5,509 matches
-
mod periodic instrucțiuni și invitându-le la stagiile de formare prin care vor deveni voluntari formați ai vieții culturale locale, participanți la concursurile noastre, ajungând nu numai să transmită știri despre evenimentele culturale ci să inițieze, să provoace și să anime asemenea evenimente în localitățile țării.“ „Nu pretindem că, prin proiectul de față, se va rezolva total problema valorificării producției culturale la scară națională. Aceasta, ca orice produs, constituie o problemă de înfruntare pe piața liberă - înfruntare cu subprodusele care invadează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
externe sur le positionnement des partis politiques en Europe centrale et orientale", in J.-M. De Waele (coord.), op. cit., pp. 173-186). Niciodată nu au ajuns să își afirme autonomia sau să se impună în fruntea unei formațiuni politice diferențiate. Au animat doar curente minoritare în cadrul partidelor axate pe un program minimalist sau înscrise în alte clivaje. Clivajele politice în Europa Centrală Analiză comparativă și deriva conceptelor DANIEL LOUIS SEILER "Admitem în general că Europa Centrală și Orientală, mai exact teritoriul care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-o chiar el însuși uneori, a permis existența periferică a unui număr de concurenți ideologici. Astfel, Biserica ortodoxă a putut ocupa o nișă protejată în marginea sistemului, exercitând o influență considerabilă asupra anumitor segmente sociale. La rândul său, fenomenul Păltiniș (animat de filozoful de orientare heideggeriană Constantin Noica) a influențat anumite cercuri culturale generând o producție culturală aparent deviantă de la linia oficială. Uniunea Scriitoilor a reclamat și ea post-factum statutul deloc alternativ de producere și reproducere a bunurilor simbolice 58. Regimul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Procesul de dislocare a unui univers referențial definit până atunci prin stabilitate și regularitate generează un anumit tip de actori sociali, ei înșiși suficient de instabili pentru a se instala tocmai în locul lăsat gol de acest ansamblu simbolic, suficient de animați de pasiunea absenței punctelor de reper pentru a ocupa acest cadru dezgolit de sens. Aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a istoriei totalitarismului român ca o istorie a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2004. Tensiunea inițială devine încetul cu încetul caducă: singurul partid care încă o mai asumă în 2000 PNPCD își vede interzisă intrarea în Parlament. De atunci și acesta a abandonat calificativul de anticomunist. 11 Naționalismul românesc A doua tensiune care animă forțele politice la începutul anilor 1990 îi opune pe naționaliști antinaționaliștilor. Dar, înainte de a fi un comportament propriu partidelor, naționalismul reprezintă o trăsătură a statului român, care nu se definește ca un stat-națiune, ci ca un stat național 99. Consensul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este aceea că partidele politice sunt atât factori ai conflictului cât și ai integrării. Partidele sunt astfel definite ca "alianțe în conflict în raport cu politicile și legăturile din interiorul unui corp politic mai larg"9. În funcție de această dinamică, peisajul partidelor e animat de diferite articulări identitare, modelate pe parcursul istoriei fiecărei țări. Referitor la această problemă, Stein Rokkan afirma: "M-am întors spre istorie. Pentru a înțelege variațiile de-a lungul unei serii de structuri observabile în epoca contemporană, m-am străduit să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și a ambiguităților generate de un destin colectiv, pentru a relua afirmațiile lui Daniel Barbu. Democratizarea care începe este în aceeași măsură caracterizată de spontaneitatea construcției din zona partidelor. Problema care se impune cercetătorului în cazul acesta privește condițiile care animă codul genetic al acestor partide care oscilează între inovație, dorința de a relua legătura cu tradiția de dinainte de război sau cu continuarea față de vechiul regim. Nu există astfel nicio vizibilitate a separațiilor temporale rigide, ci frontiere suple și permeabile în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
centru versus periferic, restul contradicțiilor sunt valorizate sub forma conflictelor politice instituționalizate în substitutele clivajelor parțiale cu durată de viață determinată. Altfel spus, după 1989, nu se pot identifica într-adevăr clivaje, ci forme de conflicte politice esclusive și exhaustive, animate de o logică a automatismelor a căror durată de viață nu poate presupune un îngheț în perspectivă 38. E vorba astfel de un substitut de clivaj pe o durată determinată, iar aceasta, prin valoarea însăși a conținutului distincției operate. Acesta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
straturi explicative alei acestei diode fondatoare, ale acestui substitut de clivaj pe durată determinată, a vieții partidelor românești, cu o bătaie totodată exclusivă și exhaustivă, și anume postdizidența anticomunistă și postnomenclatura nemărturisită. (a) Mai întâi, există o opoziție genealogică care animă, într-o primă perioadă, o distincție între foștii membri ai PCR-ului, mai mult sau mai puțin dizidenți, și membrii partidelor istorice, rămași în România sau imigrați. Se poate astfel observa o distincție, din punct de vedere genealogic, între partidele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca gestionar al unui proces de dărâmare a ordinii întreținute de către partide. Acesta expune astfel o dublă alternativă, a sistemului partidelor și a sistemului politic. De acum înainte suntem în măsură să ne pronunțăm în privința efectului pervers al acestui consens animat de către substitute de clivaje maniheene și punctuale care se prezintă ca un văl iluzoriu aruncat asupra revărsărilor, mai întâi periferice, iar apoi din ce în ce mai putenice. Riscul zdruncinării acestui echilibru instabil este major și, după părerea noastră, opacitatea vieții partidelor la nivelul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
op. cit., p. 80. 62 M. Stănescu, op. cit., p. 84. În același sens merg analizele lui Constantin Iordachi. În 1990, decretul nr. 126 retroceda Bisericii Unite singurele proprietăți aparținând statului, proprietățile trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe rămânând în afara acestui act și animând astfel tensiuni intercomunitare. Legea Boilă Turianu din 1997 prevedea obligație retrocedării acestor proprietăți, Biserica Ortodoxă comparând acest act cu un dictat cu urmări imprevizibile pentru Transilvania. După tensiunile din 1998, relațiile dintre cele două Biserici intră într-o perioadă de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care s-a născut, moldovenii, care „s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială ca toate elementele firii“ (3, 176 - 177). Momentele de tensiune, fie ele de bucurie sau de tristețe, îl poartă de acum cu gîndul la Năpădeni. Concertul cu urlete de lupi ale deținuților închisorii dintr-o noapte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cărora încearcă să le contureze personalitatea: „s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială ca toate elementele firii“ (3, 176 - 177). Momentul de răscruce îl trăiește la închisoarea din Moscova, în care „toate semințiile Rusiei erau reprezentate. [...] Toate dialectele provinciale [ale limbii ruse] puteau fi auzite, cu foneticele lor caracteristice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unor bijuterii regale, cu o prezență amplificată până la limita grotescului de coafura exagerată și pasiunea pentru culoarea roz, Helen Hoover Boyle a făcut avere cumpărând înapoi casele în care noii proprietari erau terorizați de duhuri. În jurul ei gravitează un cuplu animat de principiile ecologismului și ale magiei - secretara sa, Mona și prietenul acesteia, Stridie. În contraparte, Carl Streator are în preajma sa un medic necrofil, Nash. Atras de ideea că acest trio bizar, Helen-Mona- Stridie, cunoaște secretul cuvintelor magice, Streator pornește alături de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
De la exclamația "Ce mișto ar fi fost să fim băieți!" a Simonei Popescu, și până la constatarea amar-resemnată a Adrianei Babeți "pe bărbații de casă nu ne prea puteam bizui", o serie întreagă de afirmații conturează una dintre presupozițiile ce au animat crearea acestui volum - comunismul a fost trăit diferit de cele două genuri. Probabil la aceeași intensitate a disperării sau lehamitei, dar, cu toate acestea, altfel. Răzbate, din cele mai multe confesiuni (unele ficționalizate, precum textul Ceraselei Nistor) tensiunea unei permanente stări de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
majore și cele mărunte se succed ca etape distincte ale unui ciclu istoric și vital. Însă povestea nu-și poate revela metaforele dacă nu există nostalgie, uitare, disoluție și un nou început. "Dilema", anul V, nr. 232, 28 iulie 2008 Anima neagră Romanul Animalul inimii* se distinge între cărțile Hertei Müller printr-o neobișnuită tangență între două lumi și limbaje diferite. Comunismul românesc din anii '80, ca realitate primară transpusă narativ, este fixat în cadrele fluide și variabile ale unei expresii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a pătruns. Construit ilicit pe matricea unui sistem religios, totalitarismul deține toate structurile necesare opresiunii și subjugării, însă nu-și poate asuma deplin caracterul demonic - religios deoarece nu are acces la zona în care o religie autentică își găsește ecoul. Anima - animal, perpetuu vânată și asediată, este de fapt identitatea scriitoarei, centrul dinamic al unui conflict absurd, fără sfârșit. Tonalitatea narațiunii, rece și adesea ironică, disecă circumstanțe banale, evidențiind prin sensuri liminare adevăruri de fond. Durerile de șale ale mamei și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a reprezentărilor occidentale ale morții, susține că acest gen de portrete erau mai degrabă rezervate membrilor clerului, un alt cercetător, Anton Pigler, inventariază un registru mai larg, ce include figuri laice în țări precum Olanda sau Ungaria. O stranie metamorfoză... [...].animă aceste portrete în secolul al XIX-lea: deși realizate după moartea subiectului, artistul începe să îl imagineze adesea ca pe un om viu. Primită fără bucurie, sarcina le revenea de obicei pictorilor de mâna a doua, care nu-și permiteau
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
7. GENUL NEUTRU DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 1. Preliminarii 2. Ipoteze privind genul neutru (i) Ipoteza celor trei genuri (ii) Ipoteza nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
excepții: ordonanță este de genul feminin, dar are referent +masculin. Nu se încadrează la excepții substantivele de un anumit gen (în general, masculinul) care pot avea referenți masculini sau feminini, ca: doctor, inginer, muzeograf, călăuză, slugă etc. Din perspectiva substantivelor [+Animat], pe lângă substantivele care reflectă genul natural al referentului (mamă, tată, cățel, cățea etc.), sunt și substantive care nu reflectă această diferență naturală; este vorba de substantivele epicene (elefant, slugă etc.) și cele de gen comun (buftea, mutulică, nătăfleață, gură-cască, încurcă-lume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
III, VIII și IX cuprind substantive feminine, declinările IV și V cuprind substantive masculine, iar declinările VI și VII cuprind substantive neutre. Declinarea X cuprinde substantive invariabile, masculine sau feminine. Aceste declinări acoperă aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o bere la băiatul! (băiatul se referă la vorbitor). Aceste substantive impun atât verbelor-predicat, cât și altor elemente acordul formal. 3.4. Centrul este un nume propriu Numele proprii au trăsături de gen și număr indiferent dacă referentul lor este animat sau inanimat, la fel ca substantivele comune,. Dacă numele propriu nu este marcat formal pentru o anumită trăsătură, acordul adjectivelor se face pe baze semantice, prin raportare la referent. De exemplu, numele de familie și unele prenume nu sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formale ale subiectului și ale predicatului sunt identice, atunci ele sunt copiate pe centrul funcțional din propoziția redusă. Dacă intervine un conflict între genuri, atunci centrul funcțional nu va conține nicio trăsătură de gen. În situația în care N2 este animat și are un gen diferit de N1, trăsăturile gramaticale ale celor două substantive nu se vor copia pe centrul funcțional, din cauza conflictului, "însă trăsăturile semantice de gen se vor transmite ca întotdeauna" (Vișan, 2004: 680). Când N2 este inanimat și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de subiecți, care și-au exprimat preferințele de acord pentru 31 de propoziții. Aceste conțineau mai multe combinații de substantive, cu trăsături diferite de gen, număr și [+/-Animat]. Concluziile sale sunt următoarele: (i) preferințele de acord diferă după cum N2 este animat sau inanimat; (ii) dacă N2 este animat, iar N1 inanimat, vorbitorii fac acordul cu N2. Aceeși preferință se constată și în franceză (vezi Hulk și Tellier, 2000). Toți subiecții au ales acordul cu N2, în cele 4 propoziții testate 76
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]