3,429 matches
-
cu privire la veșmintele, titlurile și însemnele cardinalilor, episcopilor și prelaților minori, promulgată la 31 martie 1969 sub semnătura cardinalului Amleto Giovanni Cicognani din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului. Pronotarilor apostolici numerari li se adresează cu formula "Molto Reverendo Monsignore", iar pronotarilor apostolici supranumerari cu formula "Reverendo Monsignore".
Pronotar apostolic () [Corola-website/Science/328126_a_329455]
-
supremă pe plan politic, contele a devenit și stăpânul "de facto" al bisericii siciliene. Papalitatea, pentru a favoriza un principe care recuperase Sicilia de la greci și sarazini, a conferit în 1098 lui Roger și moștenitorilor acestuia nunciatul (poziția de legat apostolic) asupra insulei. Roger a constituit noi episcopii latine la Siracusa, Girgenti și în alte părți, numind personal episcopii, și totodată a transformat arhiepiscopia de Palermo într-un sediu catolic. El a practicat toleranța generală față de arabi și de greci. În
Roger I al Siciliei () [Corola-website/Science/328225_a_329554]
-
cel de a da fetelor o educatie mai potrivită cu cerințele societății decît cea pe care o primeau la Institutul „Notre Dame de Sion” din Iași, institut catolic înființat în 1866 de Congregația „Notre Dame de Sion” la cererea Vicariatului Apostolic și a episcopului Iosif Salandari, vizitator apostolic în Moldova (1864-1875). La sugestia lui Maiorescu conducerea școlii este acordată de la inceput Emiliei Humpel, sora să, care avea deja experiență în domeniul organizării și conducerii unei instituții de învățământ doearece înființase la
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
mai potrivită cu cerințele societății decît cea pe care o primeau la Institutul „Notre Dame de Sion” din Iași, institut catolic înființat în 1866 de Congregația „Notre Dame de Sion” la cererea Vicariatului Apostolic și a episcopului Iosif Salandari, vizitator apostolic în Moldova (1864-1875). La sugestia lui Maiorescu conducerea școlii este acordată de la inceput Emiliei Humpel, sora să, care avea deja experiență în domeniul organizării și conducerii unei instituții de învățământ doearece înființase la Brașov în 1870, împreună cu soțul său, Wilhelm
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
Constantinopol, Primul conciliu de la Efes, Primul conciliu de la Calcedon, Al doilea conciliu de la Constantinopol, Al treilea conciliu de la Constantinopol și Al doilea conciliu de la Niceea. Există, prin urmare, un acord cu privire la doctrinele majore, precum divinitatea și natura lui Iisus, succesiunea apostolică, întreita lucrare a episcopilor, preoților și a diaconilor, structura largă a bisericii vizibile, viața fără de păcat a Sfintei Fecioare Maria și onoarea sa din cauza că este Maica Domnului, invocarea sfinților, mărturisirea preoțească, folosirea imaginilor la închinare sau despre pâinea și
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
catolic Giovanni Cappelli a întreprins o cercetare „cu privire la problema masturbării de-a lungul primului mileniu. Printre concluziile sale: (1) Nicăieri în Vechiul sau Noul Testament nu există o confruntare explicită cu subiectul masturbării. (2) Cappelli nu a găsit printre scrierile Părinților Apostolici nicio menționare a masturbării. (3) Primele referiri explicite la masturbare apar în "penitențialul" anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și din punct de vedere juridic. (4) Ar fi totuși greșit
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
3) Primele referiri explicite la masturbare apar în "penitențialul" anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și din punct de vedere juridic. (4) Ar fi totuși greșit să interpretăm tăcerea Părinților Apostolici drept aprobare tacită sau ca fiindu-le un subiect aproape indiferent.” Înainte de secolul al VI-lea, învățăturile bisericii cu privire la asta nu erau coerente. Cercetători cum ar fi Bernard Hoose și Mark Jordan au descoperit că susținerile de învățătură continuă a
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
grupuri de turci care au incendiat casele creștinilor și au barat orice acces spre spitalul misionarilor americani. Armenii au încercat să se salveze adăpostindu-se în biserici și școli. Femeile și copii armeni s-au adăpostit în cele șase biserici apostolice, trei evanghelice și în singura biserică romano-catolică din oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în cele din urmă depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile armenești și, în cele din urmă, toate cartierele
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
nu a avut o mare influență în Imperiul Mongol, dar multe soții sau mame ale hanilor au fost creștine, promovând construcția de biserici. În Imperiul Mongol existau regiuni ce aveau numeroși adepți ai Bisericii Ortodoxe (în Rusia și Caucaz), Bisericii Apostolice Armene (în Armenia) și Bisericii Nestoriene (în Persia și Asia Centrală). De asemenea, existau mulți misionari catolici trimiși de Sfântul Scaun, ca rezultat al relațiilor dintre Imperiul Mongol și Europa. Islamul a fost introdus în Imperiul Mongol odată cu cucerirea regatelor musulmane
Religia în Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/330837_a_332166]
-
de Santa Cecilia și apoi făcându-l un nepot cardinal. Paolo Emilio a fost ulterior numit guvernator al Fermo și legatul papal în Romagna, la începutul anului 1591. El a fost, de asemenea, numit prefect al Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice. El a fost episcop de Cremona din 13 septembrie 1607 până în 19 iunie 1610, dar nu a locuit niciodată în dioceză, acționând prin delegați. Din ianuarie 1607 până la ianuarie 1608 a fost Camerlengo al Colegiului Cardinalilor. În 1610 el a
Paolo Emilio Sfondrati () [Corola-website/Science/330339_a_331668]
-
, inaugurat în 1901, se află pe strada "Pictor Constantin Stahi" nr. 5-7 (mai demult strada "Esculap") și este sediul Nunțiaturii Apostolice (reprezentanței pontificale) în România. Palatul, proiectat de arhitectul Giulio Magni (1859-1930), a fost comanditat de Arhiepiscopul Franz Xaver von Hornstein (1840-1905), un nobil elvețian, ca reședință a sa în calitatea de Arhiepiscop de București, pe care a avut-o în
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
presupunere împărtășită de rege. După ce prin decretul nr. 151 din 17 iulie 1948 România a denunțat unilateral Concordatul cu Sf. Scaun, la 7 iulie 1950 au fost expulzați reprezentanții Vaticanului la București, relațiile diplomatice cu Vaticanul au fost întrerupte, Nunțiatura Apostolică de la București a fost închisă și în cursul aceluiași an palatul episcopal a fost preluat de către stat. Pentru a justifica aceste acțiuni ale statului comunist, în perioada 10-17 septembrie 1951, în fața Tribunalului militar din București s-a derulat un proces
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
iar la 5 noiembrie 1992 în palat a fost redeschis oficial sediul nunțiaturii, în prezența cardinalului Jean-Louis Tauran, secretar de stat al Sfântului Scaun. De la 1 ianuarie 1998 în România s-a revenit la o veche tradiție prin care Nunțiul apostolic la București devine decanul corpului diplomatic. În zilele de 7, 8 și 9 mai 1999 papa Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită în România, perioadă în care a fost cazat în . În amintirea vizitei istorice pe care
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
Paul al II-lea a făcut o vizită în România, perioadă în care a fost cazat în . În amintirea vizitei istorice pe care Ioan Paul al II-lea a efectuat-o în România în 7-9 mai 1999, din inițiativa Nunțiaturii Apostolice în România, în colaborare cu Primăria Generală a Capitalei, luni 1 august 2011 a fost dezvelit bustului papei Ioan Paul al II-lea, la intersecția dintre strada Constantin Stahi și Bulevardul Schitu Măgureanu. Sculptura, realizată în bronz, este opera sculptorului
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
papei Ioan Paul al II-lea, la intersecția dintre strada Constantin Stahi și Bulevardul Schitu Măgureanu. Sculptura, realizată în bronz, este opera sculptorului sloven de origine bosniacă Mirsad Begie, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Slovenia. Clădirea Palatului Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București este declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice din București, sector 1 cu .
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
fost Abu Bakr, de altfel primul calif (632-634). Soția lui Muhammad, Aisha, a transmis, de exemplu, un hadith referitor la băuturile alcoolice, care sunt interzise (Haraam) musulmanului. -urile explicitau și completau Coranul. Acestea mai ofereau comunității islamice precepte și pilde apostolice din toate domeniile. Călătoria nocturnă, vag amintită într-un verset coranic, se regăsește în forme ample în tradiții. Hadith-urile au contribuit la transmiterea unor proverbe, anecdote, parabole și miracole, toate atribuite lui Muhammad. Prin acestea, familiile islamice și-au găsit
Hadith () [Corola-website/Science/329203_a_330532]
-
Imperiului atunci când fiul ei a fost uns și încoronat ca rege la Palermo, în mai 1198; ea a făcut calde oferte noului papă, Inocențiu al III-lea, abandonând vechiul principiu atât de disputat potrivit căruia regele ar fi fost legatul apostolic, un principiu central al autonomiei normande în Regatul Siciliei. Confruntată cu pericolele care înconjoară orice rege-copil, Constanța l-a plasat pe Frederic sub protecția papei Inocențiu al III-lea. Ea își dorea ca fiul ei să fie cresc ut ca
Constanța de Sicilia () [Corola-website/Science/328569_a_329898]
-
o copie incompletă ( M=codex Mutinensis gr. 179"), a manuscrisului P făcută de Andrea Darmari în 1560 - 1586. Două manuscrise (P și F) se află în custodia Biblioteca Națională a Franței din Paris, al treilea (V) se află la Biblioteca Apostolică Vaticană, iar ultimul t (M) este păstrat în Modena. Textul original în limba greacă a fost publicat integral de șapte ori. Ediția princeps, care se baza pe manuscrisul V, a fost publicată în 1611 de către Johannes Meursius, el fiind cel
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
Sfântului Mormânt se retrage la Saint-Jean-d’Acre. Negocierile dintre Richard Inimă de Leu și Saladin la sfârșitul celei de-a treia cruciade le permit pelerinilor să-și recâștige dreptul de acces în Ierusalim și ordinului să-și continue misiunea sa apostolică. Papii continuă să favorizeze ordinul care crește tot mai mult în importanță; Papa Urban al IV-lea îi acordă dispensă în 1262, permițând de asemenea ordinului să se elibereze de orice tutelă, nemaifiind dependent decât de Sfântul Scaun. Dar căderea
Ordinul Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/328848_a_330177]
-
successor al lui Alcuin de York ca cap al școlii palatului, a fost un teolog irlandez și filosof neoplatonic. Este remarcat pentru traducerea și comentariile la lucrarea lui Pseudo-Dionisie, despre care înainte s-a crezut că a trăit în epoca apostolică. În jurul acestei perioade s-au ivit niște controverse doctrinare, precum întrebarea dacă Dumnezeu i-a predestinat pe unii pentru mântuire, iar pe alții pentru condamnare. Eriugena a fost chemat să rezolve această dispută. În același timp, Paschasius Radbertus a ridicat
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Universitatea din Paris apare și cu o bibliotecă (1253) constituită prin aportul lui Robert de Sorbon care și-a donat propria bibliotecă. Exista o colecție de referință care era înlănțuită de pupitre () și o altă colecție destinată liberei circulații. Biblioteca Apostolică a Vaticanului va fi oficial constituită în 1475 chiar dacă aceasta are rădăcini mult ai adânci în timp. Această bibliotecă este una dedicată cercetării în acest moment fiind și una dintre cele mai mari ale Europei prin bogăția colecțiilor. În 1454
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
este un loc de înmormântare. Chiar în spatele cenotafului se află o columnă care are în vârf o statuie a arhanghelului Gabriel. Îngerul ține în mâna dreaptă Coroana Sfântului Ștefan, primul rege al Ungariei. În mâna stângă îngerul ține o cruce apostolică dublă, acordată Sf. Ștefan de Papă ca o recunoaștere a eforturilor sale de a converti Ungaria la creștinism. La baza coloanei este un grup de șapte bărbați ce reprezintă căpeteniile maghiare care au condus poporul maghiar în Câmpia Panoniei. În
Monumentul Mileniului din Budapesta () [Corola-website/Science/328425_a_329754]
-
înfățișează, sub raportul conținutului, ca o expunere aproape completă a învățăturilor dogmatice ale Bisericii Ortodoxe. Aceasta se vede din însăși faptul că Sfântul Chiril, după ce în catehezele I-IV tratează despre păcat, pocăință, botez și credință, le explică ascultătorilor simbolul apostolic, rezumatul întregii învățături creștine. Date fiind împrejurările și condițiile în care sunt rostite catehezele, importanța lor ca document al învățăturii creștine sporește cu mult. Prin mijlocirea lor, cercetătorul află pe de o parte învățătura oficială a Bisericii, în raport cu erezia ariană
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
sunt rostite catehezele, importanța lor ca document al învățăturii creștine sporește cu mult. Prin mijlocirea lor, cercetătorul află pe de o parte învățătura oficială a Bisericii, în raport cu erezia ariană, iar pe de altă parte raportul dintre simbolul niceo-constantinopolitan și cel apostolic. Cercetătorul Catehezelor Sf. Chiril ia cunoștință, de felul cum era practicat Botezul, Mirungerea și Sf. Euharistie, precum și de semnificația pe care Biserica o dădea fiecăreia dintre aceste Taine. Zelul apostolic de care este stăpânit în predarea învățăturilor către catehumeni, prezentarera
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
pe de altă parte raportul dintre simbolul niceo-constantinopolitan și cel apostolic. Cercetătorul Catehezelor Sf. Chiril ia cunoștință, de felul cum era practicat Botezul, Mirungerea și Sf. Euharistie, precum și de semnificația pe care Biserica o dădea fiecăreia dintre aceste Taine. Zelul apostolic de care este stăpânit în predarea învățăturilor către catehumeni, prezentarera învățăturilor într-un mod gradat de la mai cunoscut până la necunoscut, printr-o aprofundare treaptată a acestor adânci adevăruri, prin fondarea lor pozitivă pe temeiuri scripturistice și tradiționale, prin forma de
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]