18,576 matches
-
pună În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au impus În Învățământ predarea ideilor eugeniste de la școala primară până la Învățământul medical universitar și au Încercat să restructureze selecția elevilor, astfel Încât aceasta să se facă după criteriul aptitudinilor ereditare. Acest ultim demers a fost În general lipsit de succes. Eugeniștii au realizat, de asemenea, cea mai cuprinzătoare lege dinainte de 1945 referitoare la responsabilitatea și autoritatea statului În domeniul sănătății publice. Legea Moldovan din 1930 prevedea o varietate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și cu dezbaterile care se derulau acolo despre transmiterea ereditară a predispozițiilor infracționale 61. De asemenea, eugeniștii români manifestau un interes sporit pentru teoriile lui Nicola Pende, În special pentru cele care făceau referire la reforma educației În acord cu aptitudinile și limitările naturale (ereditare)62. Cu toate acestea, exemplul Italiei nu avea o poziție proeminentă În discuțiile care se purtau În publicațiile eugeniste românești. Franța reprezintă un caz special din acest punct de vedere. Cu certitudine, eugeniștii români erau la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
normative. Eugeniștii români foloseau astfel de argumente pentru a-și avertiza compatrioții În legătură cu efectele secundare periculoase care Însoțeau preluarea instituțiilor și stilului de viață occidentale și, o dată cu acestea, a admirației necondiționate pentru progresul material 68. Eugeniștii din Vest Își dezvoltaseră aptitudini În a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și urbanizare care avuseseră loc În secolul XX. La rândul lor, eugeniștii români susțineau că ar putea Învăța din experiența occidentală cum trebuie regândite aceste procese și cum ar putea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
egalitatea nu era un mod natural (deci normal) de organizare a relațiilor umane nici În societate și nici În comunitatea politică 92. Dimpotrivă, istoria existenței arăta că progresul Înseamnă o diferențiere crescândă a indivizilor, apariția nu doar a talentelor și aptitudinilor diferite, ci și a asimetriei capacităților intelectuale și, În general, a potențialului biologic al indivizilor. Nimeni nu era responsabil pentru faptul de a se fi născut cu o anumită dotare sau povară ereditară, dar acest bagaj constituia fundamentul dezvoltării fiecărui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceleiași tematici a finanțării statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat. Întregul său argument se baza pe premisa inițială a nevoii imperative de a angaja acești funcționari pe următoarele criterii biopolitice: 1) aptitudinile intelectuale și fizice Înnăscute ale indivizilor trebuiau să corespundă responsabilităților specifice ale poziției ocupate; 2) toți funcționarii de stat trebuiau să aibă un sentiment puternic de responsabilitate față de viitorul națiunii; și 3) În mod implicit, toți angajații trebuiau să fie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că ele pot să producă numai modificări pe care acest material le permite. Alexandru Roșca, Igiena mintală școlară O națiune compusă dintr’o populație Întinsă, care se menține sănătoasă prin măsuri eugenice și care știe să-și selecteze valorile după aptitudinile lor Înnăscute, Îndeplinește așadar toate condițiile biologice ale unei normale dezvoltări sociale. Dimitrie Gusti și Traian Herseni, Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru Eugeniștii, dar și alți competitori din arena intelectuală și politică a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
schimbare socială. În rândurile care urmează Îmi propun să descriu dezbaterile care s-au purtat pe marginea reformei educației, pentru a expune modul În care gândirea ereditar-deterministă străbate toate argumentele, ca un fir roșu. Voi arăta că, prin conceptualizarea inteligenței, aptitudinilor și talentelor ca dotări genetice, eugeniștii au dat naștere unei critici a sistemului de educație, prevalent În România acelei perioade, de orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
largă circulație din acea perioadă. De asemenea, poate oferi o posibilă explicație pentru acceptarea fără nici un protest a legislației radical antisemite, aprobată În 1940. Argumentele eugeniste În favoarea reformării profunde a sistemului de educație, În conformitate cu principiul naturii ereditare a intelighenției, al aptitudinilor și talentelor, de cele mai multe ori nu conțin nici o sugestie explicită a diferențelor dintre caracteristicile ereditare, transmise genetic, ale românilor, În comparație cu maghiarii sau evreii. Cu toate acestea, autori precum Petre Râmneanțu sau Iordache Făcăoaru au publicat alte cercetări al căror scop
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educației. Pentru scopul justificării rolului prioritar al educației În realizarea tranformărilor sociale, eugeniștii au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce trebuiau modificate În sistemul de educație românesc, pentru ca acesta să devină adecvat nevoilor națiunii. El se referea nu doar la materialul predat În școli, ci și la posibilitatea de a crea noi instituții care să fie mai bine adaptate aptitudinilor și inteligenței diferitelor categorii de studenți. Pentru a complica și mai mult lucrurile, educația era definită nu doar ca instrucție În școală, ci și ca proces de acumulare continuă de cunoștințe, În care societatea avea rolul de pedagog pentru fiecare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stat poate modifica prin măsuri eugenice Însuși fondul ereditar al neamului său și poate deveni cel dintâi pedagog al națiunii 21. Mehedinți cunoștea studiile lui Francis Galton despre gemeni, În care era discutată transmiterea ereditară a inteligenței și a altor aptitudini și talente, și era, În același timp, un susținător convins al viziunii biopolitice a lui Moldovan, pe care Îl cita adesea 22. Reforma fundamentală pe care o susținea Moldovan se referea la crearea unui sistem mai bine individualizat și mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
criteriile de selecție a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
putea avea repercusiuni ireversibile asupra mobilității sociale a copiilor lor. Elevii care se calificau În urma „preselecției” bazate pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de testare a aptitudinilor urmau să completeze testele de inteligență, astfel Încât să se obțină, În final, o imagine completă a aptitudinilor fiecărui elev. Sănătatea fizică și aparența estetică urmau să aibă, de asemenea, un rol important În procesul de selecție În școli 42. Elevii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de testare a aptitudinilor urmau să completeze testele de inteligență, astfel Încât să se obțină, În final, o imagine completă a aptitudinilor fiecărui elev. Sănătatea fizică și aparența estetică urmau să aibă, de asemenea, un rol important În procesul de selecție În școli 42. Elevii cu o condiție fizică foarte bună și care, În plus, corespundeau imaginii „românului tipic” sau a „româncei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut, teoretic, să fie administrate de oricine, pentru că erau relativ ușor de interpretat. Administrarea testelor de aptitudini necesita Însă un personal special instruit. Autorii eugeniști au menționat În trecere rolul important pe care profesorii urmau să Îl aibă În Întregul proces, dar nu au propus nici un program de instruire a acestora, un element crucial Însă pentru realizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specială. Examenele trebuiau și ele abordate Într-o manieră nouă, care punea accentul nu doar pe cunoștințele acumulate În anumite discipline, ci și pe forme de inteligență „pură”, ce urmau să fie testate prin examene speciale și prin teste de aptitudini. Primul efort concret În această direcție l-a reprezentat Înființarea În 1940, În incinta Mănăstirii Dealu Mare, a unei școli pentru copii Înzestrați natural, care Înlocuia o instituție de Învățământ militar din localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că doar democratizarea sistemului de educație putea să garanteze că cele mai luminate minți puteau să ajungă În vârful ierarhiei. Autorul nu părea să respingă selecția negativă a elevilor, În sensul blocării accesului la școlile de elită a celor cu aptitudini limitate, o noțiune care nu era Însă suficient definită 48. Cu toate acestea, perspectiva sa accentuează mai degrabă necesitatea de a limita constrângerile și de a oferi stimulente echitabile, creând, astfel, un mediu care să le permită celor cu aptitudini
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aptitudini limitate, o noțiune care nu era Însă suficient definită 48. Cu toate acestea, perspectiva sa accentuează mai degrabă necesitatea de a limita constrângerile și de a oferi stimulente echitabile, creând, astfel, un mediu care să le permită celor cu aptitudini superioare să acceadă la vârf. Autorul considera, de asemenea, că un astfel de sistem era mai eficient decât cel de Înregimentare, În care elevii erau selectați de la bun Început, după care li se oferea o educație diferită, În funcție de nivelul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
culturale prin exemplul lor”59. Absolvenții școlilor urmau să devină modele ale satului, prin modul În care urmau să Își cultive În mod conștient elanul fizic și spiritual 60. Se presupunea că școlile Își selectau participanții pe criteriul inteligenței și aptitudinilor ereditare superioare. Învățătorii, preoții și medicii satelor erau responsabili cu nominalizarea participanților. Școlile Încurajau spiritul de competiție, pentru că, pe lângă beneficiul general al Înseși educației primite, se mai acordau și alte premii substanțiale pentru cei care aveau rezultate foarte bune. Cei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de zi cu zi71. Promotorii reformelor din cadrul Astrei nu propuneau nici o soluție pentru nevoile economice ale femeilor. Scopurile și programele școlilor țărănești pentru femei erau dramatic diferite de cele ale școlilor pentru bărbați, care ofereau cursuri speciale de Îmbunătățire a aptitudinilor economice ale participanților. Diferența nu era o simplă omisiune, ci reflecta intenția explicită de a consolida mai eficient rolurile pe care Astra le percepea ca fiind misiunea eugenică naturală a femeilor. Astfel, În loc să ajute femeile să dobândească aptitudini care să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Îmbunătățire a aptitudinilor economice ale participanților. Diferența nu era o simplă omisiune, ci reflecta intenția explicită de a consolida mai eficient rolurile pe care Astra le percepea ca fiind misiunea eugenică naturală a femeilor. Astfel, În loc să ajute femeile să dobândească aptitudini care să le permită să devină autosuficiente din punct de vedere economic, școlile țărănești pentru femei aveau ca obiectiv „Selecționarea, Întărirea și conservarea capitalului biologic uman al neamului nostru”72. Ca să Își poată Împlini misiunea eugenică În viața de zi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
regimul comunist. Educație fizică și vigoare eugenicătc "Educație fizică și vigoare eugenică" O altă reformă În domeniul educației care era considerată prioritară În programele eugenice era creșterea numărului de ore de educație fizică În școli. Această măsură de dezvoltare a aptitudinilor fizice era completată de Înființarea unor organizații extracurriculare după modelul grupurilor de cercetași care existau În alte țări. Interesul pentru cultivarea corpului era o parte integrală a viziunii eugeniste de reorganizare a societății românești, pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau luate În considerare talentele și aptitudinile ereditare și capacitățile intelectuale, la simpla excludere a evreilor din universități. În 1940, parafrazându-l pe nou-numitul ministru legionar al Instrucțiunii, Traian Brăileanu, un autor afirma simplu că „Școala românească, purificată de evrei ș...ț va putea să-și urmeze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că „Școala românească, purificată de evrei ș...ț va putea să-și urmeze cursul firesc...”103. Aceasta reprezenta o distanțare radicală de Încercările inițiale ale eugeniștilor de a cultiva selecția și educația tuturor studenților În funcție de capacitățile lor intelectuale și de aptitudinile lor diferite. Regimul din timpul războiului nu a continuat eforturile de modernizare a tuturor instituțiilor educaționale și a practicilor pedagogice În acord cu cele mai noi descoperiri științifice și cu nevoile României Într-o competiție internațională În care șansele erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]