15,686 matches
-
de stimulente selective și informație relevantă (de exemplu, cunoașterea locală), la care se adaugă libertatea de a experimenta idei inovative. Acești factori (stimulentele selective, cunoașterea locală și flexibilitatea În organizare) pot permite reducerea incidenței problemei principal-agent. Mediul semicompetitiv În care antreprenorii publici Își desfășoară activitatea pot induce stimulente În direcția limitării creșterii birocratice, similare celor cu care piața confruntă firmele. Antreprenoriatul public devine Însă disfuncțional, În absența contestării (vocii critice) din partea constituenței. Voi evidenția aici doar trei dintre principiile evidențiate de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
central pe aceste principii. Dar fragmentarea autorității trebuie Înțeleasă ca un principiu mai larg decât formele clasice de separare orizontale și verticale; dreptul și posibilitatea indivizilor de alocare dinamică a autorității În raport cu scala și durata problemelor către o diversitate de antreprenori publici pare a fi o soluție de viitor. Jurisdicții suprapuse, competiție administrativă și fiscală Această condiție este profund contraintuitivă, datorită obișnuinței de a asocia ordinea sau organizarea cu principiul ierarhic. O serie de studii (Începând cu Ostrom, Tiebout și Warren
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vezi modelul Tiebout ș1956ț) sau vor aplica alte seturi similare de stimulente, inducând astfel un mediu cvasi-competitiv, care va rezulta În performanța administrativă. De exemplu, firmele Își vor muta activitatea În zone unde găsesc condiții mai bune, premiind astfel performanța antreprenorilor publici de acolo și pedepsind contraperformanța: ineficiența furnizării bunurilor publice, suprataxare sau birocrația excesivă. Inducerea unui mediu competitiv sau cvasi-competitiv modifică toate seturile de stimulente (ale constituenților, ale antreprenorilor politici și ale administrației), limitând astfel comportamentele blatiste (Ostrom și Ostrom
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
activitatea În zone unde găsesc condiții mai bune, premiind astfel performanța antreprenorilor publici de acolo și pedepsind contraperformanța: ineficiența furnizării bunurilor publice, suprataxare sau birocrația excesivă. Inducerea unui mediu competitiv sau cvasi-competitiv modifică toate seturile de stimulente (ale constituenților, ale antreprenorilor politici și ale administrației), limitând astfel comportamentele blatiste (Ostrom și Ostrom, 1999, p. 99). În afară de aceste condiții constituționale, o sumă de alte elemente pot favoriza furnizarea eficientă a bunului public. Printre acestea, se găsesc caracteristici precum gradul de măsurabilitate a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politice. Cele funcționale apar atunci când cooperarea În anumite sectoare ale economiei (sau societății) creează presiuni tehnocratice pentru cooperare În sectoarele conexe. Efectele politice apar atunci când cooperarea deja existentă pe anumite arii Îi capacitează pe oficialii supranaționali să acționeze informal ca antreprenori politici În alte arii. Pentru a manageria cu eficiență problematicile tehnocratice complexe, guvernele naționale trebuie să acorde libertate de acțiune experților, judecătorilor și birocraților, creând astfel noi actori supranaționali puternici, care au un interes mare În menținerea cooperării. Spre deosebire de interguvernamentaliști
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat”2, „antreprenorul politic” al egalității de gen În țările postsocialiste. Young (2004) consideră că statele se manifestă diferit față de variabila gen, sub forma ordinilor de gen, ce reprezintă interacțiunea dintre puterile statului, definițiile culturale ale genurilor și practicile curente de gen. Acestea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acum sunt mediate de către stat. Femeile au de ales tipul de dependență care le convine: de bărbați, ca soții sau Întreținute contra serviciilor sexuale, de stat sau de piața muncii private, inclusiv În sectorul informal 1. Afirmând că statul este „antreprenorul politic” al egalității de gen În sfera feminismului de stat, am În vedere faptul că statele postsocialiste - În special cele din grupul CEEC, implicate În politica de extindere a UE spre Est - au moștenit de la fostele regimuri comuniste un sistem
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
faptul că statele postsocialiste - În special cele din grupul CEEC, implicate În politica de extindere a UE spre Est - au moștenit de la fostele regimuri comuniste un sistem etatist de elaborare a politicilor publice, În care statul se comportă ca un antreprenor clasic 2: coordonează, organizează și supervizează singur acest proces, fiind și jucător, și arbitru pe piața politicilor de gen. Acest sistem cu un singur actor puternic În prim-plan3 - uneori, secondat de sindicate care nu cer altceva decât reglementări protective - este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Eurostat, organismul Uniunii Europene însărcinat cu statisticile oficiale, a fost bănuit de menținerea unor conturi secrete în Luxemburg, Bruxelles și Madrid. Oficiul European Antifraudă (OLAF) a investigat această chestiune ca o conspirație criminală și suspiciune de fraudă. Printre altele, un antreprenor al Eurostat a oferit informații secrete unor companii și clienți privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și Madrid. Oficiul European Antifraudă (OLAF) a investigat această chestiune ca o conspirație criminală și suspiciune de fraudă. Printre altele, un antreprenor al Eurostat a oferit informații secrete unor companii și clienți privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau folosiți pentru mituirea companiilor pentru semnarea de contracte cu acel antreprenor. (17) Parmalat - 2003/2004 SEC descria scandalul Parmalat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau folosiți pentru mituirea companiilor pentru semnarea de contracte cu acel antreprenor. (17) Parmalat - 2003/2004 SEC descria scandalul Parmalat ca „una dintre cele mai mari și nerușinate fraude din istoria financiară”. Parmalat era firma italiană numărul 1 în industria de lactate a țării. Fondată în 1961, compania număra peste 36.000
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
rândul său, la câștiguri rapide și semnificative; angajații care, cu regularitate, abuzează de sistemele companiei și exploatează aceste slăbiciuni pentru propriile interese; societățile pe acțiuni importante, preluările și proiectele de dezvoltare care implică transferarea unor resurse semnificative și profituri pentru antreprenori, dar care implică riscuri majore care nu au fost în totalitate administrate; măsurile pe termen scurt precum depozitarea reziduurilor, evitarea unor verificări importante în domeniul siguranței sau exploatarea forței de muncă din țările slab dezvoltate și resursele ce adună profituri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cazul femeilor venind din Ucraina și din Republica Moldova, situația este diferită. Oricum, acest lucru nu înseamnă că toate prieteniile sunt instrumentale, dar că mare parte au acest caracter. Astfel, dacă pe piață se oferă salarii de până la 6-7 euro/oră, antreprenorii pot oferi migranților ilegali 4 euro/oră. Din cauza condițiilor proaste în care trăiesc și a nevoii de bani, migranții ilegali acceptă aceste salarii. În cazul subînchirierii apartamentelor, beneficiile sunt mai mari. Un apartament închiriat la un număr mare de migranți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel, În 1911, modelul unei economii sănătoase și o nouă realitate centrală a teoriei și practicii economice, Înlocuind echilibrul și optimizarea. Antreprenorul caută mereu schimbarea, Îi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel, În 1911, modelul unei economii sănătoase și o nouă realitate centrală a teoriei și practicii economice, Înlocuind echilibrul și optimizarea. Antreprenorul caută mereu schimbarea, Îi răspunde și o exploatează ca pe o ocazie, transferă posibilitățile din zonele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel, În 1911, modelul unei economii sănătoase și o nouă realitate centrală a teoriei și practicii economice, Înlocuind echilibrul și optimizarea. Antreprenorul caută mereu schimbarea, Îi răspunde și o exploatează ca pe o ocazie, transferă posibilitățile din zonele cu productivitate scăzută spre cele cu productivitate și randament ridicate (Drucker, 1993, p. 141) - „Antreprenorul este un individ care și când pierde are ceva
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a teoriei și practicii economice, Înlocuind echilibrul și optimizarea. Antreprenorul caută mereu schimbarea, Îi răspunde și o exploatează ca pe o ocazie, transferă posibilitățile din zonele cu productivitate scăzută spre cele cu productivitate și randament ridicate (Drucker, 1993, p. 141) - „Antreprenorul este un individ care și când pierde are ceva de câștigat”. Inovația este, de obicei, asociată riscului datorită vizibilității eșecurilor din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
compania 3M din St. Paul (Minnesota) a creat peste 100 de firme noi sau linii de produse majore În ultimii 60 de ani, dintre care 80% au Înregistrat succese deosebite. Media de reușită este foarte ridicată și În cazul multor antreprenori individuali. Sistemul antreprenorial devine riscant doar atunci când inovatorilor le lipsește „metodologia”. Inovația de succes trebuie să se desfășoare sistematic, având un scop bine determinat. Gary Hamel, considerat cel mai influent strateg al țărilor avansate, afirmă că „doar inovația creează prosperitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Pasul inițial constă În bunăvoința de a spune „nu știu suficient ca să analizez, dar am să cercetez și am să descopăr. Am să ies să privesc, să Întreb și să ascult”. De foarte multe ori, nu este nici măcar necesar ca antreprenorul să Înțeleagă de ce realitatea s-a modificat pentru a produce o inovație adecvată. Cazul firmei Ford, similar simptomului caselor-de-bază din industria locuințelor, a constat Într-un eșec imediat și total al noului său model Edsel, conceput pentru o piață segmentată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Încât avionul zbura, dar nu putea duce pasageri sau altă Încărcătură suplimentară. Inovația bazată pe cunoștințe impune o serie de necesități specifice. În primul rând, printr-o analiză atentă a tuturor cunoștințelor științifico-tehnice și a factorilor socio-economici și de percepție, antreprenorul hotărăște dacă fondul teoretic este suficient, dacă poate fi rapid completat sau dacă inovația trebuie amânată În așteptarea unei noi descoperiri. Fără o asemenea analiză, inventatorul nu reușește să culeagă roadele muncii sale; pur și simplu creează o ocazie pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
42 - Gradul de conlucrare Între funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială În firme franceze Curba „miza” indică parametrii considerați majori de către firme În vederea dezvoltării lor. 3.9.7. Strategiile antreprenorialetc "3.9.7. Strategiile antreprenoriale" Pornind de la sursele inovaționale, un antreprenor poate opta pentru una din cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În luptă a tuturor resurselor; 2. lovirea zonelor complet libere; 3. găsirea și ocuparea unei breșe ecologice; 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, unei piețe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategiei inovaționale În funcție de situație, de comportamentul antreprenorial și de riscurile inerente unei anumite ocazii. tc "" 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselortc "3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor" Aceasta este, prin excelență, strategia antreprenorului (Gilder, 1984, p. 14), pornind de la ideea că el țintește de la bun Început spre supremație sau chiar spre dominarea noii piețe și noului sector. Deși se bucură de o largă popularitate În rândul antreprenorilor, folosirea În luptă a tuturor resurselor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
resurselor" Aceasta este, prin excelență, strategia antreprenorului (Gilder, 1984, p. 14), pornind de la ideea că el țintește de la bun Început spre supremație sau chiar spre dominarea noii piețe și noului sector. Deși se bucură de o largă popularitate În rândul antreprenorilor, folosirea În luptă a tuturor resurselor este strategia cel mai puțin previzibilă și cea mai riscantă; nu se admit greșeli și nu există o a doua șansă. În schimb, reușita aduce recompense mari temerarilor. Printre aceștia se numără firma Du
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ea trebuie reglată pentru a lovi exact ținta; orice deviere este periculoasă, deoarece această strategie este foarte greu de corectat după lansare. Imediat ce ajunge o inovație de succes, strategia necesită eforturi substanțiale și continue pentru păstrarea supremației; În caz contrar, antreprenorul creează o piață pentru concurență. Bugetul de cercetare-dezvoltare trebuie mărit pentru a depista Întrebuințări noi și a-i convinge pe consumatori să cumpere noile materiale. Firma Du Pont a deschis o piață absolut nouă pentru fibrele sintetice și a creat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]