119,673 matches
-
Ahmatova), întîlnirea și căsătoria cu Hodasievici, toate sînt văzute pe fundalul luptei dintre lumea veche ce se năruie sub ochii ei și lumea nouă, absurdă, marcată de o sărăcie incredibilă. De un comic negru este imaginea tatălui care va fi ales să joace în cîteva filme sovietice pentru că are imaginea tipică a "omului vechi". Mutarea familiei de la Sankt Petersburgul devenit Leningrad la Moscova e semnificativă și tînăra o resimte dureros, aproape ca pe un prim exil. în continuare, viața în exilul
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
mizînd pesemne pe puterea exemplului. Întîmplarea aceea n-a stînjenit pe nimeni și, din cîte țin minte, presa a relatat cu o veselă nepăsare că în Herăstrău ne fac curat americanii. Noii primari ai Bucureștiului se lăudau, înainte de a fi aleși, că vor schimba fața sectoarelor în care cereau voturile alegătorilor. N-am remarcat-o, deși au trecut luni bune - mai e puțin și se face anul - de cînd au fost aleși. Primarul general al Capitalei a dat un ordin, să
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
Noii primari ai Bucureștiului se lăudau, înainte de a fi aleși, că vor schimba fața sectoarelor în care cereau voturile alegătorilor. N-am remarcat-o, deși au trecut luni bune - mai e puțin și se face anul - de cînd au fost aleși. Primarul general al Capitalei a dat un ordin, să nu mai apară căruțe în București, fiindcă strică fasonul orașului. Nu l-au respectat decît căruțașii care au murit între timp, ceilalți străbat liniștiți Bucureștiul și le dau cu tifla polițiștilor
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
Marină Constantinescu Era într-o vineri. După-amiază. M-am hotărît să văd un spectacol. Am luat un ziar și am ales: Trilogie belgrădeana la Teatrul "Bulandra" (Sală "Toma Caragiu"). Pe drum mi-am dat seama că n-am făcut nici o rezervare și că s-ar putea să nu găsesc bilet. Mă incită într-un fel toată povestea asta cu aer studențesc
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
fluier, fluier de la Tîrgu-Mureș) un clochord ce rătăcește cu "țara în rănită" împreună cu destinele celor implicați, ale lor și ale altora. Comentariul muzical realist și cinic, funcționează perfect că un contrapunct, în el strîngîndu-se zațul existențial dat de momentele punctuale alese pentru exemplificare. Meritul regizorului este acela de a-i fi provocat pe tinerii actori de a trăi o realitate imediată și zguduitoare a prezentului lor, de a-i face să privească matur la timpul pe care-l parcurg. Un exercitiu
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
înlocuit de muncitori devotați cu adevarat unei lumi analfabete și inculte, Hanta refuză să plece. Refuză să-și părăsească presă. Finalul poate fi citit în diverse variante, dar Hrabal nu mai e ambiguu cel puțin într-o privința: eroul sau alege să rămînă captiv dilemei sale, tocmai pentru că dilemă în sine reflectă legea morală din el. Bohumil Hrabal - Too Loud a Solitude, transl. Michael Henry Heym, Harcourt Press, New York, 98 pag.
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
instrumentul aflat la îndemîna oricui pentru un minimum de statistică onomastică e, desigur, Cartea de telefon. Investigațiile pe baza acesteia au însă o relevanță limitată: numele înscrise nu oferă un eșantion statistic reprezentativ din toate punctele de vedere, presupunînd mai ales o selecție socială și de vîrstă; condițiile speciale ale rețelei telefonice românești (dificultatea instalării unui post nou) au accentuat aceste limitări. Totuși, "listele de abonați" pot indica, cel puțin în linii mari, raporturile de frecvență dintre diferite nume, după cum pot
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
care, totuși, pe scara evoluției umane, reprezintă un progres. * Uneori durerea e o simplă chestiune de poziție a trupului sau a conștiinței. * Suferință reală nu poate fi vulgara. * Hans Christian Andersen amintește o legendă despre un sfînt care, nevoit a alege unul din cele șapte păcate capitale, l-a ales pe cel ce i s-a părut cel mai inofensiv, beția, sub efectul căreia le-a săvîrșit pe toate celelalte. * Lingușirea acoperă un gol afectiv. Cine nu iubește este nevoit să
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Uneori durerea e o simplă chestiune de poziție a trupului sau a conștiinței. * Suferință reală nu poate fi vulgara. * Hans Christian Andersen amintește o legendă despre un sfînt care, nevoit a alege unul din cele șapte păcate capitale, l-a ales pe cel ce i s-a părut cel mai inofensiv, beția, sub efectul căreia le-a săvîrșit pe toate celelalte. * Lingușirea acoperă un gol afectiv. Cine nu iubește este nevoit să învețe să lingușească" (Goethe). * Lupta cu suferință e o
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Întors acasă, în Germania, scrie memorialul acestei călătorii pentru el extraordinar și, în 1861, apare cartea. Dacă exceptam Descrierea Moldovei de Cantemir, publicată la Berlin, la începutul secolului al XVIII-lea, la îndemnul lui Leibniz și pe baza căreia este ales, în 1714, membru al Academiei din Berlin, publicul german - și, prin el, cel european - nu beneficia de o atare relatare scrisă de un călător iscusit, care știe să vadă și are talentul, rar, de a surprinde ceea ce observa. Și, totuși
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
lui Hristos, a Cuvântului divin, Cel ce este cu ei până la sfârșitul veacurilor. De trimiterea Duhului Sfânt i-a asigurat Domnul nostru Iisus Hristos pe Apostoli și pe urmașii acestora, episcopii și preoții. De aceea și Sfinții Părinți au fost aleși mai ales dintre episcopi, mai rar dintre preoți (Sfântul Ioan Damaschin) și numai în mod excepțional dintre diaconi (Sfântul Efrem Sirul). Dintre laici nu sunt Sfinți Părinți. Iustin Martirul și Filozoful, de exemplu, un însemnat scriitor bisericesc, poartă titlul de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Edit. Humanitas, București, 2005, p. 11. 36 Ibidem, p. 13. 37 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 15. 10 Acești neobosiți luptători ai pietății care au ales viața liniștită și lipsită de plăceri (lumești) ca un ajutor pentru păzirea dogmelor evanghelice 38, a căror luptă pentru apărarea dreptei credințe întrece toată puterea de mirare 39, au propovăduit adevărul evanghelic după credința apostolică, precum înșiși mărturisesc. Pentru exemplificare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât mai co site, prin nivelu tuși, cultura creștină a triumfat, faptul se datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat ante și atrăgătoare 66. În ce privește valorificarea culturii și a științei vremii ca instrument de formulare și exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă pe cei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia. Acest spirit critic patristic era, în parte, preluat din însăși cultura greco-latină, dar el era mai ales expresia atitudinii severe a Bisericii față de păcatele lumii antice și libertinajele acesteia, din perioada finală a culturii greco-romane profane. În acest sens, Părintele Profesor Ioan G. Coman precizează: Critica patristică combătea cu deosebire politeismul și imoralitatea umană, apoi păcatul sub
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și sublimă contemplare tinde rugăciunea lor. Însă un asemenea țel întâlnește multe ispite: chiar în natura alterată de păcat și dezechilibrată de greutatea tiranică a trupului, Sfinții Părinți și-au menținut sufletele în această slujire în care Hristos i-a ales. Viața lor, ca oșteni ai lui Hristos, este deci o luptă pe care nu au putut-o câștiga fără strictețea și armele ascezei 112. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mare cuviință al iubirii voastre de străini? Cine n-a fericit cunoștința voastră desăvârșită și sigură?126 Viețuiau în locul în care le-a fost rânduit, împlinindu-și acolo posturile, rugăciunile și celelalte bune deprinderi cu care erau obișnuiți. Unii au ales pentru un timp ascunzișurile munților, câmpurile, deșertul pustiurilor, unde au făcut roditor pământul cel nisipos și neroditor, oferind lui Dumnezeu rod foarte plăcut și foarte frumos, virtutea, pe care și-au impus-o ca lege127. Oriunde se aflau, Părinții socoteau
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
două mânăstiri pomenite la începutul și sfârșitul nuvelei au curți părăginite - cadru destul de potrivit cu "sălbăticirea" din punct de vedere social a Cezarei și a lui Ieronim (încălcarea normelor impuse din afară, prin refuzul Cezarei de a se mărita cu bărbatul ales de tatăl ei, prin duelul lui Ieronim, interzis de lege, etc.) și chiar și cu observațiile schopenhaueriene ale lui Euthanasius, despre intelectul care-i doar aparent stăpânul voinței, pe când de fapt e servitorul ei (tot astfel, grădina sălbăticită dovedește victoria
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
pasaje din corespondența privată și de afaceri a lui Vladimir Ilici dintre 1895-1922. Portretul astfel realizat e mai convingător decît o mulțime de studii în ce privește cruzimea, fanatismul, psihologia acestui personaj nefast. * Cu un simț al valorii devenit marca redacției sînt alese și textele din capitolul "Biblioteca L.I.". Îl găsim aici pe Julio Cortázar, cu un text inedit la noi, Jurnalul unei povestiri, în buna traducere a Luminiței Voina-Răuț, pe Radu Aldulescu, semnînd un fragment din noul său roman Proorocii Ierusalimului, alături de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Spontaneitatea lui Ion Iliescu Cînd, de bine, de rău în PNȚCD au început să se mai limpezească apele, proaspătul președinte onorific al partidului, Ion Diaconescu, și-a făcut publică supărarea pe ziarul ADEVĂRUL. Cronicarul nu crede că Ion Diaconescu a ales momentul cel mai potrivit. Partidul său a suferit numeroase scindări de care nu ziariștii de la Adevărul sînt vinovați. Acuzațiile împotriva unor personalități din acest partid care s-ar fi ocupat mai mult de propria lor chiverniseală decît de interesele țării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Feodor Mihailovici în persoană. Replica ezitantă a funcționarei ("Dostoievski a murit"), provoacă reacția promptă a lui Koroviev: "Protestez! Dostoievski e nemuritor!" Iată-l, așadar, pe eroul lui Bulgakov, în postura inedită, de comentator ad-hoc al lui Dostoievski. Nu întîmplător am ales ca introducere la prezentarea unei foarte serioase lucrări exegetice consacrate autorului Demonilor un fragment poate mai puțin serios, dar în egală măsură de relevant pentru modul capricios în care funcționează rețeaua de trimiteri intertextuale atunci cînd e vorba de opera
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
derivă, pe care-l tratează însă cu un exces de prețiozitate gratuită. Autor a peste 300 de producții tv., laureat în competiții naționale și internaționale care au adus și interpreților premii, György Molnár (52 de ani), specializat în ecranizări, a ales de astă dată un roman contemporan al lui Sandor Tar: Avem o singură viață. Pe un ton sarcastic sînt relatate pasiuni stupide, înecate în alcool și prostie, tot atîtea drame ale neputinței sexuale sau emoționale, configurînd o jalnică dezumanizare într-
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
rang de virtuți naționale. Tineri jurnaliști fără experiență și fără brumă de cultură au devenit victimele "bulevardismului" cristoiot și de aproape zece ani ei cred cu sinceritate că așa trebuie făcută presa. Aș adăuga, însă, că Vadim Tudor e mai ales creația posturilor de televiziune, mai precis, "Antena 1" și "Tele 7 abc". Prin aceste canale, în special după 1996, când a fost eliberat din lesă de către P.D.S.R. și încurajat "să-i termine" pe reprezentanții partidelor democrate, "tribunul" și-a popularizat aberațiile în
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
le mai aveai și nu le smulgeai cu penseta... Așa că, renunțase de tot. Și, fiind cochetă, încă, în ciuda vîrstei, se îmbrăca, se gătea în fața lui, la ei, în odaie, fără să-i vadă slujnica, să nu râdă de ea. Își alegea toaletele una cîte una în fața bărbatului suferind, punîndu-l să-și dea cu părerea dacă-i venea bine cutare toaletă veche, unele ciupite de molii și care, mînuite, răspîndeau și ele în odaie norul acela fin, asiatic, de praf, de colb
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
ciuma ce surprinde un întreg oraș, dar nu se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
unui test cît mai multe din formulele deja înregistrate, pentru a verifica și cîte din cele valabile în trecut mai sînt folosite astăzi. Diferența poate fi urmărită și prin examinarea volumelor de corespondență ale unor personalități culturale din trecut; am ales pentru acest mini-experiment Scrisori către Ion Bianu, ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu, vol. I-V, București, Minerva, 1974-1980. O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru. Clasificarea sociolingvistică - în funcție de nuanțele exacte ale contextului
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]