11,250 matches
-
5,6]. Excluderea carcinomului cu celule renale se face imunohistochimic, ultimul fiind pozitiv pentru PAX8 și RCC [1]. Adenocarcinomul hepatoid. Este un neoplasm extrem de rar al veziculei biliare care imită îndeaproape carcinomul hepatocelular. Celulele neoplazice hepatoide pot fi marcate cu anticorpul HepPar 1 și, mai rar, cu α-fetoproteină [1,4]. Adenocarcinomul mucinos. Aceste neoplasme sunt mai frecvente la vezicula biliară decât la ductele biliare extrahepatice și sunt similare cu cele care apar și în alte localizări anatomice. Conform convenției, mai mult
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
TARE, prin similitudine cu chemoembolizarea trans-arterială = TACE) sau intratumorală a unor radioizotopi (Yttrium-90, Iod 131, Holmiu 166) încorporați în microsfere de sticlă (Y90-Therasphere, Canada) sau rezină (Y90-SIR-Spheres, Australia) sau cuplați cu substanțe care să le asigure retenția intratumorală (lipiodol, chitosan, anticorpi antiferitină). Yttrium 90 este un emițător beta pur, cu timp de înjumătățire scurt (2,7 zile, iar 95% din radiație este emisă în primele 11 zile) și parcurs terapeutic tisular maxim de 11 mm (mediu = 2,5 mm), deci cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
din anii ’80-90 în stadiile avansate de CHC au testat RT întregului ficat cu 21 Gy/7fr/10zile combinată cu chimioterapie (CHT) intravenoasă sau intra-arterială și urmată de CHT sau complement de iradiere internă cu Iod 131 cuplat cu anticorpi anti-feritină. Deși rata de răspuns a fost de 40-50 %, toxicitatea majoră au condus la abandonarea acestei strategii. Încorporarea unor izotopi noi (Yttrium 90) în microsfere a permis o oarecare selectivitate a administrării iradierii interne, intratumoral sau intra-arterial, eventual asociată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
ce induc o redistribuție a limfocitelor circulante către organele limfoide și măduva ososasă, respectiv eliberarea unor substanțe cu efecte imunosupresive, ca fracțiunea C3a a complementului și TGF-β1 (transforming growth factor-β1). C3a suprimă proliferarea limfocitelor T indusă de antigen, producția de anticorpi și efectele citotoxice ale celulelor NK (natural killer), TGF-β1, eliberat din granulațiile alfa ale trombocitelor activate, este un mediator multifuncțional ce are efecte asupra creșterii, diferențierii celulare, în răspunsul imun (inhibă proliferarea limfocitelor T și B, inhibă activitatea celulelor NK
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
scăderea complicațiilor pulmonare și renale. Sechestrarea activă a leucocitelor și trombocitelor cu un separator celular ar putea avea efecte benefice, dar necesită un circuit separat [4,5]. Inhibitorii naturali ai C1 scad nivelul complementului, al factorului XIIa și a kalikreinei. Anticorpii recombinanți anti-C5 blochează complet generarea de MAC (membrane attack complex) și îmbunătățesc prognosticul pacienților operați pe cord-deschis. Rezultatele clinice după administrarea de anticorpi recombinanți monoclonali de C5 sunt controversate, fără a demonstra un beneficiu deosebit în prognosticul bolii. Dezvoltarea unor
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
circuit separat [4,5]. Inhibitorii naturali ai C1 scad nivelul complementului, al factorului XIIa și a kalikreinei. Anticorpii recombinanți anti-C5 blochează complet generarea de MAC (membrane attack complex) și îmbunătățesc prognosticul pacienților operați pe cord-deschis. Rezultatele clinice după administrarea de anticorpi recombinanți monoclonali de C5 sunt controversate, fără a demonstra un beneficiu deosebit în prognosticul bolii. Dezvoltarea unor inhibitori ai C3 ar fi o țintă ceva mai bună, deoarece aici se întâlnesc cele două căi de activare ale complementului [4, 5
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
virusologic, fungic - Nivel seric medicație imunosupresivă - Radiologic - imagistic, Rx, ICT - Angio-coronarografie anual - Ecografic - intravascular - IVUS - Biopsie miocardică, periodic - Imunologic - umoral, periodic. MEDICAȚIA POSTRANSPLANT Imunosupresie În principiu triplă medicație de bază - inhibitor de calcinuerină, MMF și steroizi precedate de inducție cu anticorpi monoclonali. Anticorpii policlonali au fost introduși recent în terapia imunosupresivă și se află în studii clinice. Intraoperator se administrează 1 g Metilprednisolon repetat încă 2 zile; Inducție cu ATG 4 mg/kgc/zi i.v. timp de 7 zile; Ciclosporină
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
Nivel seric medicație imunosupresivă - Radiologic - imagistic, Rx, ICT - Angio-coronarografie anual - Ecografic - intravascular - IVUS - Biopsie miocardică, periodic - Imunologic - umoral, periodic. MEDICAȚIA POSTRANSPLANT Imunosupresie În principiu triplă medicație de bază - inhibitor de calcinuerină, MMF și steroizi precedate de inducție cu anticorpi monoclonali. Anticorpii policlonali au fost introduși recent în terapia imunosupresivă și se află în studii clinice. Intraoperator se administrează 1 g Metilprednisolon repetat încă 2 zile; Inducție cu ATG 4 mg/kgc/zi i.v. timp de 7 zile; Ciclosporină Neoral 6-12
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
limfoproliferative și autoimune letale datorită stimulării necontrolate a receptorilor CD80/CD86 (Tivol et al., 1995), în timp ce șoarecii heterozigoți CTLA4(-/+) prezintă un fenotip hiperproliferativ al limfocitelor T citotoxice (Doyle et al., 2001). În plus, blocarea in-vivo a moleculelor CTLA-4 cu ajutorul unor anticorpi monoclonali poate duce la creșterea imunității anti-tumorale și la exacerbarea răspunsurilor autoimune (Sharpe et al., 2002). Toate acestea vin să susțină importanța crucială a moleculei CTLA-4 ca reglator negativ al răspunsurilor T celulare și în menținerea toleranței imune T-celulare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
helper (Dustin et al., 1986, Springer 1990, Damle et al., 1992), a adeziunii leucocitelor la fibroblaști, celule epiteliale și endoteliale cu extravazare leucocitară (Dustin et al., 1986, Springer 1990), a activității de tip NK (Natural Killing), a citotoxicității mediate de anticorpi și a citotoxicității mediate de limfocitele T (Springer, 1990). În plus, ICAM-1 furnizează semnale co-stimulatorii importante pentru activarea limfocitelor T în repaus mediată prin receptorii TCR (Van Seventer et al., 1990). Toate cele de mai sus arată că ICAM-1 și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
și poate fi detectată în ser. Moleculele de ICAM-1 solubil inhibă interacțiunea LFA-1/ICAM-1 și antagonizează astfel procesele imune celulare mediate de această interacție (Seth et al., 1991; Meyer et al., 1995; Woska et al., 1996), acționând astfel ca un anticorp anti LFA-1. In vitro, anticorpii monoclonali anti ICAM-1 (ICAM-1mAb) și anti LFA-1 inhibă migrarea granulocitelor, proliferarea limfocitară indusă de antigen, precum și citoliza mediată de celulele T (Springer et al., 1990; Meyer et al., 1995). Există încercări de a folosi anticorpii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
ser. Moleculele de ICAM-1 solubil inhibă interacțiunea LFA-1/ICAM-1 și antagonizează astfel procesele imune celulare mediate de această interacție (Seth et al., 1991; Meyer et al., 1995; Woska et al., 1996), acționând astfel ca un anticorp anti LFA-1. In vitro, anticorpii monoclonali anti ICAM-1 (ICAM-1mAb) și anti LFA-1 inhibă migrarea granulocitelor, proliferarea limfocitară indusă de antigen, precum și citoliza mediată de celulele T (Springer et al., 1990; Meyer et al., 1995). Există încercări de a folosi anticorpii monoclonali anti ICAM-1 pentru a
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
anticorp anti LFA-1. In vitro, anticorpii monoclonali anti ICAM-1 (ICAM-1mAb) și anti LFA-1 inhibă migrarea granulocitelor, proliferarea limfocitară indusă de antigen, precum și citoliza mediată de celulele T (Springer et al., 1990; Meyer et al., 1995). Există încercări de a folosi anticorpii monoclonali anti ICAM-1 pentru a preveni rejetul de grefă renală (Haug et al., 1993), precum și în tratamentul poliartritei reumatoide refractară la alte metode terapeutice (Kavanaugh et al., 1994). Există mai multe studii pe modele animale care au raportat implicarea ICAM-1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
autoimunitatea anti-?-celulară (Martin et al., 2001). Modularea expresiei ICAM-1 pe celulele β pancreatice prin administrarea de troglitazonă la șoarecii NOD are ca efect prevenirea evoluției animalelor spre diabet clinic manifest (Augstein et al., 2003). Același efect îl are administrarea de anticorpi monoclonali anti-ICAM-1 la șoarecii NOD, administrare care determină o blocare definitivă a apariției diabetului (Hasegawa et al., 1994). În sfârșit, administrarea de molecule de ICAM-1 solubil exogen are un efect inhibitor important asupra dezvoltării diabetului autoimun la șoarecii NOD (Martin
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
mult, numeroase studii pe modele animale au raportat implicarea ICAM-1 în mecanismul etiopatogenic al DZ tip 1. Astfel, exprimarea ICAM-1 pe celulele ? pancreatice accelerează distrugerea lor de către limfocitele T citotoxice la șoarecii NOD (Yagi et al., 1995). Administrarea de anticorpi monoclonali anti-ICAM-1 la șoarecii NOD determină o blocare definitivă a apariției diabetului (Hasegawa et al., 1994). În sfârșit, moleculele de ICAM-1 solubil exogen au un efect inhibitor important asupra dezvoltării diabetului autoimun la șoarecii NOD (Martin et al., 1998). Pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
prin ace contaminate, la utilizatorii de droguri și calea sexuală. Transmiterea perinatală și în mica copilărie ar putea reprezenta calea de infecție la peste o treime din cazuri și în aceste areale [6]. Eficacitatea vaccinării anti-VHB se traduce prin apariția anticorpilor protectori (Ac anti-HBs) la peste 90-95% dintre persoanele vaccinate iar efectul poate dura peste 20 de ani sau toată viața [6]. Totuși, la o treime până la două treimi dintre subiecții vaccinați s-a constatat pierderea Ac antiHBS sau reducerea titrului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
de ani sau toată viața [6]. Totuși, la o treime până la două treimi dintre subiecții vaccinați s-a constatat pierderea Ac antiHBS sau reducerea titrului sub 100UI/L, după 10-15 ani de la vaccinare [15]. Vaccinarea poate fi reluată, dacă titrul anticorpilor protectori a scăzut, la nevoie [6,15]. Vaccinul protejează față de consecințele acute și cronice ale infecției cu VHB, hepatite cronice, ciroze și apare ca fiind primul vaccin care ar putea preveni un cancer redutabil, așa cum este CHC [6,16,17
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
după fiecare secvență terapeutică. RT paliativă este considerată (best supportive care) pentru pacienții cu indice de performanță 3 sau 4, cu metastaze algice/ obstructive. Tratamentul individualizat, bazat pe profilul molecular al tumorilor de căi biliare cât și încorporarea tratamentului cu anticorpi monoclonali alături de chimio și radioterapie este dezideratul oncologiei moderne. Este recomandabilă includerea pacienților în trialuri clinice, pentru ameliorarea nivelului de evidență al iradierii în terapia multidisciplinară a cancerului de veziculă biliară.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
1-3% în cazurile de CHC [39]. Creșterea nivelului hemoglobinei se produce în condițiile în care nu există hemoconcentrație, determinată de scăderea volumului sangvin [61]. Apare printr-o producție de eritropoetină de către celulele tumorale care se evidențiază prin tehnici imunohistochimice cu anticorpi monoclonali față de eritropoetina umană, atât prin microscopia optică cât și prin cea electronică. Metodele imunohistochimice au evidențiat, de asemenea, producerea de AFP de către celulele carcinomatoase. Tratamentul cu cisplatină determină scăderea nivelului seric al eritropoetinei, AFP și descarboxiprotrombinei [62]. Trombocitoza este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
Sunt descrise 3 tipuri histologice de adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase pot avea dimensiuni de până la 16
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase pot avea dimensiuni de până la 16 cm. Macroscopic sunt bine delimitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
alterarea endotelială [i/sau în ateroscleroza accelerată din uremie sunt reduse ca număr. Totuși, este cunoscut faptul că, în insuficiența renală cronică, activitatea antioxidantă este redusă [Westhuyzen et al., 1995], oxidarea LDL este crescută și există un nivel crescut al anticorpilor anti-LDL oxidat, ceea ce sugerează un stres oxidativ crescut [Maggi et al., 1994]. în plus, bioincompatibilitatea sistemelor de dializă generează o cantitate crescută de radicali liberi ai oxigenului [Westhuyze et al., 1995; Haklar et al., 1995]. De asemenea, după cum am menționat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
formă rotunjită, alungită sau aplatizată, celulele putând prezenta în anumite cazuri mișcări lente; conturul corpului celular fiind în general regulat.Plasmocitul prezintă toate caracterele morfologice ale unei celule specializate pentru sinteza și secreția de proteine, pentru secreția și sinteza de anticorpi circulanți. Masele periferice de cromatină sunt aderente la membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
care permite vărsarea conținutului imunoglobulinei al granulelor în mediu extracelular. În anumite cazuri (stări de hiperimunizare, solicitare continuă a țesutului limfoid) secreția de imunoglobuline plasmocitare are loc prin clasmatoză, clasmatoză care este asemănătoare holomeracriniei, ducând la eliberarea masivă de imunoglobuline anticorpi. Procesul de clasmotoză poate deveni total, când întreaga celulă este lizată și eliberează produse de sinteză în totalitate.Natura secreției plasmocitelor a fost identificată cu imunoglobulina anticorpi, dintre acestea făcând parte: feritrina, enzime de tipul peroxidozei, fosfatazelor. ● Insulele plasmocitare - formate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]