16,557 matches
-
recunoaște mai bine pe cei prezenți, se recomandă realizarea unei liste cu numele tuturor participanților la conferința de presă. Pentru a facilita contactele interpersonale dintre participanții la conferința de presă, este bine să pregătiți ecusoane cu numele și sistemul de apartenență al acestora. Aceste ecusoane fiind vizibile ușurează recunoașterea apartenenței persoanei respective la un anumit sistem, ajutînd la realizarea contactelor interpersonale. Pentru clarificarea oricăror întrebări, înainte de începerea conferinței de presă, trebuie amplasate la intrare mese pe care să fie materiale informative
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
unei liste cu numele tuturor participanților la conferința de presă. Pentru a facilita contactele interpersonale dintre participanții la conferința de presă, este bine să pregătiți ecusoane cu numele și sistemul de apartenență al acestora. Aceste ecusoane fiind vizibile ușurează recunoașterea apartenenței persoanei respective la un anumit sistem, ajutînd la realizarea contactelor interpersonale. Pentru clarificarea oricăror întrebări, înainte de începerea conferinței de presă, trebuie amplasate la intrare mese pe care să fie materiale informative, care să poată fi luate și citite de oricare
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
respectiva temă să fi fost obiectul ocupației sistemului de mai multă vreme, iar la problemele ridicate să aveți și soluții. Pas 2. Realizați un pseudo-chestionar, în care printre întrebările formulate să fie prezente și întrebări referitoare la sistemul dumneavoastră de apartenență sau la realizările acestuia. Nu este important ceea ce răspund oamenii la acest chestionar, ci important este să audă și să vadă numele sistemului și a realizărilor acestuia. O întrebare din chestionar, care să reflecte o realizare a sistemului într-un
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
unui sistem cuprinde două direcții macro: a) Sistemul trebuie să aparțină unei clase, unui grup de alte sisteme, care acționează în aceeași zonă. b) Sistemul trebuie să aibă capacitatea de a se diferenția, prin elemente specifice, atît în cadrul grupului de apartenență, cît și în afara lui. Identitatea unui sistem se clădește pe următorii parametri: 1. Conținutul. Reprezintă practic atît esența sistemului, cît și ramificațiile acestuia. Conținutul este format din toate elementele componente, care contribuie la realizarea identității sistemului. Printre aceste elemente componente
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în interiorul sistemului simțămîntul de Noi. Este extraordinar ca membrii unui sistem să simtă conceptul de Noi. Conceptul de "noi" nu trebuie înțeles ca o masă de oameni, nivelată. "Noi" reprezintă o sumă de "Eu-ri" cu potențialități specifice, care conștientizează dorința apartenenței la "Noi" și care, prin calitățile sale contribuie la întărirea ideii de "Noi". Simțămîntul de "Noi" oferă unitate și putere sistemului. Există o serie întreagă de acțiuni și tipuri de întruniri pe care le-am descris în această carte, care
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
abandoneze în mare grabă locuințele din Egipt (Ex 12,33 ș.u.). Prin urmare, din toate textele decurge caracterul esențialmente privat, familial, al sărbătorii, lucru care a rămas valabil până astăzi. Condiția pentru a lua parte la sărbătoare nu era apartenența la un anumit grup etnic, ci circumcizia, semnul alianței (Ex 12,44.48; cf. Ios 5,11). i) Nu este ușor de stabilit care a fost originea și contextul în care a apărut această celebrare. Unii savanți cred că mediul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o Mântuire posibilă. Cu totul altfel sunt eticile particulare. Dincolo sau dincoace de universalii Umanitatea, Clasa, Partidul, Rasa, Piața, al căror fundament este rațional -, ele pun accentul, la bine și la rău, pe împărtășirea valorilor specifice și pe sentimentul de apartenență pe care aceasta îl induce. Cu totul altfel sunt, de asemenea, deontologiile, în sensul pe care îl dau eu acestui termen: ceea ce este tributar situațiilor. Legătura socială se elaborează pornind de la momentele trăite împreună. Mântuirea nu mai este așteptată într-
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cunoscut, nu este cunoscut cu adevărat". Și, într-adevăr, aceste idei care guvernează lumea, imaginarul cu forța sa creatoare rămân enigmatice. Printr-o seamă de aspecte nebuloase și nesigure de ele însele. Totuși, ele reprezintă cimentul care structurează sentimentul de apartenență, a cărui importanță nu o mai putem nega. Stricto sensu, valorile estetice în jurul cărora se agregă cu înverșunare diversele triburi postmoderne. Astfel, evidența moralei universale, ca și moralismul conformist prin care se exprimă nu mai rezistă la loviturile violente de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
facto, toleranța care predomină în ceea ce privește moravurile, modurile de a fi, modele vestimentare sau diferitele comportamente care se exprimă în manifestările pe care le calificăm în mod pudic ca "estetice". Acestea sunt esențialmente homosociale, ele se sprijină pe un sentiment de apartenență foarte puternic. Dar care, în același timp, acceptă că pot exista și alte maniere de a fi sau de a părea fie că le ignoră sau că sunt în conflict cu ele. Nu la nivel politic se exprimă acest conflict
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un "soclu ante-predicativ, pre-categorial"11. Teatralitățile corporale care se trăiesc zi de zi în ritualurile vestimentare sau se exprimă într-un mod paroxistic în numeroasele "parade" urbane subliniază o ordo amoris (M. Scheler) în care predomină un sentiment puternic de apartenență. Idealul comunitar are nevoie de simboluri exterioare, de imagini împărtășite pentru a traduce forța care îl structurează în interior. Dar vitalitatea acestor arhetipuri, pulsiune inconștientă poate, se exprimă foarte des într-un mod anomic. Miturile, poveștile și legendele sunt traversate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
îi aparține. O formă care se sprijină în esență pe imagine. Văl islamic, kippah evreiesc, eșarfă Hermès, lenjerie Calvin Klein, am putea multiplica oricât vrem semnele și mărcile pe care le putem considera ca tot atâtea manifestări ale sentimentului de apartenență. Stricto sensu, "suntem" ceea ce afișăm ca o emblemă de recunoaștere. Chiar dacă, și mai ales, o astfel de afirmație îi provoacă sau îi șochează pe cei care "nu sunt". Buricul dezgolit într-un mod "sexy", circumcizia religioasă sau "piercing"-ul intim
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lor mișcătoare. Toate "cifrurile" sunt acolo, într-o comunitate misterioasă. Înveșmântare specifică, mod de viață mimetic, tatuaje excesive, înfruntare colectivă a pericolelor în fiecare moment, viteză ca formă de provocare a legilor securității edictate. Și toate acestea susțin sentimentul de apartenență. Care face din această bandă îngrijorătoare o comunitate sudată, la bine și la rău, capabilă de solidaritățile cele mai surprinzătoare și de generozități nu mai puțin reale în "irealismul" stării lor mereu în mișcare. Și când acești noi barbari se
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
examinăm! Această participare comună, acest Lebenswelt, lume a vieții, înrădăcinată în valori proxemice este cea care favorizează intensitatea relațiilor. Și vedem, în mod regulat, în istoriile umane valorizarea comunității, emoțională, în detrimentul societății, mult mai rațională. Perioade care accentuează sentimentul de apartenență cu miturile, poveștile și afectele împărtășite ca tot atâția vectori ai comunității. Densificare a riturilor, a codurilor particulare, a modurilor de a fi specifice care intră în conflict cu normele stabilite. Ne-am întrebat, de exemplu, ce motive au suscitat
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
părea aceasta, fundamentele moralei universale: rațiunea, progresul, libertatea nu mai sunt ingredientele necesare în modurile de a fi contemporane. Rațiunea este relativizată prin imaginație, progresul este contrabalansat prin reîntoarcerea valorilor arhaice; cât despre libertate, aceasta nu face față sentimentului de apartenență, chiar de înfeudare, care pare să prevaleze în triburile postmoderne. Dusă la extrem, morala unui social complet aseptizat a evacuat, fără mare efort, partea de umbră care este, de asemenea, un element al naturii umane. Prin urmare, așa cum o remarcă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sufletul 69. Fiind bine înțeles că această "flexamină", această înduioșare a sufletului nu mai este, pur și simplu, individuală, ci privește sufletul colectiv, corpul social în însăși totalitatea lui. Importanța afectelor, rolul pe care îl joacă emoția, recrudescența sentimentului de apartenență, isteriile despre care a fost vorba, toate acestea amintesc că, așa cum corpul individual nu există decât într-o perpetuă interacțiune, corpul social se sprijină de asemenea pe conjugarea dintre rațiune și sensibil. Morala universalistă este consecința a ceea ce Antonin Artaud
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Sfântului-Jacques-de-Compostelle sau pe acela de la Chartres. Să completeze lectorul singur, pentru uzul personal, o astfel de listă. Nu sunt evenimente istorice, banalizate, previzibile și, logic, așteptate. Ci mai degrabă deveniri destinale, care în irupția lor sudează tribul, conferă sentimentul de apartenență, fac legătură plecând de la împărtășirea emoțiilor colective. Reluând o expresie a lui Durkheim, am amintit importanța "riturilor piaculare"77. Aceste plânsete de bucurie, de durere, aceste umori care în timpul celebrărilor comune sudau membrii triburilor primi-tive. Ceva de acest gen se
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
multitudinea acestor "corpuri" mici care prin concatenări succesive fac societatea. Mituri, imaginare, mici istorii trăite vor constitui un fel de centralitate subterană. Lebenswelt, lume a vieții cu rădăcini tenace. Iată acele "obișnuințe ale inimii" (A. Tocqueville) care fondează sentimentul de apartenență și permit socializarea. Dar, așa cum am indicat-o, aceasta nu este universală. La fel, modalitățile ei urmează oscilațiile de corsi e ricorsi în care vedem revenind forme etice tradiționale și care regăsesc frecvențele lor străvechi. Astfel, ca ecou la participarea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Ea subliniază astfel că într-un mod transversal și în afara oricărei instanțe sur-plombante, o legătură solidă unește persoanele, care nu capătă "sens" decât plecând de la un "sensul comun", pre-individual. Pe aceste fundații "arhaice", inițiale, pare să se înalțe sentimentul de apartenență al triburilor contemporane. Numeroase cercetări scot bine în evidență înrădăcinarea dinamică a acestei vechi și noi căutări a Graalului inițiatic. Clădită pe arhetipuri imemoriale, ea este ilustrată într-o producție cinematografică al cărei succes nu poate decât să ne interpeleze
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un MOD de a proteja corpul: vestimentația, masca de scufundare, masca de protecție la scrimă, masca de protecție la sărituri în aer, masca de protecție la box, masca de protecție la rugby, la hochei; -pentru fie un simbol a arăta apartenența sportivului și spectatorului: vestimentația de protecție, masca și emblemele și numerele de pe tricouri, desenele pe fața, pe corpul spectatorilor; -dar cea mai importantă mască rămâne un simbol al ascunderii efortului la: la spectacolele de dans pe gheață, gimnastică etc. Patinajul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
că un grup de spectatori depinde de autoritatea unui lider, pe când la nivelul grupuri sportiv, autoritatea depinde de antrenor, de obicei un lider carismatic, ce stă sub semnul unei autorități rațional legale. Sportul reprezintă un ritual desacralizat ori sacralizat altfel, apartenența religioasă a jocurilor și competițiilor sportive se bazează pe un timp sacru (sărbători de primăvară și de toamnă, momente din viața umană, remediu după război, foamete, boală, secetă), timp devenit sacru prin ritualul repetitiv al competițiilor, la nivel individual, regional
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
competițiilor, la nivel individual, regional, statal, al națiunilor, al continentelor și al lumii. Modelul religios de socializare se suprapune peste modelul sportiv. În existența religioasă, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile religioase, preotul, profesorul, educatorul, doctorul, grupul de apartenență, precum și în sport, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile sportive, antrenorul, profesorul, educatorul, terapeutul, grupul de apartenență, care orientează copiii și elevii spre câteva stereotipuri, pe care le-au moștenit la rândul lor. La sportiv, identitatea personală se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
peste modelul sportiv. În existența religioasă, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile religioase, preotul, profesorul, educatorul, doctorul, grupul de apartenență, precum și în sport, agenții de socializare pot fi familia, școala, organizațiile sportive, antrenorul, profesorul, educatorul, terapeutul, grupul de apartenență, care orientează copiii și elevii spre câteva stereotipuri, pe care le-au moștenit la rândul lor. La sportiv, identitatea personală se suprapune peste numărul de pe tricou, identitatea colectivă depinde de numele echipei, calitatea supremă fiind apropierea de cifra unu, sub
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
paradoxal o dominantă spațială. La prima vedere s-ar părea că există o contradicție între mobilitatea crescută a actorilor sociali în epoca contemporană și teritorializare, care uneori poate căpăta chiar forma înrădăcinării geografice. Departe de a avea un sentiment de apartenență spațială sistematică, individul sportiv este confruntat cu un spațiu local, cadru de viață și câmp strategic, cu care întreține relații de o intensitate variabilă, de la o distanțare mentală egală cu indiferența, până la ceea ce unii autori numesc "cosubstanțialitate" sau "geograficitate", prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din acesta, echipamentul schiorului sau scândura din snowboard, concentrează o idee a alunecării pe zăpadă, pe gheață, a zborului în aer, al semnelor economice și politice, al semnalelor de vârstă și al negativului personalității, care o suportă, precum și semn al apartenenței de clasă, în funcție de context. Ca domeniu spațial, jocul se petrecea, la greci, întâi în spațiul copilului, ceea ce ținea de educație, paideia (puerilitate), apoi al luptei, ceea ce ținea de luptă era agon (luptă în piață), iar termenul a se juca se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
comportament social adecvat, chiar dacă se referă doar la atitudinea din clipa despărțirii de competiție. Inițierea spectatorilor ia forma unui joc, în care publicul sportiv poate să ghicească câștigătorul și, prin gesturi, aclamații, vocalize, lozinci, vestimentație, suporterii pot să își afirme apartenența la un individ, o echipă, o națiune. Drapelele, amuletele, fotografiile, păpușile și obiectele cumpărate devin o amintire pentru participarea la competiție. Una dintre sancțiunile sportive este aceea de a se juca un meci fără suporteri. Spațiul de desfășurare al probelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]