4,171 matches
-
o populație predominant îmbătrânită, lipsită atât de mijloace financiare, cât și de o cultură economică și politică și aflată într-o stare de dependență față de grupul de status. Lucrarea este susținută printr-o bibliografie bogată selectată din domenii diverse, de la antropologie până la statistică. Interviul de istorie orală este una dintre cele mai folosite surse ale lucrării, fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sunt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sunt în general marginalizate atunci când vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, în acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se încheie într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Andreea Năstase 1989 - Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, ediție de Dumitru Preda și Mihai Retegan, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 510 p. în secolul al XIX-lea, deschizătorii de drum ai unor științe de astăzi - cum ar fi antropologia - scriau studii comparative, referitoare la populații din ținuturi îndepărtate, fără a-și fi părăsit biroul confortabil. Modul acesta de lucru se înscrie într-o îndelungată tradiție speculativă care plasează „faptele” pe un loc secundar, acordând prioritate analizei uneori strălucitoare. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÂRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat în elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței în fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut în oglinda realității diverse și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de principii simple, prin intervenția cărora un ansamblu foarte complex de uzaje și 40 41 obiceiuri, absurde (și judecate în general astfel) la prima vedere, este redus la un sistem semnificant". (15/1, p. 18) Un al doilea obiect al antropologiei structurale îl constituie mitul. Mitul este și el un limbaj, dar un limbaj constituit pe seama altui limbaj, care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care sensul reușește să decoleze de pe fundamentul lingvistic de pe care a pornit. Miturile sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1963 15. Levi-Strauss, Claude, Mythologiques I. Le cru et le cuit, Pion, Paris, 1964 16. Levi-Strauss, Claude, Mythologiques 4. L'homme nu, Pion, Paris, 1971 139 17. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1970 18. Levi-Strauss, Claude, Antropologia structurală, Ed. Politică, București, 1978 19. Mauro, Tullio de, Introducere în semantică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978 20. Miege, Bernard, Gândirea comunicațională, Ed. Cartea Românească, București, 1998 21. Mounin, Georges, Introduction ă la semiologie, Les Editions de Minuit, Paris
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemele de comunicare. Analiza sistemelor de semnificare și a limbajului dobândește o pondere importantă în studii de specialitate prin lingvistică. Din anii 1950 lingvistica devine chiar model de referință, nod central al culturii prin însăși lucrarea lui Cl. Levi-Strauss, L’Antropologie structurale, apărută în 1958. Autorul identifică, la diferite niveluri ale vieții sociale, fapte de comunicare a căror funcționalitate avea modelul limbajului. În acest mod lingvistica devine „cea mai exactă dintre științele umane și cea mai umană dintre științale exacte”. Omul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
da-da, toate astea alcătuiesc un întreg care, pentru cineva care trăiește la Paris, vine aici și face o cercetare așezată, cuminte, poate reprezenta un fenomen interesant. Am avut o extraordinar de bună prietenă, specialistă în materie de etnografie și antropologie, Ioana Nicolau, care cerceta kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
denumirea de turnură spațială (spatial turn) în științele sociale. Cercetările actuale își propun să descrie explicit modul în care teoria și practicile le-gate de problematica spațiului sunt aplicate în diverse domenii și din variate perspective, precum cele ale geografiei, antropologiei, sociologiei, religiei, filosofiei, istoriei, științei politice, literaturii, criticii și teoriei literare, semioticii, studiilor culturale, postcoloniale și de media etc.19. Gânditori contemporani, filosofi, istorici, esteticieni, semioticieni, precum Jacques Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Jean Baudrillard, Mihail Bahtin, Claude Lefort, meditează
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
construirea discursivă și imaginativă a spațiului. Ei studiază relația dintre spațiu și teorie dincolo de disciplina propriu-zisă a geografiei. Disciplinele științifice ale geografiei, topografiei și cartografiei s-au îmbogățit și nuanțat prin relațiile interdisciplinare cu literatura, filosofia, semiotica, lingvistica, artele, media, antropologia, dar mai cu seamă cu sociologia, concepte precum geografia (cartografia) simbolică sau metaforică, geografia socială, geografia imaginară etc. fiind larg acceptate. Comună este tratarea spațiului ca strategie reprezentațională într-o ma-nieră transdisciplinară și interculturală 20. La rândul ei, gândirea sociologică
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
destinatar devenise Europa Răsăriteană. Popularea Europei Răsăritene a fost ultima operație de dominație intelectuală a Iluminismului asupra acestui spațiu, o populare imaginativă, simbolică, cu oameni cărora li se atribuiau trăsături identitare, rasiale chiar, în concordanță cu noile discipline ale etnografiei, antropologiei, folclorului și științei raselor, ale căror baze se puneau 67. Similar, etapele descoperirii alterității colonizate, definite de semioticianul Tzvetan Todorov, cu referire la cucerirea Americii, au fost: cucerirea, posedarea (colonizarea), distrugerea și/sau reversul (nerealizat) al acestora, comunicarea, înțelegerea, iubirea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
așadar, inclusiv despre România, imaginea barbariei (ca opusă civilizației) se va instala treptat, dând naștere stereotipurilor viitoare care vor orientaliza, exotiza și balcaniza acest spațiu. Așa cum am demonstrat în lucrări anterioare, la fundamentarea discursului diferențierii au colaborat filosofia, științele naturii (antropologia, biologia, etnologia, geografia, cu atât de popularele teorii ale raselor și climatelor), împreună cu istoria și științele economice 70. Re-evaluarea postmodernă a diferenței a adus cu sine redefinirea unor termeni care presupun diferența, cu ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
politică, care se baza pe o realitate evidentă, a înscris însă pe harta simbolică a Europei și o diferență naturalizată, biologică și culturală, care urmează linia departajării tradiționale între Apus și Răsărit sau Orient și face trimiteri înspre cercetări de antropologie culturală mai de grabă, în buna tradiție a Iluminismului european. Ce se ascunde în spatele acestui fenomen? O veche strategie de a demonstra inferioritatea Celuilalt, determinarea lui istorică, genetică și culturală (ne-apusean, irațional, neajutorat, incapabil să se auto-con-ducă, lipsit de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și-a demarcat hotarele spre Răsărit..." 174. Sorin Antohi, autor a numeroase studii privind geografia simbolică europeană, marchează ruptura dramatică a hărții politice și istorice a Europei o dată cu declanșarea Războiului Rece: "Cortina de Fier reușise să impună dinspre geopolitică spre antropologia culturală diviziunea Est-Vest, stabilizând aparent fisurile endemice și ubicue ale continentului printr-o falie ideologică, politică și, tot mai mult, civilizațională, care separa două blocuri ireductibil rivale și pretins monolitice. Cea mai spectaculoasă revizuire s-a făcut în regiunea cuprinsă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
presupune cunoașterea cauzelor și efectelor, a actanților și a obiectelor deciziilor politice majore, a rezistenței față de aceste decizii împreună cu înțelegerea implicațiilor culturale, mentale, genetice etc. ale diferențierii. Acestea din urmă fac obiectul de interes al studiilor culturale, studiilor postcoloniale, imagologiei, antropologiei politice și culturale, al psihologiei sociale etc. Parafrazându-l pe Baudrillard, am putea conchide că Războiul Rece a fost un război al simulacrelor: în aparență un război ideologic, cu o mare încărcătură morală, în care cei Buni i-au învins
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
3 Marcel Mauss ????? 2 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 35. 3 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 70. 4 Radkowski definește cultura ca fiind ,,energia sistemelor sociale". Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 53. 5 Pentru o dezbatere vezi: Norbert Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002, vol. I, pp. 49-50; pp. 93-95; C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 52; Fernand Braudel, Gramatica
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
medie 10 mii de prelungiri care stabilesc conexiuni cu alte celule similare". Edward O Wilson, Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 259. 156 Edward O. Wilson definește astfel cultura: ,,O definiție pe care i-o dau atât antropologii, cât și biologii, cultura este combinația de trăsături care disting un grup de altul. O trăsătură culturală este un comportament fie inventat pentru prima dată de către un grup, fie învățat de la un alt grup și transmis apoi în rândul membrilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. XLVIII. 184 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 34. 185 Matei, 22:21. 186 Matei, 25:14; 25:30. 187 Jean Delumeau arată că: ,,Un alt aspect al antropologiei creștine: problema raporturilor dintre dimensiunile fizică și spirituală ale omului. În domeniul acesta gândirea creștină a oscilat în permanență și încă nu a ajuns la maturitate.(...). În această problemă gândirea creștină nu a încetat să oscileze între un dualism suflet
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
luciditate, de nimic egalat în tot ce s-a scris, fragmentar, după 1989. Jurnalul este, în fond, un proces sublimat, la nivelul ideilor, al comunismului dezastruos, făcut de un intelectual profund dezamăgit, proces ce s-ar putea defini și ca antropologie politică. Un alter ego al jurnalistului, Limpi, comunică esențial și memorabil, în ordinea gândirii autorului: "Iată, ne-a surprins o iarnă stupidă, milenară. Abia am început să cântăm și noi pe două voci: în loc să vină vremuri care să ne deschidă
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
și 32) articolele contrariate ale angajaților și foștilor angajați. Pentru că, între timp, a început să plouă cu demisii. Primele care au plecat au fost Ioana Popescu, cea care conducea Direcția de cercetare etnologică, și Anca Manolescu, editorul excelentei reviste de antropologie Martor. A urmat Lila Passima și, se pare, cam toți care au participat la această revoltă se află acum sub spectrul demiterii. Scriitorul și antropologul Sorin Stoica, cel care a scris în Cultura, nr. 18, un spiritual reportaj despre Troița
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
permite să pună punctul pe i: " Această poveste dă măsura eternului antagonism între marile spirite și mințile înguste, între creativitate și obtuzitate, între originalitate și conformism. ș...ț Când ai ținut ani de zile cursuri anoste (nu de etnologie sau antropologie) și, faute de mieux, ești parașutat peste noapte în locul lui Bernea, nu ai cum înțelege și accepta un asemenea discurs muzeal. Soluția: să schimbi totul conform unei concepții muzeografice "sănătoase", să teșești ceea ce are relief, să adumbrești ceea ce are lumină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
târziu) ca dovezi pentru interpretarea istoriei timpurii a Israelului. Ba mai mult, par să existe chiar specialiști ai Vechiului Testament, care nici nu mai au nevoie de acesta pentru interpretarea sa... în locul lui a pășit arheologia, interpretată prin istorie și antropologie socială comparată. Convingerea mea (și cu siguranță nu doar a mea) este: numai o abordare multidimensională integrată, care îmbină metode literare, istorice, sociologice și teologice, poate să ofere soluția pentru istoria israelito-iudaică. în eforturile pentru a găsi asemenea sinteze mă
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
tracoman. Să vedem cum stau lucrurile în proza politică. La 13 ianuarie 1878, Eminescu publică în Timpul un scurt articol intitulat Originea românilor, în care el respinge afirmațiile făcute de un oarecare Dr. Flieger într-o conferință ținută la Societatea de Antropologie din Viena, tipărită în Fremdenblatt din Viena, numărul 32 din 1878; Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
oferea publicului român prima veritabilă culegere de istorie orală, cuprinzînd mărturii transcrise fidel și însoțite de un solid aparat interpretativ. Anul acesta au apărut alte două cărți coordonate de Smaranda Vultur, realizate împreună cu tinerii din Grupul de Istorie Orală și Antropologie Culturală al Fundației "A Treia Europă": Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (București, Nemira) - volum pe care l-a prezentat în România literară, nr. 37, a.c., Andreea Deciu - și Germanii din Banat prin povestirile lor
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
Arheologia minunii Periodic, New Europe College publică, sub forma unor fascicule, textele conferințelor susținute în cadrul diferitelor programe pe care le organizează. Merită semnalat în mod deosebit unul dintre fasciculele publicate în toamna anului trecut (într-un număr dedicat relațiilor dintre antropologie și estetică), transcrierea unei conferințe despre fenomenologia minunii a părintelui André Scrima, susținută în martie 2000. Textul în sine, întins pe numai zece pagini, e o mică bijuterie. Povestea rostirii lui e prezentată într-o prefață semnată de Vlad Alexandrescu
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]