11,393 matches
-
în funcția de secretar de stat la Ministerul Apărării), care a înființat în Anglia mișcarea "Franța liberă". De asemenea, în decursul timpului mulți alți generali, în special din nordul Africii, împreună cu trupele pe care le comandau, au trecut de partea Aliaților, cu ocazia debarcării americane în Africa de Nord-Est. Este vorba de circa cinci sute de mii de francezi care, oficial, aparțineau de regimul de la Vichy. Un rol important în această orientare l-a avut amiralul François Darlan, fost ministru al
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
elaborat și a "dormitat" până după căderea Franței. Prezentat lui Hitler, acesta nu s-a decis imediat să-l aplice, prefera oferta de pace a Marii Britanii. Întrucât aceasta nu putea veni, deoarece Marea Britanie era decisă să lupte până la sfârșit împreună cu Aliații pentru valorile civilizației, Hitler și comandanții militari germani au continuat elaborarea diferitelor variante de debarcare, totul fiind subordonat câștigării bătăliei aeriene care deja începuse. Hitler a amânat de mai multe ori începerea invaziei deoarece condiția asigurării unei superiorități aeriene categorice
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
300 de soldați [2, p. 39]. Enorma capacitate industrială a Statelor Unite a făcut ca în cel mai scurt timp să se producă cantități suficiente de tancuri, avioane, nave de război, etc., atât pentru necesitățile sale militare, cât și pentru înzestrarea aliaților la un nivel care să permită înfrângerea Germaniei și a Japoniei. Statele Unite au deschis o linie de credite nerambursabile pentru ca aliații să poată accesa, în timp record, tehnica necesară. Pe lângă sprijinul acordat Marii Britanii, un sprijin considerabil a fost acordat URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
producă cantități suficiente de tancuri, avioane, nave de război, etc., atât pentru necesitățile sale militare, cât și pentru înzestrarea aliaților la un nivel care să permită înfrângerea Germaniei și a Japoniei. Statele Unite au deschis o linie de credite nerambursabile pentru ca aliații să poată accesa, în timp record, tehnica necesară. Pe lângă sprijinul acordat Marii Britanii, un sprijin considerabil a fost acordat URSS, în valoare de peste 10 miliarde dolari. Din Statele Unite s-au deplasat către URSS zeci de convoaie de nave. După unele aprecieri
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
dispuneau de efectivele umane necesare și nici de tehnică militară suficientă și de calitate. Această tehnică trebuia produsă. Pentru șefii de state era dificil să explice populației aceste probleme, pentru a evita reacții psihologice nedorite. De asemenea, Rusia cerea continuu Aliaților o acțiune ofensivă în vest în 1942, pentru a se relaxa presiunile germane asupra frontului său, existând teama de consecințe grave. Singurul mod de a umple golul era ocuparea forțată anglo-americană, a Africii de Nord franceze, în conjuncție cu înaintarea
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
său, existând teama de consecințe grave. Singurul mod de a umple golul era ocuparea forțată anglo-americană, a Africii de Nord franceze, în conjuncție cu înaintarea britanică spre vest, peste deșert, spre Tripoli și Tunis." Aceasta a devenit decizia unită a Aliaților occidentali [11, p. 96]. La această concluzie s-a ajuns după mai multe deliberări. A existat anterior și varianta americană cu codul "Baroso", respectiv încercarea de a face un cap de pod la Cherbourg, dar a fost abandonată din cauza poziției
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
se ridicau la cifra de 200.000 de ofițeri și soldați, iar aviația militară franceză la un total de 500 avioane, atât de bombardat, cât și de vânătoare. Ținând seama de aceasta, s-au depus eforturi pentru atragerea de partea Aliaților a generalilor francezi care comandau armata franceză și încheierea unor relații de colaborare cu comandamentul american. Un rol important l-a avut amiralul Jean Darlan, fost ministru al marinei militare și comerciale în guvernul de la Vichy, apoi vicepreședinte al Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
prăbușirii imperiului Axei în Africa. Izbânda în Tunis dovedise că Națiunile Unite luaseră inițiativa. Debarcarea în Sicilia După succesul din Africa, așa cum stabilise Conferința din ianuarie de la Casablanca, Sicilia reprezenta obiectivul cel mai indicat pentru eliminarea inamicului din Mediterana, pentru ca aliații să poată naviga fără teamă în această mare. Ocuparea insulei nu ridica angajarea de către Aliați a unor efective prea numeroase. De la bazele aeriene din insulă s-au făcut numeroase bombardamente, inclusiv în regiunea petrolieră Ploiești [2, p. 232]. Pentru ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
în Sicilia După succesul din Africa, așa cum stabilise Conferința din ianuarie de la Casablanca, Sicilia reprezenta obiectivul cel mai indicat pentru eliminarea inamicului din Mediterana, pentru ca aliații să poată naviga fără teamă în această mare. Ocuparea insulei nu ridica angajarea de către Aliați a unor efective prea numeroase. De la bazele aeriene din insulă s-au făcut numeroase bombardamente, inclusiv în regiunea petrolieră Ploiești [2, p. 232]. Pentru ocuparea Siciliei (denumire codificată "Husky") forțele aliate aveau să atace insula la începutul lunii iulie. Alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
generalului Alexander, iar în sectorul american sub conducerea generalului Patton. În prealabil, s-a considerat oportun să se ocupe insula Pantelleria, situată între Sicilia și coasta de nord a Tunisiei. Aici se găsea un aerodrom de unde avioanele Axei operau împotriva Aliaților. Pentru ocuparea insulei, aceasta a fost supusă unui bombardament aerian intensiv câteva zile și nopți și unui puternic foc de artilerie navală. Reacția inamicului a fost slabă și sporadică, nicio navă de desant nu a avut de suferit [2, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
cu numele de cod "Utah" și "Omaha", a trupelor britanice pe plajele "Gold" și "Sword" și a celor canadiene pe plaja "Juno". 7.000 de avioane de vânătoare și vânătoare-bombardament au asigurat acoperirea aeriană. La sfârșitul zilei de 6 iunie, aliații aveau câte o divizie în fiecare dintre cele 5 capete de pod, plus trei divizii care executaseră operația de desant [2, p. 345]. În următoarele zile, au fost aduse întăriri pentru consolidarea capului de pod. "Intervalul dintre 6 iunie și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Pledoaria largă a lui Eisenhower pentru debarcarea în sudul Franței, care era inclusă în planul său strategic, fusese provocată de primul-ministru Churchill, care o minimaliza. Ritmul de urmărire a inamicului era afectat de dificultățile de aprovizionare. O statistică a efectivelor aliaților pe continent la finele lunii august înregistra 20 de divizii americane, 12 divizii britanice, 3 canadiene, una franceză și una poloneză. Pe teritoriul Angliei se mai găseau încă 6 divizii americane, din care 3 aeropurtate. Din cauza problemelor de aprovizionare, exista
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Scheldtului, operațiune care a durat două săptămâni, primele cargouri au început să descarce la Anvers în ziua de 2 noiembrie 1944. Anversul a devenit bastionul de nord al întregului sistem de asigurare tehnico-materială al trupelor aliate [2, p. 434]. Succesele aliaților se desfășurau și în alte zone. În sectoarele Grupului de armate 21, Montgomery a lichidat ultima grupare nazistă la vest de Meuse. Noi trupe au venit din Statele Unite și au lărgit sectorul american. La 16 noiembrie, generalul Bradley a reluat
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
asupra situației reale a frontului. Generalul Von Rundstedt concentrase în vederea asaltului trei armate: Armatele 5 și 6 blindate și Armata 7 infanterie. În compunerea lor intrau 10 divizii blindate, întreaga grupare totalizând 24 de divizii, împreună cu formațiile lor de serviciu. Aliații au fost surprinși de rapiditatea cu care germanii au reușit să recruteze noi trupe, după înfrângerile suportate anterior în luptă, și de un alt fapt neașeptat tăria loviturii. Care au fost țelurile inamicului? După părerea comandanților aliați, germanii erau interesați
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
3 ianuarie, mari unități militare aliate au dezlănțuit ofensiva pe flancul drept și orice pericol al marii pătrunderi germane a dispărut. "Bătălia Ardenilor" s-a încheiat cu mari pierderi pe ambele părți, atât umane, cât și materiale. Eisenhower menționează că aliații au avut ceva mai puține pierderi decât germanii. Este posibil, deoarece trupele germane s-au aflat mai mult timp în ofensivă, ceea ce înseamnă și costuri mai mari. Ofensiva aliaților din 8-10 februarie 1945, prima dintr-o serie de mari acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
pe ambele părți, atât umane, cât și materiale. Eisenhower menționează că aliații au avut ceva mai puține pierderi decât germanii. Este posibil, deoarece trupele germane s-au aflat mai mult timp în ofensivă, ceea ce înseamnă și costuri mai mari. Ofensiva aliaților din 8-10 februarie 1945, prima dintr-o serie de mari acțiuni militare, își propunea desăvârșirea lichidării trupelor germane aflate la vest de Rin. Acest lucru era facilitat și de ofensiva rusă declanșată la 12 ianuarie 1945. Stalin primise de la primul-ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
următor vizând forțarea fluviului și cucerirea unor importante capete de pod. Înaintările ulterioare își propuneau ajungerea până în inima Germaniei, pentru anihilarea ultimelor posibilități de rezistență. O problemă esențială o reprezintă cooperarea armatelor aliate cu forțele militare sovietice. În ianuarie 1945, aliații occidentali erau interesați să cunoască data și direcția viitoarei ofensive sovietice și să pună bazele unei cooperări ulterioare pe câmpul de luptă. Pe front, la începutul anului 1945, notabile erau consecințele bombardamentelor aliate asupra economiei germane, cucerirea de importante centre
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din noiembrie 1946, comuniștii mai tineri sau mai puțin tineri au declanșat o adevărată ofensivă propagandistică împotriva celorlalte organizații politice dar cu precădere împotriva liberalilor - aripa Tătărescu în care vedeau un adversar redutabil și greu de îngenuncheat, cu care sau aliat totuși, de circumstanță. După cum scriam și în alte studii (bazate pe cercetări documentare) locuitorii Vasluiului nutreau profunde sentimente liberale, încă de la apariția acestui partid pe scena politicii românești (1875) așa că misia ticăloasă a bolșevicilor de înregimentare a tineretului sub faldurile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vom vedea în continuare în acest episod, s-a putut. Cu amenințări, intimidări, înjurături, scrâșnete din dinți, arestări în miez de noapte, deportări în alte localități sau locuri și mulți securiști, s-a putut. După 19 noiembrie 1946, comuniștii și aliații lor de paie vor avea cu ce se lăuda. b. „Coperativele din oraș nu sunt aprovizionate cu nici un fel de materi” În episodul trecut subliniam faptul că dacă fostul secretar Petru Bighiu avea unele cunoștințe de gramatică a limbii române
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nostru este inexistentă”. Într-adevăr, această disidență țărănistă nu a avut mare succes la publicul consumator de politică din județul nostru, alegătorii preferând să voteze cu PNȚ - Iuliu Maniu, în pofida furibundei campanii de denigrare duse de partidul comuniștilor și ai aliaților de circumstanță ai acestora. Subcapitolul X În acest episod vom urmări evoluțiile politice ale organizației comuniste de tineret vasluiene în perioada postelectorală. Reamintim faptul că Blocul Partidelor Democrate (BPD) - filiala județeană Vaslui, a obținut trei mandate de deputat din patru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
război defensiv, de tranșee, care ar fi produs mari pierderi armatelor sovietice, în viziunea strategilor armatei noastre în frunte cu însuși Mareșalul Ion Antonescu. După cum se știe, acest lucru nu s-a mai întâmplat, datorită încetării ostilităților dintre România și Aliați, odată cu proclamația radiodifuzată a regelui Mihai I din 23 august 1944. Pierderile românești s-au înregistrat în contul Diviziei „Tudor Vladimirescu” care pe aliniamentul Deleni - Gura Albești - Roșiești a primit botezul focului. Pe aceste locuri au căzut 25 de ostași
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scurt timp un mare pericol național. Pe 4 septembrie, generalul Ion Antonescu s-a aliat cu Mișcarea Legionară condusă pe atunci de Horia Sima. Încă de la început, această încropeală politică se „defecta” foarte des datorită pozițiilor antagonice ale celor doi „aliați”: pe de o parte, militarii de carieră promovați de Antonescu în guvern și de cealaltă parte legionarii, setoși de răzbunări sângeroase colective sau personale. Neavând altă soluție la dispoziție, pe data de 14 septembrie 1940 Antonescu a declarat România „Stat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și tînărul meu șofer, de teama pe care le-o stîrneau rușii. Uniformele occidentale nu se aventurau pînă în partea estică, iar uniformele sovietice nu mergeau în partea vestică, cu excepția ofițerilor cu medalii săltărețe care veneau la Kommandatura celor patru aliați, în zona americană. Era același oraș, însă Estul era sovietic, iar Vestul, occidental. Lucrul de care nu îmi dădeam seama, și pe care nimeni nu și-l putea închipui la vremea respectivă, era că, înainte chiar de începutul războiului rece
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a spus despre rezonabilitate pare a fi inspirat dintr-un posibil praxis politic. Dacă rezonabilitatea politică înseamnă atenție și receptivitate în identificarea temelor și problemelor, raționalitate în urmărirea scopurilor, flexibilitate și adecvare în alegerea mijloacelor, intuiție și inteligență în tratarea aliaților și adversarilor etc. să vedem, în continuare, cum ar putea fi testate toate acestea prin ideologicul "bine temperat". Plec de la ideea conform căreia, rezonabilitatea politică presupune implicarea necesară a raționalității în acțiunea politică. Implicarea raționalității înseamnă participarea gândirii, prin ipostazele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
obținând doar 1,41% din mandatele de deputați. Acest partid și-a întărit poziția în cadrul alianței cu PSD înaintea alegerilor din 2004, când a obținut peste 5% din mandate la Cameră. Cu toate acestea, PUR a ales să își părăsească aliatul din alegeri, pentru a se alătura coaliției formate din PNL, PD și UDMR. În 2005, partidul își schimbă denumirea în Conservator, pentru a-și consfinți orientarea doctrinară. În ciuda ieșirii din alianța electorală din 2004, PSD se aliază din nou cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]