73,900 matches
-
de carieră, este o datorie sacră pentru țara pe care o reprezintă. A activat ca diplomat într-o perioadă când diplomația românească era una dintre cele mai active și productive, în deceniile șase și șapte ale secolului trecut, recunoscută și apreciată de cancelariile țărilor occidentale, socialiste și din lumea a treia pentru participarea și contribuția sa la soluționarea marilor probleme cu care se confruntau unele zone ale lumii: cazul Orientului Mijlociu, războiul din Vietnam, conflictul ideologic chino-sovietic, dezarmarea, convorbirile privind constituirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1989 și după, fiind în Finlanda, a contribuit substanțial la demararea rapidă a legăturilor dintre noile autorități de la București și cele din țara de reședință. A asigurat, totodată, informarea ritmică a opiniei publice asupra noilor realități. Ambele activități au fost apreciate pozitiv pe plan local. Ele au contribuit la desfășurarea unor ample manifestări de solidaritate, inclusiv prin acordarea de ajutoare. Activitatea sa, ca și a altor diplomați, nu a fost lipsită de pericole. Au fost situații când, în interes de serviciu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
București, 1959-60; Universitatea din Varșovia: 1960-1966 Masterat în filologie polonă, aprilie 1966. Teza de masterat: "Tadeusz Hyzdeu, przedsatwiciel polskiego Oswiecenia (Tadeu Hașdeu, reprezentant al Iluminismului polonez) . Lucrarea a fost publicată în revista Przeglad Humanistyczny, editată de Academia Poloneză de Științe, apreciată pentru ineditul ei. Academia Română București Doctorat în Științe Umaniste . Lucrarea de doctorat: Ioan Paul al II-lea. Activitate profesională 19661967 Referent relații la Direcția Culturală din Ministerul Afacerilor Externe ; 1967-1971 Atașat cultural la Ambasada României la Varșovia; A inițiat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și mulți alții. In același timp, a contribuit la realizarea numeroaselor vizite întreprinse de președintele României în țări din Europa, Asia, Africa, America Latina. In anii '80, diplomația românească s-a afirmat pe arena internațională cu o forță deosebită, obținând rezultate apreciate la scară internațională. Vocea României s-a auzit în cadrul O.N.U., O.S.C.E., în alte organizații internaționale prin reprezentanți de marcă ai diplomației românești: Corneliu Mănescu, George Macovescu, Ștefan Andrei, Valentin Lipatti, Constantin Ene și mulți alții. În 1984
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și marile companii americane din domeniu. A prezentat, de asemenea, date concrete privind avansul tehnologic în domeniu al companiilor americane față de întreprinderile românești, ceea ce ar justifica din plin interesul României de a conlucra cu companiile americane. Ministerele de resort au apreciat raportul trimis și au mulțumit Ambasadei Române din Washington, pentru buna organizare a vizitelor și ajutorul competent dat acestor delegații pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin aceste vizite și raportul obiectiv și competent trimis de diplomatul român care a însoțit vizitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
seamă de lucrări și procese tehnologice în domeniul medicamentelor într-o perioada când în România nu se găseau prea multe produse medicamentoase. A elaborat și a susținut în domeniul medicamentului teza sa de doctorat "Contribuții la studiul acidului nalidixic", lucrare apreciată de specialiștii vremii. Activitatea viitoare îl îndepărtează de acest sector, ocupându-se, în continuare, de studii economice. Și aici a elaborat și a susținut teza sa de doctorat "Planificarea în țările capitaliste dezvoltate", lucrare mult apreciată în acea perioadă când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
studiul acidului nalidixic", lucrare apreciată de specialiștii vremii. Activitatea viitoare îl îndepărtează de acest sector, ocupându-se, în continuare, de studii economice. Și aici a elaborat și a susținut teza sa de doctorat "Planificarea în țările capitaliste dezvoltate", lucrare mult apreciată în acea perioadă când fenomenul planificării prinsese multe țări, socotindu-se că, în perioada de după război, specialiștii în economie drămuiau cu mare răspundere resursele țărilor și utilizarea acestora în producții eficiente. O latură importantă a activității sale economice a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mod de organizare nu este specific în România. 16 Modul de raportare față de sistemul de control intern Verifică sistemele de control intern în profunzime pentru a evalua modul cum reușesc să țină „riscurile în lesă” Analizează controalele interne pentru a aprecia volumul și natura testelor de control pentru conformitate, a testelor de detaliu sau chiar a procedurilor analitice, dacă se impun 17 Modul de comunicare cu entitatea auditată Își poate crea un forum de discuții pe internet sau intranet pentru a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
își stabilesc și evaluează țintele atinse și, de asemenea, să fie măsurată și administrată într-o manieră echilibrată și ușor de înțeles. Luând în considerare faptul că toate aceste componente, prezentate mai sus, fac parte din sistemul guvernanței corporative, putem aprecia că acesta este un „concept-umbrelă”75 care conduce un cadru de control și raportare pe baza managementului riscurilor din întreaga organizație și un sistem de control intern eficient, care asigură atingerea criteriilor de performanță și a responsabilităților mandatarilor. O organizație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
maximă reprezintă scopul guvernanței corporative. „Publicul este preocupat nu doar de executivul care comite o violare a legalității, ci se preocupă de existența unui sens al integrității și moralității în modul în care se fac afacerile. Aceasta înseamnă că publicul apreciază executivul, dincolo de minimumul pe care-l face pentru a respecta legea și urmărește ca el să se comporte ca o organizație care aplică cele mai înalte standarde.” 78 Guvernanța corporativă din cadrul unei organizații, pentru a atinge cele mai înalte standarde
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
funcționalitatea acestuia și prin verificări și actualizări periodice să dea asigurări privind operativitatea acestuia. Capitolul 1. Guvernanța 99 Deși managementul general de execuție și managementul de linie sunt conduse de țeluri operaționale și financiare diferite, ele trebuie să înțeleagă, să aprecieze, să urmărească și să asigure conformarea cu regulile jocului; h. cadrul operațional. În cadrul organizației să existe un mediu adecvat care să aducă, zilnic, în interiorul acesteia elementele vieții cotidiene. (3) Comitetul de audit - rolurile auditorilor interni și ale auditorilor externi O
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
munca sa este importantă și că eforturile, dificultățile sau performanțele sale nu sunt ignorate; un act de verificare a realizării sarcinilor la perioade aleatorii și care trebuie să se finalizeze cu un înscris (viză, notă, raport etc.) necesar pentru a aprecia calitatea controlului și a se cunoaște frecvența acestora. În practică, controlul nu înseamnă 23: a reface munca subordonaților; a întinde curse pentru descoperirea erorilor; a exercita în permanență o supraveghere/verificare excesivă a ceea ce se execută. Sistemul propriu de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
performanței (economicitate, eficiență și eficacitate). Constatările controlului intern trebuie sa contribuie la îmbunătățirea activităților, dar aceasta să nu se materializeze numai prin recomandarea adăugării de noi activități de control, chiar dacă există riscuri, deoarece acestea presupun costuri suplimentare. Astfel, trebuie să apreciem dacă costul controlului în plus justifică costul mecanismului de control instituit și, de asemenea, trebuie să vedem dacă costul controlului este mai mic decât riscurile care pot apărea. Oricât de bine ar fi planificat și executat, controlul intern nu poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
întăririi controlului, în mod corespunzător, în același timp clarificându-se riscurile implicate în eșuarea efectuării acțiunilor recomandate; urmărirea implementării recomandărilor auditorilor interni astfel încât să se descopere, din timp, dacă managementul a acționat în conformitate cu recomandările auditului. Auditorii interni ar trebui să aprecieze 32 , bazându-se pe evaluarea riscurilor, gradul de adecvare și eficacitate a controlului intern în sistemul guvernanței corporative, operaționale și informaționale, al organizației, care ar trebui să includă: fiabilitatea și integritatea informațiilor operaționale și financiare; eficacitatea și eficiența operațiunilor; protejarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care au nevoie întreprinderile pentru a și organiza un sistem de control intern eficient. Astfel, auditorii se pot confrunta cu: un mediu de control favorabil care presupune existența unui climat unde valorile de etică sunt privilegiate, care utilizează, acceptă și apreciază controlul. Aceasta înseamnă că regulamentele interioare și codurile de conduită etică există și sunt luate în considerare de toți factorii, inclusiv de managementul general. Întotdeauna, puterea exemplului șefului contribuie la crearea unui climat propice dezvoltării activităților de control. Managementul general
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în sat sau oraș. Dar dacă am soția în mașină, care este aproape să nască, atunci trec și pe roșu. Prin analogie, într-o organizație se poate întâmpla ceva la limita legalității sau chiar ilegal, dar în final va fi apreciat că a fost mai bine că s-a întâmplat așa, decât să nu fi acționat în niciun fel. Oricât de bun ar fi sistemul formal, el nu este de ajuns, deoarece oricare ar fi situația riscurile tot apar și, din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ntr ol/ ins pe cție ... ... . .. . Co mp . de au dit int er n 1 Co mp . de au dit int er n 2 CO MP ON EN TE LE S MF CI Guvernanța corporativă 172 172 Totuși, practicienii în domeniul controlului intern apreciază că emiterea cadrului normativ pentru implementarea controlului intern s-a realizat fără o pregătire prealabilă a managementului general din cadrul entităților publice. Acesta a fost pus în situația de a reorganiza sistemul de control intern pe baza analizei riscurilor, fără a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
diferite, mijloace limitate, sisteme informatice care nu pot oferi orice informații etc. Guvernanța corporativă 200 200 În consecință, implementarea unui control adecvat presupune cunoașterea în prealabil a misiunii pe care o are funcția respectivă. Auditorul intern, când va trebui să aprecieze actele activităților de control, nu va putea să facă acest lucru dacă nu va cunoaște bine misiunea încredințată responsabilului funcției/activității. Astfel, prima sa întrebare va fi: care este misiunea dumneavoastră?, pentru a înțelege misiunea încredințată responsabilului. Responsabilul funcției/activității
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
contractelor încheiate, a condițiilor de realizare a împrumuturilor financiare solicitate ș.a. Toate aceste limite provoacă responsabilului funcției/activității constrângeri de care este obligat să țină seama. Pentru acestea responsabilul trebuie mai întâi să le cunoască, să le evalueze și să aprecieze existenta posibilităților de realizare a misiunii în aceste condiții. Abia în acest stadiu responsabilul va trece la fixarea activităților de control generale, care ulterior vor fi actualizate periodic, pentru a garanta funcționarea și eficiența funcției/activității sale. 2.7.1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlului intern care sunt unanim recunoscute, și anume: calitatea informațiilor; respectarea directivelor; optimizarea resurselor. Responsabililor funcțiilor le revine sarcina respectării obiectivelor gene rale de control intern și pe lângă acestea ei vor defini obiectivele specifice misiunii lor, care ulterior vor fi apreciate de auditorii interni, având în vedere următoarele criterii pe care trebuie să le îndeplinească: să participe la realizarea misiunii încredințate responsabililor; să fie repartizate în interiorul funcției, având în vedere o construcție piramidală a obiectivelor a căror totalitate concurează la realizarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
procesului dacă nu vor fi constant actualizate; îmbunătățirea sistemului de control al funcției/procesului va fi realizată de funcția de audit intern din cadrul entității, dar să nu uităm că și aceasta se confruntă cu riscul de audit. Din aceste considerente, apreciem importanța covârșitoare a identificării și cuantificării riscurilor pentru funcțiile/activitățile analizate, urmate de stabilirea priorităților și clasificarea acestora în vederea limitării apariției riscurilor majore. Guvernanța corporativă 212 212 În funcție de evaluarea riscurilor, activitățile de control trebuie să fie clare, precise, suficiente și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
stimulative sunt cele cu un calificativ pozitiv și două sau mai multe negative, neluându le în calcul pe cele cu calificative medii. În același timp, acest gen de grile ține cont de faptul că este foarte greu de evaluat și apreciat un sistem ca fiind bun și cu atât mai mult foarte bun în condițiile existenței riscului de control și a riscului de audit. Autorii consideră că grilele cu trei niveluri, dintre care unul pozitiv și două negative, sunt cele mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
publică. 42 Sondajul Coopers și Lybrand, citat de P. Gupta în COSO 1992 Control Framework and Management Reporting on Internal Control: Survey and Analysis of Implementation Practices, IMA, Montvale, NJ, 2006. Capitolul 3. Managementul riscului 279 Mai mult, P. Gupta apreciază că, în intenția Congresului SUA, Secțiunea 404 din SOX a avut rolul să minimalizeze riscul opiniilor greșite ale auditului extern. Însă argumentul constă în faptul că sistemele de management al riscurilor și de control intern de încredere pot să producă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
judecată, independența și alte atribute adecvate. În practică, numirea acestora se realizează de consiliul director sau de comitetul de numire alcătuit din membri independenți ai consiliului. Având în vedere că funcția principală a comitetului de audit este supravegherea managementului, se apreciază că implicarea managementului general în numirea membrilor comitetului sau în schimbarea unor membri ar putea compromite independența comitetului. În România, considerăm că membrii comitetului de audit pot fi reprezentați de directori nonactivi din sistem, cadre universitare cu experiență și specialiști
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și cum poate acest risc să fie atenuat?”. Raportarea financiară frauduloasă implică declarații incorecte, declarații inexacte privind existența bunurilor sau chiar omiteri de tranzacții în declarațiile financiare pentru a înșela pe utilizatorii declarațiilor financiare. În practică, deseori, este dificil de apreciat intenția managementului, respectiv să deosebești raportarea financiară frauduloasă de erorile neintenționate și astfel este imposibil să determini gradul de neconformitate a declarației financiare cu principiile de contabilitate general acceptate. Comitetul de audit nu este responsabil pentru detectarea fraudei, dar poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]