Pădurile fiind mai ordonate, lucrătorii forestieri au Început să folosească protocoale de instruire scrise, cu o mare arie de aplicabilitate. În noile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a unui oraș construit În Evul Mediu sau a cartierelor vechi (medina) ale unor orașe din Orientul Mijlociu care nu au fost mult modificate. E o imagine a dezordinii. Sau, mai exact, aceste orașe nu au o formă abstractă globală. Străzile, aleile și pasajele se intersectează În diverse unghiuri, iar densitatea lor trimite cu gândul la complexitatea unor procese organice. În orașele medievale, unde era nevoie de metereze și, eventual, de șanțuri de apărare, mai există azi ruine ale unor ziduri interioare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu Înseamnă că ea ar fi fost opacă locuitorilor. Multe din străzile pavate fuseseră construite de-a lungul cărărilor bătătorite cu piciorul vreme Îndelungată. Pentru cei care crescuseră acolo, Bruges era un oraș perfect familiar și transparent, fiindcă tocmai aceste alei și străduțe condiționau cele mai obișnuite deplasări zilnice. Totuși, pentru un străin sau neguțător venit prima dată acolo, orașul era aproape sigur complicat, deoarece nu avea o logică abstractă și repetitivă care să-l ajute să se orienteze. Putem spune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
observație o ceinture sauvage ce scăpase de sub controlul poliției. Haussmann descria această zonă ca fiind „o centură densă de suburbii, cu douăzeci de administrații diferite, cu clădiri construite la Întâmplare și cu o rețea Întortocheată de străzi Înguste și șerpuite, alei și fundături unde se proliferează cu viteză uimitoare o populație nomadă ce nu are nici o legătură reală cu pământul șproprietateaț și nu e supravegheată În mod eficient”. Asemenea foyers revoluționare existau chiar și În Parisul propriu-zis: cartierul Marais și, mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al evenimentelor din trecut și prezent, cultivând o poezie suprasaturată de așa-zisul element social imediat, poezie care răspunde comenzii politice a regimului și e dominată de compuneri teziste. Acestei maniere îi aparțin volumele Glasul patriei (1946), În avangardă (1951), Aleea păcii (1953), Versuri (1954), Din mal în mal (1958), Versuri alese (1964). Tot în acești ani autorul dă la iveală poemele lirico-epice Pohoarnele (1947) și Primăvara în Carpați (1955), consacrate colectivizării, așa-numitelor transformări socialiste din satul moldovenesc, prieteniei între
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău, 1938; Glasul patriei, Chișinău, 1946; Drumuri spre lumină, Chișinău, 1947; Pohoarnele, Chișinău, 1947; Brigada întâia, Chișinău, 1948; În avangardă, Chișinău, 1951; Aleea păcii, Chișinău, 1953; Povestiri, Chișinău, 1953; Versuri, Chișinău, 1954; În poiană, Chișinău, 1954; Primăvara în Carpați, Chișinău, 1955; Din mal în mal, Chișinău, 1958; La vânătoare, Chișinău, 1959; Versuri alese, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1966; Umbre care dor, Chișinău, 1968
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
alte pitch-uri, noi strategii. CÎteodată, noaptea, vorbim despre ele, și eu Îi spun tot ce cred. După care, nu știu cum, discuția alunecă spre Minnie și spre cît de minunată și de frumoasă și de specială e. Iar acum mă aflu pe aleea de acces la casa alor mei și mă joc cu Minnie, aflată În brațele mele și mă fac c-o arunc În sus și c-o prind, privindu-i pe cei de la mutat mobila cum ne descarcă lucrurile. Cele mai multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-i pe cei de la mutat mobila cum ne descarcă lucrurile. Cele mai multe dintre ele au fost puse la păstrare În depozit, dar, evident, au existat cîteva articole esențiale pe care am ținut morțiș să le aducem cu noi. — Becky! Mama traversează aleea, spre noi, cu un vraf uriaș de reviste vechi. — Unde să pun astea, scumpa mea? La gunoi? — Nu sînt gunoi! protestez. Poate că o să am chef să le citesc! Nu le poți pune la noi În dormitor? — E cam plin
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Jianu Publicat în: Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când copiii se joacă numai, ca să-și ofere fiecare cât mai mult sie și nu curăța după căței, pekinezii fac cu și mai multă acribie, cacă pe alei. • În fond, poți pune orice papagal vorbitor, șef, la serviciu de femei de serviciu externe. Învață repede orice limbă păsărească, ține minte și repetă tot ce îi spui. Ba mai pune și de la el. Din bulibășie. Numai să-i dai
DIALOGURI CU ELISE (7) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381282_a_382611]
-
NECUNOSCUTUL, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016. Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un parfum purtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare, Zăpada florilor de vișin se topea ușor pe-aleile de fum, iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare... Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate, lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare... Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate, aici... ploua cu tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
târziu, Făcliile din noapte-au suspinat, stingându-se ușor ca valul ... Citește mai mult Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un parfumpurtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare,Zăpada florilor de vișin se topea ușor pe-aleile de fum,iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare...Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate,lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare...Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate,aici... ploua cu tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
inima, nu pot să spun,... XV. TE CHEM IUBITA MEA..., de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. Când vântul bate țărmul meu de vis, Iar pescărușii pierd drumul spre soare, Te chem să vii pe-aleea florii de cais, Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare. Pe valuri de lumină rătăcim din nou, Legați de dragostea cu ramuri aplecate, Aș vrea să fur, din glasul tău, acel ecou Ce mi-a lăsat în gând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
-n nori, Am sa păstrez petalele de trandafiri Să te-nvelesc atunci când vin ninsori. Ca doi copii cuminți, prin ... Citește mai mult Când vântul bate țărmul meu de vis, Iar pescărușii pierd drumul spre soare,Te chem să vii pe-aleea florii de cais,Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare.Pe valuri de lumină rătăcim din nou,Legați de dragostea cu ramuri aplecate,Aș vrea să fur, din glasul tău, acel ecouCe mi-a lăsat în gând acorduri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
lacrimă-ți sunt eu și gând făcut din ploi. Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așază Când focuri de lumină topesc dorința ei, Cu amintiri de-o vară, sufletul tău brodează Speranțe din iubire și flori ce cad pe-alei. Spun iernii să ne ningă, din cerul de granit, Cu îngeri albi de flori, ce vin din altă lume, Te-mbrățișez sub pleoapa acestui infinit, Când vântul ia cărării și utimele urme. Cu țurțuri de cristal îți scriu, pe malul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Iar lacrimă-ți sunt eu și gând făcut din ploi.Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așazăCând focuri de lumină topesc dorința ei,Cu amintiri de-o vară, sufletul tău brodează Speranțe din iubire și flori ce cad pe-alei.Spun iernii să ne ningă, din cerul de granit,Cu îngeri albi de flori, ce vin din altă lume,Te-mbrățișez sub pleoapa acestui infinit, Când vântul ia cărării și utimele urme.Cu țurțuri de cristal îți scriu, pe malul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
aduce ploaia, întunericul și solitudinea, stare de spirit cenușie care ucide bucuria de a trăi. Alteori S. compune, livresc, cadre baroce, iubiri încântătoare prin armonia culorilor, mișcărilor și formelor, purificate până la a deveni umbre, plutind ca într-o oglindă: „Pe-alei șerpuitoare se pierd ca două umbre, / Fazanii și păunii, mirați, înalță capul, / Pe magica oglindă alunecă o barcă, / În ea sunt două umbre / Și lebede în șiruri se pierd în depărtare”. În rest, se repetă până la saturație culori, miresme și
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a., Ulmul din alee, București, 1937, Insula pinguinilor, București, 1947; Han Ryner, Tata Diogene, București, f.a.; Ivan Turgheniev, Un cuib de boiernași, București, f.a., Imnul iubirii, București, f.a.; Guy Chantepleure, Pasagera, București, 1928; Henryk Sienkiewicz, Hania, București, f.a.; Alfredo Panzini, Caut nevastă!, pref. trad
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
care leagă din stâlp în stâlp corpurile clădiri, toată arhitectura, dau acestui castel o înfățișare țărănească și simplă care place cu atât mai mult cu cât e mai potrivit cu poezia muntoasă a locului. Castelul era terminat dar parcul nu. Toate aleile Peleșului au fost făcute pe niște povârnișuri ce aveau o înclinare de 30ș și chiar mai mult.<footnote Léo Bachelin, op. cit., p. 45 footnote> S-au cărat 20.000 metri cubi de pământ și numai așa s-au putut termina
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
op. cit., p. 45 footnote> S-au cărat 20.000 metri cubi de pământ și numai așa s-au putut termina lucrările, deschizându-se drumuri largi ce duc la castel. Drumurile se întind în toată valea înlesnind astfel plimbările. Una dintre aleile castelului Peleș a fost denumită după numele Suveranei, Carmen Sylva. “Aleea Carmen Sylva”, se află pe malul drept al Peleșului, pleacă de la gara din Sinaia și urcă spre mănăstire trecând prin curtea ei; în continuare aleea de întinde de-a
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de pământ și numai așa s-au putut termina lucrările, deschizându-se drumuri largi ce duc la castel. Drumurile se întind în toată valea înlesnind astfel plimbările. Una dintre aleile castelului Peleș a fost denumită după numele Suveranei, Carmen Sylva. “Aleea Carmen Sylva”, se află pe malul drept al Peleșului, pleacă de la gara din Sinaia și urcă spre mănăstire trecând prin curtea ei; în continuare aleea de întinde de-a lungul pădurii până când se întâlnește cu drumul cel mare care duce
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
astfel plimbările. Una dintre aleile castelului Peleș a fost denumită după numele Suveranei, Carmen Sylva. “Aleea Carmen Sylva”, se află pe malul drept al Peleșului, pleacă de la gara din Sinaia și urcă spre mănăstire trecând prin curtea ei; în continuare aleea de întinde de-a lungul pădurii până când se întâlnește cu drumul cel mare care duce la castel.<footnote Ibidem, p. 50 footnote> Există de asemenea si o “pajiște a Reginei” în care se ajunge prin una din nenumăratele poteci ale
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Eleonora de Reuss, a doua sa soție. Maria Bunson, vară primară cu Regina Elisabeta.<footnote Ibidem, p. 256 footnote> Cu prilejul unor astfel de vizite, pe lângă nelipsitele cine festive, serbări și tot ceea ce ține de protocol, se făceau plimbări. Pe aleile din Parcul Castelului Peleș, pe potecile umbrite de brazi, cu popasuri la “Cuibul Reginei”, la “Sf. Ana”, la “Izvorul Peleșului” și până la “Poiana Reginei” (invitații) oaspeții făceau cerc în jurul Suveranului și a Reginei Elisabeta, purtând convorbiri de o ținută plină
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla templul care se înălța cu măreție spre cerul albastru dominând ansamblul; dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și atletism; în fine, de jur-împrejur se înălțau printre ramuri de copaci clădirile gimnaziilor, sălile cu exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]