3,675 matches
-
din pricina originii sociale ca și a atitudinii sale politice este dat afară din facultate în 1952, rămânând o vreme șomer. Spre sfârșitul anilor ’50 va fi cercetător la Institutul de Arheologie din București, dar în urma unui denunț cu privire la opiniile sale anticomuniste, în 1961 se vede implicat într-un proces politic, sub acuzația de „încercare de lovitură de stat”; împreună cu prietenul său Edgar Papu va fi condamnat la închisoare pe viață. Eliberat din detenție în 1964, ulterior reabilitat, rămâne permanent în atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287406_a_288735]
-
să sfârșească într-un tribunal. În anii ’60, radicalizând o evoluție inițiată în anii ’30 și transformând-o într-o „revoluție”, Curtea Supremă prezidată de Earl Warren a schimbat din temelii țara, promovând drepturile civile ale negrilor, abolind legislația internă anticomunistă etc. Mai recent, alegerea lui George W. Bush a ajuns să depindă mai puțin de votul popular (pe care Bush l-a pierdut) și de arhaicul sistem al electorilor (pe care toți cei ce pierd și-ar dori să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
grație lipsei acestei taxe, e acum susținătorul ei. O ultimă remarcă despre „cameleonismul” autorului: dintre autorii mai cunoscuți cititorului român, G.M. Tamás a parcurs aproape întregul continuum Stânga-Dreapta, cu multe dintre versiunile sale specific est-central-europene, de la marxism revizionist și disidență anticomunistă de stânga la liberalism, apoi la un libertarism cu puternice note conservatoare și, tot urmărind această bandă a lui Möbius, mai recent, extremă stângă (poate ultimele transformări au în comun o dimensiune anarhistă, ceea ce ar face tranziția mai lesne de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
periodice erau susținute, cel puțin parțial, de Congres, între care influentele Partisan Review și Kenyon Review. Echivalentul intelectual al Planului Marshall, cum i s-a mai spus Congresului, a relansat spectaculos liberalismul în Europa postbelică, dându-i o orientare riguros anticomunistă, deschizând astfel calea reapariției unei drepte liberale pe un continent devastat de extrema dreaptă și de comunismul stalinist. Pe acest tablou luminos, o singură umbră: Congresul pentru Libertate Culturală avea strânse legături cu CIA. Dacă mulți dintre intelectualii și artiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
jumătate a anilor ’60, eroziunea partidelor staliniste și maoiste progresa vizibil, iar „a treia cale” nu mai amenința să fie recuperată de comuniști, deoarece social-democrația europeană se afirmase convingător la guvernare, părând că răspunde mai bine sensibilității populare decât ideologiile anticomuniste „pure și dure”. De la jumătatea anilor ’70 și până în 1989, chiar partenerii de dialog est-europeni ai liberalilor occidentali se schimbaseră: în locul „foștilor” de toate orientările ajunși pe diverse căi în Vest și alături de revizioniștii marxiști rămași după Cortina de Fier
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în Occident, cu excepția relativ puținilor liberali „puri și duri”, anticomuniști ireductibili, nu se găseau prea mulți parteneri pentru posibilii anticomuniști estici, vârstnici sau tineri (anticomunismul acestora din urmă fiind un direct rezultat al funcționării catastrofale a „sistemului”). Deși organizațiile occidentale anticomuniste continuau să-i ajute pe esticii ajunși într-un fel sau altul în Vest, eventual închizând ochii dacă oaspeții păreau a proveni din privilighenția (fiindcă aceștia puteau călători!), dezbaterile cele mai sonore din sfera publică occidentală asupra Europei de Est
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
succesiv la stalinism, revizionism marxist, conservatorism și catolicismul pe care-l combătuse în tinerețe pe terenul unei opoziții tomiste între rațiune și credință) la Zbigniew Herbert (inițial cu totul de partea lui Julien Benda, apoi tot mai apropiat de disidența anticomunistă). Acțiunile și motivațiile protagoniștilor lui Mißosz, dintre care - au remarcat cunoscătorii - lipsește echivalentul ficțional al autorului însuși, pot fi mai ușor înțelese din punct de vedere uman, deși „opțiunea” pentru o formă sau alta a pactului cu regimul stalinist, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
inclusiv prin atragerea unei noi generații de intelectuali străluciți cu sensibilități de stânga (socialiști, adică în principiu social-democrați, dar și foști comuniști), cum ar fi cei din jurul mișcării social-liberale La Troisième voie. Din vechea generație nu lipsiseră foștii marxiști deveniți anticomuniști (Furet însuși, Alain Besanșon etc.), în noua generație puteau încăpea deci și foștii animatori ai „noii stângi” (Alain Finkielkraut, de pildă). 11. Cea mai bună introducere în chestiune este cartea lui Tocqueville din 1856, L’Ancien régime et la Révolution
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ședințe secrete la sfârșitul lunii martie, la sala Floreasca, cu participarea a 3.000 de activiști, elita partidului. Respingând dezghețul hrușciovist, refuzând să părăsească linia stalinistă, Dej a plasat PMR printre cele mai dure partide din lagărul comunist. Înăbușirea revoltei anticomuniste care a avut loc în Ungaria, în toamna anului 1956, cu concursul regimului comunist român, a dus la o și mai mare înăsprire a măsurilor totalitare în România. Colectivizarea este reluată în forță, se întețesc arestările politice, ba chiar rearestările
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cazurile cînd conducerea Direcției a înlocuit colabora rea cu autorii de scenarii prin metode de cîrpire primitivă a scenariilor, ajungîndu- se uneori pînă la substituirea scriitorului în elaborarea propriului său scenariu. Doi ani mai târziu, în noiembrie 1956, după revoluția anticomunistă din Ungaria, aceste observații corecte sunt o amintire, preocupările partidului legate de cinema deveniseră cu totul altele : Singura manifestare fățiș dușmănoasă de sprijinire a rebeliunii din Ungaria a fost la laboratorul de prelucrare a peliculei de la Floreasca, unde un laborant
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de excelentul și „subversivul” comentariu muzical al filmu lui, realizat de compozitorul Ion Vasilescu, de interpretările magnifice ale lui Birlic și Giugaru, n- are decât de câștigat) făcută cu „voie de sus”, în urma evenimentelor survenite după moartea lui Stalin : revolta anticomunistă a muncitorilor din Germania de Est (iunie- iulie 1953), debolșevizarea Ungariei, începută de premierul Imre Nagy (iulie 1953), arestarea lui Lavrenti Beria, principalul călău aflat în slujba lui Stalin, executat pe 23 decembrie 1953. Pe 28 august 1954, tablouri de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lepede copilul și îl alungă numindu-l „om cu două fețe”. Comanda politică la care a fost realizat Setea este evidentă : 1959- 1961 sunt anii în care colectivizarea, după câțiva ani moderați în urma raportului anti-Stalin al lui Hrușciov și revoluției anticomuniste din Ungaria, este reluată în forță, cu metode chiar mai dure decât în perioada stalinistă. Și totuși, și astăzi, după o jumătate de veac, filmul convinge, îți lasă sentimentul că „s- a făcut dreptate”, că partea bună a Forței sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film „aliniat” ideologic. Încă de la prima secvență, Reconstituirea anunță absența oricărui compromis sau deghizament. Sobrietății din Duminică la ora 6 i se suprapune sarcasmul enorm. După ce exersase pe terenul retoricii eroismului comunist, acum Pintilie nu alege să construiască o retorică anticomunistă - în întreaga Reconstituire nu se rostește vreodată cuvântul „Partid”. Singura referire explicită la fixațiile anti-cetățean ale apara tului comunist este „unchiul din Mexic”, ruda în străinătate pentru care ar putea fi arestat doctorul Paveliu, lucru pe care acesta îl sugerează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nici un protest. Pe 15 noiembrie 1987, muncitorii din Brașov se revoltă, Securitatea intervine și operează arestări masive. În noiembrie 1989, în vreme ce Zidul Berlinului se prăbușea, în Bulgaria Todor Jivkov își dădea demisia, iar în Praga aveau loc mari manifestații studențești anticomuniste, la București, Nicolae Ceaușescu este reales cu unanimitate de voturi secretar general al PCR. În 1982, Iulian Mincu elaborează, la ordinul lui Ceaușescu, Programul de Alimentație Raționlă prin care sunt impuse limite de consum per capita în calorii și proteine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin înfățișarea unei normalități mărunte, amuzantă, apolitică și „amorală”. „Revolta” lui Nelu față de sistem s-ar exprima nu prin manifeste anticomuniste, dar prin a o lua de nevastă cu acte- n regulă pe „dubioasa” Ani. Când, în sfârșit, se hotărăște s-o facă, e prea târziu - viața a luat un alt curs, și pe el îl așteaptă luminosul viitor conformist pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
grad de virulență politică la adresa regimului comunist, Faleze de nisip este sub Reconstituirea (1970) și nu depășește Puterea și Adevărul (1972). În Polonia, un film foarte asemănător, Cuțitul în apă, făcea Roman Polanski hăt în 1962. Din punct de vedere anticomunist, pe care îl reclamă interzicerea lui, filmul lui Pița este defazat, ca să nu spun depășit. În anul de grație 1983, când are loc premiera Falezelor..., Cuțitul... lui Polanski e în Polonia o amintire cu parfum de tei. Sindicatul Solidarność numără
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
zilelor din decembrie, active pentru unii o minoritate -, suportate cu greu de către alții, să apară neliniștea. Unii, cei din Frontul Salvării Naționale (FSN) și aliații lor, se tem să nu fie anihilați de forțele liberale de dreapta, susținute de elitele anticomuniste din exil, de regele Mihai, exilat de asemenea din 31 decembrie 1947; și în niciun caz o persoană ca Ion Iliescu nu ar fi subscris la o astfel de restaurație. Ceilalți se mobilizează pentru a stârpi răul totalitar, neavând de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cei mai mulți români înțeleseseră de fapt în 1977 că Nicolae Ceaușescu nu avea de gând să-și respecte făgăduielile inaugurale. Sigur, închisori și lagăre politice nu mai existau ca atare, și asta încă din ultimul an al lui Dej, 1964. România anticomunistă, care fusese terorizată de un regim stalinist dintre cele mai dure, cu aproape 1 milion de deținuți politici la o populație pe atunci de cca 16 milioane, și cu mai mult de 25% din cetățenii săi cu studii universitare închiși
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înconjurate de mulțimi entuziaste, devin subit țintele unui atac pe cât de spectaculos, pe atât de enigmatic, care va fi transmis în direct nu doar în toată țara, ci în întreaga lume. Începea astfel revoluția în direct, care punea capăt revoluției anticomuniste și arunca întreaga Românie într-o lume virtuală. În ciuda faptului că nu participaseră efectiv, în stradă, la răsturnarea regimului, marea majoritate a românilor ca și liderii care se instalau la putere în acele momente nu s-au perceput niciodată în afara
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o glorioasă faptă istorică. Procesul care se petrece în România în decembrie 1989 nu poate fi înțeles, de aceea, în afara recunoașterii modului în care dubla sa realitate, cea a revoltei spontane și cea a loviturii de stat, cea a revoltei anticomuniste și a anticeaușismului limitat, se conjugă în alternanța vizibil/ invizibil și aparent/real, condiționată de spectacolul în direct al revoluției. Elementul-cheie de la care trebuie să pornească orice analiză a evenimentelor din decembrie 1989 este faptul că gruparea care se proclamă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pluralismul politic și pregătirea alegerilor democratice, reinstituirea libertății cuvântului și a presei, deschiderea granițelor și aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă parte însă, ignorarea deliberată a componentei anticomuniste a revoluției amputează aceste libertăți de însăși esența lor, înscriind de la bun început democrația postdecembristă în spațiul îngust al comunismului "cu față umană" și al unei timide perestroici. Semnificativ, acest document care putea părea mult mai radical decât altele, prevede
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în termeni politici față de înghețarea subită a procesului revoluționar la 22 decembrie 1989. În fapt, încă din ianuarie 1990, România are a opta între două proiecte politice ireconciliabile: un proiect reformist, al FSN-ului, și un proiect radical al opoziției anticomuniste, care a devenit prin forța lucrurilor și antifesenistă. Proiectul politic al acestei opoziții, al cărui teatru de manifestare a fost inițial strada din zilele de 16-22 decembrie, și abia ulterior, așa cum vom vedea imediat, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, CPUN
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tocmai acolo unde violența a fost mai intensă, faptul că nu negocierea tipică pentru "revoluțiile de catifea" -, ci, dimpotrivă, violența a dus la o simplă redistribuire a puterii în interiorul aceleiași elite politice care inițiase și realizase reprimarea însângerată a revoltei anticomuniste, faptul, în fine, că această revoltă a fost instrumentalizată exact de cei care au încercat inițial să o înăbușe aceste fapte contrazic orice logică tradițională a răsturnărilor politice. Masele revoltate din 16-21 decembrie înfățișau la Timișoara ca și la București
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dezgust vizita lui la Ceaușescu, și nu-i cruța nici pe succesorii imediați ai acestuia. Pe de altă parte, privind de departe la România sub ocupație sovietică, occidentalii nu luaseră în seamă niciodată cu adevărat mișcările foarte active de rezistență anticomunistă: țăranii, care au fost majoritari în aceste mișcări, nu sunt niciodată luați în seamă suficient de către politologi, care au ajuns grăbit la concluzia că românii s-au lăsat cuceriți de comunism fără să-i reziste. Când și-au dat seama
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1987, intuind mai devreme decât mulți alții răsturnările viitoare, înscrie PNȚ în Internaționala Creștin-Democrată, iar din 22 decembrie 1989 se dedică fără rezerve refacerii partidului. De o calmă, dar adamantină intransigență, Coposu a încarnat în asemenea măsură ideea de rezistență anticomunistă, încât avea să devină foarte repede un simbol pentru unii și inamicul public nr. 1 pentru ceilalți. Un vast folclor ostil venerabilului președinte al PNȚCD, ale cărui teme sunt încă vii în memoria noastră de la "Coposu roade osu'" la sutele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]