4,800 matches
-
o atitudine înrudită cu arta poeților simboliști (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé), ce cultivau culoarea sonoră a cuvintelor mai presus de sensul acestora, urmărind cu 12 prioritate muzicalitatea versului, Debussy va recurge la sugestie, ca mijloc esențial în crearea ambiguității. Prin definiție, simbolul se delimitează de simpla reprezentare a realității, fiind mobilul declanșării echivocului, a acelor multiple și variate interpretări ce operează la nivelul mental al auditorului, stimulându-i capacitățile imaginative. Debussy introduce ideea simbolului analogic într-o concepție opusă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La Cathédrale engloutie instalează acea negură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pare să-și preschimbe la nesfârșit conturul formelor își găsește un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
datorită accentului expresiv proiectat pe sunetul și resimțit ca un climax al motivului introductiv, în pofida plasării sale pe unul dintre timpii slabi ai măsurii de 5/4. Deplasarea evoluției planurilor superioare pe timpul al II-lea al măsurii, generând impresia de ambiguitate prin evitarea, în mod deliberat, a coincidenței cu structura metrică, este în mod evident un aspect determinat de prezența pedalei ostinato a registrului grav pe timpul inițial al măsurii. În consecință, independența planurilor evolutive se va realiza prin natura structurii metrice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spulberă o dată cu reapariția unei frânturi distorsionate a materialului tematic secund, care învăluie într-o ceață deasă și unicul simbol al imaginii de distilare sonoră ce-l îndeplinise acesta în viziunea preludiului. Astfel, ultimul ecou al motivului secund apare cufundat în ambiguitatea sonoră a rezonanțelor unei armonii difuze, în care intervalul de secundă mică se distinge cu pregnanța deja consacrată. Și apoi, se așterne tăcerea peste toată suflarea (Presque plus rien - aproape mai nimic) unei lumi ce amorțește vlăguită sub povara crudă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o interpretare înlănțuită a preludiilor, privată de pauza ce delimitează, în mod frecvent, succesiunile de piese. Alături de Bruyères și La Puerta del Vino, preludiul Feuilles mortes va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Ambiguitatea armonică ce planează de-a lungul acestor pagini, creează senzația unei suspendări continue, generată în mod paradoxal de flexibilitatea deselor schimbări de ecleraje. În pofida complexității și rafinamentului remarcabil al rezonanțelor armonice, preludiul evoluează într-un sistem tonal extrem de lărgit (cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Nivelul ridicat al dinamicii va sublinia, în mod adițional, această tensionare evidentă a evoluției sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se construiește pe sonoritățile acordului de do major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite interpretarea sunetului ca apogiatură a nonei. Efectul sonor de ansamblu ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pentru a impune o imagine finală lipsită de echivoc. Departe de risipirea diafană a unor sunete ce par să atingă adesea pragul unei lumi imateriale, o modalitate de finalizare devenită, de altfel, tradițională în limbajul debussyst, „epilogul” fără tentă de ambiguitate al Generalului Lavine plasează cu certitudine această reprezentare sonoră în categoria estetică a comicului. IV.7. ...La terrasse des audiences du clair de lune (...Terasa audiențelor sub clar de lună) Lectura unei Scrisori din India, publicată în decembrie 1912 în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
meditație. Folosirea frecventă a secundei mici asociată unui nivel dinamic extrem de redus (pp, più p, p) atestă preocuparea pentru o senzație acustică ce îi explorează capacitatea producerii unei învăluiri sonore, îmbrăcând în mod deliberat imaginea evocată într-o nuanță a ambiguității și confuziei, adevărată metaforă sonoră a timpurilor îndepărtate supuse invocării. Impresia de bruiaj sonor, similară acelui ușor dezacordaj al muzicii de gamelan, acoperă viziunea debussystă cu vălul imprecis al plăsmuirilor imaginative. Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei de rezonanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de vedere, este contrazis prin intermediul altor personaje. Această literatură instituie un punct de plecare în cercetarea realității psihologice, ridică întrebări la care se găsesc răspunsuri printre rânduri. Scriitorul nu soluționează problemele și nu dă verdicte, nu impune semnificații. Astfel, rămân ambiguități și mistere nedezlegate care abundă în romane. Este vorba de o literatură a adevărurilor sugerate și a secretelor nemărturisite. Anton Holban nota, în Testament literar, că unul din imperativele romanului „static” ar fi de a nu da niciodată toate explicațiile
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pricipalul simț al analistului este aproximat. Pe măsură ce îi slăbește vederea, naratorul, ca și orbul, capătă dexteritate și precizie în mișcări, la cunoașterea tactilă, Sandu traseul unei clime simbolice având în vedere logica. Misterul sinuciderii Irinei este un exemplu perfect de ambiguitate, obținută nu printr- un mister artificial, ci printr-o aglomerare de detalii. Asupra personajului feminin se aruncă o umbră de mister prin detalii neexplicate și evenimente neașteptate. Vocile sunt înlocuite printr-un solilocviu naratorial, iar atenția autorului se îndreaptă către
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
existenței sale pe parcursul devenirii umane. Spengler crede că "forma omenească vie, ca orice altă formă, își datorează originea unei revoluții neașteptate a cărei cauză, formulată prin întrebările "cum?" și "de ce?", va rămâne o enigmă nedezlegată"111. Formularea este lipsită de ambiguități, totul fiind plasat în zona unei enigme de nedezlegat. Avem de-a face clar cu o contrazicere a teoriei evoluționiste enunțate de Charles Darwin, dar și cu evitarea unei explicații de tip religios, creaționist. Același autor folosește sintagma "ființă trezită
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pescuit e o acțiune normală, dar la acest punct e o acțiune dubioasă. Într-adevăr, au fost trimiși să câștige lumea și, în schimb, se reîntorc la pescuit ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Există în ei o oarecare ambiguitate între marile idealuri la care au fost chemați și cotidianul care îi reabsoarbe, și această ambiguitate reiese din marele eșec și din umilire: erau pescari abili, capabili, și nu prind nimic, totuși. Cred că în acea noapte, trăgând la țărm
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
fost trimiși să câștige lumea și, în schimb, se reîntorc la pescuit ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Există în ei o oarecare ambiguitate între marile idealuri la care au fost chemați și cotidianul care îi reabsoarbe, și această ambiguitate reiese din marele eșec și din umilire: erau pescari abili, capabili, și nu prind nimic, totuși. Cred că în acea noapte, trăgând la țărm năvodul prima dată, a doua oară, a treia oară și văzându-l mereu gol, s-au
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
li se interzică folosirea birocrației ca scuză: ,,[expletiv șters] Dacă președintele știe ce vrea, niciun birocrat nu îl poate opri"4. Afirmația lui Truman se apropie cel mai mult de adevăr în cazurile în care voința președintelui este lipsită de ambiguitate, dorințele sale sunt larg comunicate, iar oficialii desemnați să îi execute decizia au împuternicire deplină și o atitudine cu totul încurajatoare. Frecvent se întâmplă ca o decizie prezidențială să fie înfășată în scutecele compromisului, susceptibilă de interpretări variate și deschisă
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
viitorul era înnegurat, dar și prezentul era la fel. Toți ne confruntam cu o dificultate mult mai mare decât cea cunoscută de a determina capacitățile și intențiile celor care locuiesc împreună cu noi pe această planetă. Semnificația evenimentelor era obstrucționată de ambiguitate. Orbecăiam după interpretări ale lor, inversam uneori linii de acțiune bazate pe perspective mai vechi, și am ezitat mult înainte să sesizăm ceea ce acum pare evident"1. Truman este rememorat cu drag nu pentru că avea un dar magic de a
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
valorizare a capitalului. Acesta, în schimb creează, după Marx, o breșă în tendința de scădere a ratei profitului; de aceea el consideră că crizele economice provin direct din procesul acumulării de capital, guvernat de legea valorii. De asemenea, există o ambiguitate și în ceea ce privește punctul de vedere marxist, conform căruia capitalul care a moștenit contradicțiile și totalitatea efectelor negative, poate, totuși, acționa pe o perioadă mai lungă de timp [de la prosperitate (înviorare) până la momentul de apogeu al crizei economice (avânt)], în care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lingviști chiar dacă mulți dintre ei încep să se consacre acestei probleme, principalele progrese venind de la sociologi. (Labov 1978: 223-224) Ca să mai luăm încă un exemplu lingvistic, C. Fuchs (1985:20) deplîngea, acum douăzeci de ani, faptul că majoritatea studiilor asupra ambiguității și a parafrazei nu au arătat interes decît pentru ambiguitățile de parafrază izolate și pentru relațiile de sinonimie dintre cupluri de frază, fără a lua în considerație un cotext mai larg. Ea regreta, de asemenea, caracterul încă limitat al tentativelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
probleme, principalele progrese venind de la sociologi. (Labov 1978: 223-224) Ca să mai luăm încă un exemplu lingvistic, C. Fuchs (1985:20) deplîngea, acum douăzeci de ani, faptul că majoritatea studiilor asupra ambiguității și a parafrazei nu au arătat interes decît pentru ambiguitățile de parafrază izolate și pentru relațiile de sinonimie dintre cupluri de frază, fără a lua în considerație un cotext mai larg. Ea regreta, de asemenea, caracterul încă limitat al tentativelor care vizau să țină seama de anumite relații între fraze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de sinonimie dintre cupluri de frază, fără a lua în considerație un cotext mai larg. Ea regreta, de asemenea, caracterul încă limitat al tentativelor care vizau să țină seama de anumite relații între fraze: "nu dispunem de studii semantice despre ambiguitate și parafrază la nivelul textului, [în timp ce] numeroase ambiguități potențiale de fraze izolate nu rezistă într-un context mai larg și, invers, alte ambiguități sînt generate de țeserea progresivă a semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lua în considerație un cotext mai larg. Ea regreta, de asemenea, caracterul încă limitat al tentativelor care vizau să țină seama de anumite relații între fraze: "nu dispunem de studii semantice despre ambiguitate și parafrază la nivelul textului, [în timp ce] numeroase ambiguități potențiale de fraze izolate nu rezistă într-un context mai larg și, invers, alte ambiguități sînt generate de țeserea progresivă a semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tentativelor care vizau să țină seama de anumite relații între fraze: "nu dispunem de studii semantice despre ambiguitate și parafrază la nivelul textului, [în timp ce] numeroase ambiguități potențiale de fraze izolate nu rezistă într-un context mai larg și, invers, alte ambiguități sînt generate de țeserea progresivă a semnificației pe firul textului" (1985: 20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare, M. Meyer, și de către un teoretician al literaturii, T. Pavel. Primul definește textul ca pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acut problema contextualizării interpretative a enunțurilor și ne obligă să reactualizăm conceptul de context. 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului O redefinire lingvistică a contextului este indispensabilă, deoarece această noțiune nu este convocată în lingvistică decît pentru a înlătura ambiguitățile sau pentru a salva devierea enunțurilor considerate agramaticale. Defectuos definită, noțiunea desemnează atît "elementele care completează sau care asigură interpretarea globală a unui enunț", cît și "zonele din care provin aceste elemente, fie direct, fie indirect, adică prin inferență" (Kleiber
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 Problema este abordată în două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information grammaticale 98, iunie 2003. 1 2 2 3 4 Alegînd să vorbim mai curînd de propoziția-enunț decît de clauzulă, de exemplu, mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția. Nu este vorba de o unitate la fel de virtuală ca propoziția logicienilor sau a gramaticienilor, ci de o unitate realizată efectiv și produsă printr-un act de enunțare, adică de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]