8,976 matches
-
al Societății Autorilor Dramatici din 1931 și deputat național-țărănist. Numele lui R. capătă notorietate mai ales grație pieselor sale, care se joacă pe scenele importante ale capitalei. Autorul preferă abordarea genului ușor, cu succes imediat la public, dar cu o amprentă critică mai mult condescendentă, conjuncturală. Personajele sale, cu onomastică amuzantă, aparțin clasei de mijloc, sunt oameni trecuți de prima tinerețe, în viața lor producându-se ,,accidente” romantice, care le dezorganizează existența liniștită și banală. Scriitorul folosește o gamă stilistică spumoasă
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
de apă (1986), R. își păstrează interesul față de relația dintre „ceea ce rămâne” și „ceea ce se pierde” din structura sufletească a individului, indiferent dacă acesta este o celebritate sau un anonim, față de modul în care omul interacționează cu lumea exterioară și amprenta pe care o lasă asupra ei, fiind preocupată de felul în care știința, arta, cultura modelează psihicul uman. SCRIERI: Mănăstirea Gura Motrului (în colaborare cu Lucian Roșu), București, 1969; Voi veni într-o noapte, București, 1971; Ca un clopot sună
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
unui scriitor; în cazul generalului R., lipsit de harul de povestitor al tatălui său și, deopotrivă, de orice intenție estetică, pare că e vorba, exclusiv, de istorie. Dar atât Mărturisiri, cât și Pagini de jurnal, editat postum, în 1993, poartă amprenta exigenței adevărului și a sincerității, așezând în lumină marca autenticității și a emoției spontane. Primele două volume din Mărturisiri sunt redactate în maniera memoriilor și nu sunt scrise „dintr-o suflare”, căci în jurnal se spune că au fost revăzute
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
abia în 1971. A mai fost prezent în „Săteanca”, „Femeia”, „Scânteia tineretului”, „Iașul literar”, „Columna” ș.a. Directivele Școlii de Literatură din Șoseaua Kiseleff, unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S., când acesta închină, între altele, un imn lui Gh. Gheorghiu-Dej. Curând însă are loc o reorientare, o „dezbrobodire”, o dezertare din rândul soldaților partidului. Scrie mult, dar nu publică nimic, se manifestă
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
RUSU, M.[ircea] N.[icolae] (28.X.1938, Brașov), critic și istoric literar. Este fiul Victoriei (n. Mureșan) și al lui Ioan Rusu, maistru la IAR Brașov. Mediul în care a crescut își va pune amprenta și asupra orientării sale profesionale, determinându-l să opteze, după terminarea, în orașul natal, a școlii primare și a celei gimnaziale, mai întâi pentru Școala Tehnică de Motoare Auto-aero din București (1954-1955) și apoi pentru Școala Medie Tehnică de Mecanică
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit de căutarea transformării spirituale la nivel personal. La Începutul anilor 70 procesul aproape că Învinsese ideologia. Pe margine așteptau deja alte mișcări gata să-și pună și ele amprenta. Mișcarea femeilor, mișcarea ecologistă, mișcarea pentru drepturile omului și ale animalelor, mișcarea homosexualilor, toate au erupt și au Început să atragă atenția publică. Se părea că toată lumea Își cere dreptul de a fi recunoscută. Oamenii ieșeau din ascunzători, deschizând uși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În care apăreau În față celorlalți”22. Sentimentul de sine crescut l-a adus cu el pe cel de autoreflecție și, deloc surprinzător, nesfârșitele ore petrecute solitar În față oglinzii. Accentul crescând În ceea ce privește sinele și autonomia personală și-a pus amprenta pe schimbarea stilului de mobilier. Scaunul a fost introdus În juul anului 1490 la Palatul Strozzi În Florența 23. Înainte, oamenii ședeau pe bănci de lemn așezate lângă pereți sau pe scaunele cu trei picioare sau se Îngrămădeau Împreună pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a unui mecanism social complex, creat din relații proprietate și obligații, a fost Înlocuită de noțiunea modernă a individului ca ființă autonomă În lume, singur În față lui Dumnezeu și a celorlalte ființe umane și punând, prin puterea voinței personale, amprenta sa unică asupra lumii. Metamorfoza individului de la servant loial implantat În Marele Lanț al Creației la agent autonom cu o chemare individuală și Îmbunătățindu-și continuu situația materială pentru gloria mărită a lui Dumnezeu, mergea mână În mână cu o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impresionant având În vedere faptul că principalii ei arhitecți, francezii, sunt cunoscuți pentru modul lor mai convențional, ierarhic și centralizat de a exercita controlul politic. Chiar dacă vechea manieră de guvernare a statului-națiune a Încercat să-și pună În fiecare moment amprenta asupra guvernării În Uniunea Europeană - continuând să o facă și În prezent -, noile realități tehnologice, comerciale și sociale dezagregate ale erei globale au forțat Uniunea Europeană să conducă mai mult cu ajutorul procesului decât prin edicte și statute. „Guvernarea la nivele multiple” este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ecologică a grupurilor" Așa cum rezultă și din acest capitol, grupurile umane sunt departe de a fi niște entități închise, omogene și statice. În interiorul lor au loc o serie de procese și fenomene de mai scurtă sau mai lungă durată, cu amprente considerabile asupra vieții de ansamblu a grupurilor sau cu efecte mai puțin semnificative. Și, bineînțeles, cu rare excepții, grupurile sunt puternic marcate de mediul în care funcționează. Sintetizând aceste constatări, se poate vorbi despre trei mari dimensiuni ale grupurilor (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Citadela sfărâmată - „arcă a lui Noe eșuată” -, trezit de revoluție la realitatea vieții, încearcă să se facă util prin cunoștințele lui muzicale, prilejuind altui personaj din piesă evocarea miticilor Orfeu și Acteon, ca sugestie a incompatibilității dintre clasele sociale, purtând amprenta sociologismului anilor ’50. Ca și la Camil Petrescu, unul dintre personajele lui L., artist, face teoria necesității restrângerii la câteva motive artistice, încontinuu aprofundate prin noi interpretări, mereu îmbogățite prin alte idei: „Opera tuturor artiștilor - afirmă Manole din Moartea unui
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
în direct acord cu contextul oferit de situația de comunicare. Liderul acestui curent, Dell Hymes, urmărește să descrie resursele comunicative ale comunităților culturale; asupra lui Hymes (ca și asupra lui Lévi-Strauss, așa cum am putut observa mai devreme) se poate observa amprenta lingvistului Jakobson (a cărui schemă a funcțiilor limbajului o preia). Această structurare, condensată de C. Bachmann, J.Lindenfeld și J.Simonin (apud Lohisse, 2002), intitulată modelul „speaking”, presupune următoarele opt elemente: (1) cadrul - fizic și psihologic; (2) participanții - cuprinzând nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupă, care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au avut un declin puternic al performanței ajungând la cel mai slab scor dintre cele trei grupe. Începuseră după pasul doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce și-a pus amprenta asupra moralului echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună și mai mult efort și au avut cele mai bune rezultate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conținut. Mai precis, este necesar nu doar ca receptorul să rețină elemente-cheie importante, dar disparate, fără o legătură structurantă între ele, ci să-și însușească și procedeul prin care transmițătorul a pus în relație aceste elemente (care caracterizează în fapt amprenta personală, de interacțiune a ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ample), el apelează, în multe din întreprinderile sale romanești, doar la juxtapunerea de nuclee epice pe o temă comună sau extinde substanța narativă, cu efecte de diluare. Paginile care îl reprezintă cu adevărat se impun, în primul rând, printr-o amprentă stilistică specifică, de virtuozitate: reflectând cultura întemeiată pe Biblie, Viețile Sfinților ș.a., limbajul dobândește - transpus însă cu vervă în cheie comică, dar fără a avea nimic blasfematoriu, pastișând cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
versuri de o armonie corectă și abordează tema socială pe linia unui umanism sentimental. Ulterior - De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Uniunii Scriitorilor pentru „Destine excepționale ale culturii românești”. O motivație perfect justificată. Teatrul, pe care S. a mizat până la un punct, prezintă un balans vizibil între literatura cu teză, cu mai toate defectele structurale ale realismului socialist, și aceea cu amprentă parabolică. Îndrăzneț, curajos, modern în comparație cu producția autorilor atenți la comanda socială și jucați intens în anii ’50 ai secolului trecut, teatrul fostului „cerchist” pare palid, învechit în raport cu opera de prim rang a dramaturgilor veritabili, afirmați într-un moment istoric de
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
internațional și cu societățile scriitoricești din alte țări, ai căror reprezentanți sunt invitați în România. În reciprocitate, membri ai comitetului sunt solicitați să participe la întâlniri sau la congrese internaționale. Declanșarea celui de-al doilea război mondial își va pune amprenta asupra activității S.S.R., la conducerea căreia se află, după moartea lui N. M. Condiescu, N. I. Herescu. Răpirea Basarabiei, Dictatul de la Viena, cedarea Cadrilaterului vor avea drept consecință ca un număr important de scriitori să ajungă la statutul de refugiați, cărora
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
atenția criticilor mai ales în privința unui aspect al operei sale: scriitorul își pune problema existenței barbarilor și a răului pe care aceștia îl aduc cu ei, adoptînd o poziție nouă și interesantă, chiar dacă soluția lui (se poate observa) are o amprentă pur moralistă și etică. Salvian pornește de la observația, insolită pentru un creștin și în totală contradicție cu tezele lui Orosius, că romanii fuseseră puternici pe vremea cînd erau păgîni, în timp ce decăderea lor venise o dată cu credința creștină. Explicația pe care o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în spațiul grecesc. Personalități de formație păgînă, însă fără îndoială creștini, cel puțin dintr-un anumit moment al vieții lor, ei au legătură cu gîndirea, problematica și religia creștină, tocmai pentru că producția lor literară este în mod fundamental creștină, chiar dacă amprenta formației lor păgîne a fost mai persistentă decît în cazul altor scriitori. Prin urmare, noi nu am ezitat să-i considerăm scriitori creștini, tocmai fiindcă asta au vrut ei înșiși să fie. La fel ca Synesius, și Boetius are o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fără talent și originalitate, însă e puternic influențat de Vasile din Seleucia, de Efrem și de Ioan Hrisostomul. „Dacă Biserica siriacă și-a extras esența dogmaticii sale, fie ea ortodoxă sau eretică, din lumea greacă, și-a pus, în schimb, amprenta asupra spiritualității acesteia prin adaptarea de către greci a formelor imnului, omiliei dramatice și, mai ales, kontakion-ului” (Grosdidier de Matons). Imnul și kontakion-ul datează cam din aceeași perioadă (imnuri anonime au fost foarte răspîndite încă din secolul al V-lea), iar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lecții de disecție an de an. Rareori i s-a recunoscut (lui și echipei de la UNITER) meritul extraordinar de a susține un eveniment, de a invita mari personalități artistice și culturale din țară și de aiurea care să-și pună amprenta pe această sărbătoare a breslei. I se comentează toate defectele și greșelile, de ministru și nu numai. Prea puțini au verticalitatea de a-i recunoaște măcar eforturile de a face această gală an de an. Și, paradoxal, au această tărie
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
somatice” (J. Piaget, B. Inhelder, 1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest fapt poate modifica sau chiar răsturna proporțiile corpului. Acum se produce începerea maturizării glandelor sexuale. Toate acestea își vor pune amprenta asupra întregii dezvoltări anatomo fiziologice și psihice ale puberilor. Nu rezistă la efort îndelungat, obosesc repede, sunt predispuși tot timpul surmenajului fizic. Particularități anatomo-fiziologice ale puberului a) Particularități somatice La 10-14 ani, perioada la care ne referim, se observă o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun se asociază cu timiditatea și supunerea. Prima se manifestă cu predilecție în cadrul grupului, unde este stimulată și aprobată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și anume: 1. La nivel biologic un copil trebuie să crească, să se maturizeze, morfologic și biochimic. Un copil dezvoltat insuficient se va Încadra mult mai greu Într-o clasă de elevi dezvoltați datorită faptului că activitățile educative Își pun amprenta asupra stării generale de oboseală a copilului. În afară de copiii dezvoltați insuficient pentru vârsta lor, la acest nivel se Încadrează și copiii cu deficiențe de natură biologică. Printre aceste deficiențe de natură biologică putem enumera: deficiențe ale dezvoltării creierului datorate unei
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]