6,861 matches
-
Privitor la receptarea cehă și slovacă, vezi J. Delansky, „Die tschechische Slawistik des 18. Jahrhunderte und Schlözer”, în E. Winter (s.r.), Lomonossow, Schlözer, Pallas. Deutsch-russische Wissenschqftsbeziehungen im 18. Jahrhundert, Berlin, 1962; apud J. Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 281. A. Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași. Editura Academică, București 1971, pp. 85-104; A. Camariano-Cioran, Les Académies
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
caz, una solidă și adecvată temei supuse cercetării. El comentează pe larg școlile Blajului cu formele educative impuse aici, înfățișează programele de studiu, manualele, bibliotecile, disciplinele propuse, enumerând profesorii, dar și elevii care, aici mai mult decât în alte orașe ardelene, au creat o operă de proporții, o cultură care se va dovedi călăuzitoare în momentele de ascensiune, dar și în acelea de regres traversate de regiunea intracarpatică de-a lungul istoriei sale. Iacob Mârza ratașează astfel, chiar dacă nu accentuează întotdeauna
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este știut că autorul lui De imitatione Christi, Thomas Hammerken din Kempis (1380-1471) prezenta religia ca o interiorizare pe plan mistic; în gândirea sa, speculațiile cad în plan secund comparativ cu momentul pur religios. Să fie vorba în cazul iluministului ardelean de o inițiere, din rațiuni de educație teologică, determinată de celebritatea postumă a lui Thomas din Kempis? Iacob Mârza, op. cit., p. 155. Asupra influențelor, interferențelor, ca și asupra modalităților proprii de exprimare vezi în special D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1979, vol. I, p. 66. Victor Neumann, Convergențe spirituale, ed. cit., p. 45, 89. Vezi I. Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ediție de I. Pervain, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, p. 181. Iosif Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 286. Autorul întreprinde o analiză a conținutului scrierilor lui Schlözer, dezvăluind apelul istoricilor iluminiști români la autoritatea învățatului de la Göttingen. Importantă este și incursiunea pe care o face în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al celebrului fond de carte documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă de funcționare (1622-1658); Ibidem, pp. 128-146. Biblioteca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și nu prin asociație. Neagă rolul întăririi, legea efectului în sensul lui Thorndike, formulând propria sa lege astfel „o combinație de stimuli care a însoțit o mișcare, la repetare tinde să fie repetată de aceeași mișcare” (Guthrie citat de T.Ardelean, 1979). Ca și la Watson, în sistemul său există preferință pentru stimulii produși de mișcare ca find adevărații termeni de condiționare. B.F, Skinner (n.1904), este de asemenea adept al psihologiei comportamentale , fără analiza substratului fiziologic. Clark. I. Hull
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
noțiunea de învățare intuitivă. E. Tolman (1896-1959) , este reprezentantul principal al teoriilor cognitive ale învățării. Teoria lui Tolman a fost denumită inițial behaviorism intențional iar în final teoria așteptării sau a formării sintezelor cognitive. (M.Epuran 1975 citat de T. Ardelean , 1979). Învățarea este interpretată prin prisma unui comportament moral care se caracterizează prin aceea că este îndreptat spre un scop, deci este intențional, și folosește mediul ambiant ca instrument pentru atingerea scopului, manifestă om preferință pentru activitățile scurte și ușoare
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
tipuri de feedback , sunt foarte utile pentru pregătirea profesorului și sesiunile de lucru , pentru că înregistrarea poate fi oprită și reluată pentru a se discuta varietatea feedback-ului. 2.4. Învățarea motrică cu aplicații la învățarea exercițiilor de atletism După T.Ardelean, învățarea motrică în domeniul atletismului implică ambele aspecte, respectiv însușirea unor noi forme de comportament motor, diferite de cele achiziționate pe cale naturală și perfecționarea și adaptarea acestor achiziții la noi exigențe. Dacă avem în vedere faptul că majoritatea exercițiilor de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se întâmplă în gimnastică, de exemplu. Cu toate acestea, pentru o învățare la un nivel satisfăcător al actelor motrice este necesar ca acestea să fie executate de multe ori și în condiții cât mai diferite. V.Belinovici afirma (cf. T. Ardelean, 1979: „raționamentele abstracte despre mișcări, neconsolidate prin senzații și percepții, nu au un caracter real și duc deseori la greșeli cu ocazia încercărilor de a executa acțiunea motrică.” Repetiția trebuie considerată ca un factor indispensabil, când învățarea are ca scop
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
învățarea exercițiilor de atletism Aptitudinea reprezintă o organizare selectivă a componentelor cognitive, afective, motivaționale și executive care permite omului desfășurarea cu succes a unei activități într-un domeniu dat (M. Golu și A.Dicu Introducere în psihologie, citat de T.Ardelean). Aptitudinile îți conferă avantajul de a rezolva diferite situații cu indici superiori în raport cu alți indivizi. Psihomotricitatea este aptitudine, dar în același timp reprezintă și funcție complexă de reglare a comportamentului individual. Conform definiției date de Lafon: „psihomotricitatea este rezultatul integrării
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
corporală. coordonarea dinamică, lateralitatea, coordonarea statică, echilibrul, coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter; N. G. Ozolin; C. Florescu N.Dumitrescu A. Predescu; A. B. Novicov; Gh. Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Forța După Cârstea Gheorghe (2000) forța este „capacitatea organismului uman de a învinge o rezistență internă sau externă prin intermediul contracției musculare”. După Rață Gloria (2006), forța este considerată ca fiind „o manifestare combinată a acțiunii forțelor interne corpului (voința
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu, Cluj, 1927; Paul Bataillard et la Révolution roumaine de 1848, Paris, 1930; Biografiile românești ale lui Ubicini, Cluj, 1932; Povestiri istorice, Sibiu, 1935; Teatrul lui Cehov, Oradea, 1937; O chestiune personală, Cluj, 1938; Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani, Cluj, 1938; Victor Papilian - nuvelist, Oradea, 1940; Raporturile românilor cu Ledru-Rollin și radicalii francezi în epoca revoluției de la 1848, București, 1940; Slavici și Italia, București, 1941; Din laboratorul literar al lui O. Goga
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. Prezentare... e de fapt un „îndreptar” maniheist, sumă a tuturor etichetărilor și tezelor „realismului socialist”. În acest spirit sunt „reconsiderați”, în antologii și prefețe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de editor este Costache Negri. Ediția Scrieri (I-II, 1966) cuprinde, pe lângă beletristică, bogata și însemnata corespondență particulară a unionistului cu
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
și a gustului publicului din Transilvania. Singurul său volum de versuri, Soliloquii, apărut postum, în 1938, se datorează devoțiunii prietenului Emil Giurgiuca, antologator și prefațator. Moartea atât de timpurie a lui B. i-a determinat pe mulți comentatori (mai ales ardeleni) să supraliciteze valoarea creației sale lirice. Chiar dacă a fost o promisiune, despre el nu se poate vorbi, totuși, așa cum remarca lucid Pompiliu Constantinescu, decât ca despre „frumusețea neîmplinirii”. În pofida unor permanențe - „dragostea, sentimentul naturii și moartea” (Nae Antonescu) -, pot fi
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum studențesc”, „Orizont”, „Viața românească”. A
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996) vrea să evalueze spiritualitatea populară actuală, insistând pe folclorul muzical, obiceiurile de familie, sărbătorile creștine tradiționale. Limbajul studiilor etnologice și al eseurilor e accesibil și limpede. SCRIERI: Povestiri de la marginea câmpiei (în colaborare), Timișoara, 1984; Cultura
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
fii om întreg, București, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1987; Basarabia, țară de pământ, București, 1991; Trapez, pref. Valeriu Cristea, București, 1994; Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Rânduri către tinerii scriitori ardeleni, îngr. și pref. Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 325-329; Perpessicius, Opere, XI, 204-210; Călinescu, Ist. lit. (1941), 804, Ist. lit. (1982), 891-892; B. Elvin, Geo Bogza, București, 1955; Georgescu, Încercări, II, 207-220; Petroveanu, Pagini, 11-15; Ivașcu
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
după ce au fost investigate toate compartimentele și au fost strânse toate informațiile. Colecționa cele mai mărunte date despre familie, studii, viață personală, relații sociale, debut, colaborări, ediții, receptare. S-a oprit cu precădere asupra unor scriitori și oameni de cultură ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea în monografii precum: Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu (1924), Gheorghe Lazăr (1924), Ioan Barac (1933), Eftimie Murgu (1937). A stăruit însă și asupra lui V. Alecsandri (Vasile Alecsandri. Admiratori și detractori
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Cluj, 1939. Culegeri: Cele mai frumoase poezii populare, Orăștie, 1912. Traduceri: Edmond Jaloux, Partea; É. Guiard, Musca, Orăștie, 1911; Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „almanah” al scriitorilor ardeleni, NRL, 1911, 49-50; Manole Ampoianu, S. Bornemisa, „Duhul cel rău”, CZ, 1927, 6-7; Gavril Pop, Sebastian Bornemisa, „Gazetele poporale din Transilvania și Banat”, TIA, 1939, 231; Predescu, Encicl., 117. Gh.H.-T.
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Sibiu. Îndeplinește și funcția de directoare a internatului de fete de pe lângă Școala Civilă Confesională Română din Arad. Aici, se căsătorește cu Teodor Botiș, primul rector al Academiei Teologice. Infirmieră devotată în timpul primului război mondial, a fost aleasă președintă a filialei ardelene a Crucii Roșii (1914-1918). A contribuit la dezvoltarea învățământului pentru copiii orfani din Ardeal. Din 1926, iscălește Maria Botiș-Ciobanu, nume ce figurează și pe coperta unor cărți. A colaborat cu articole, versuri, proză - schițe, nuvele, povești - la publicații ardelenești îndeosebi
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
Gând românesc”, „Blajul”, „Pagini literare”, „Dacoromania”, „Cultura creștină”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Steaua”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Publicistica lui B. ia în discuție mai ales literatura noii generații ardelene de după Marea Unire, ai cărei scriitori tratează criza morală (I. Agârbiceanu), revelația identității naționale (Eugen Goga) sau dramele rurale (Octavian Prie). Criteriul etic însoțește discret judecata estetică și în aprecierea unor opere de Cezar Petrescu, Panait Istrati sau Ionel Teodoreanu
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
și fecund, și lui Pavel Dan, unde inedite detalii memorialistice și de istorie literară completează traseele analitice în universul operei. În versuri ce cultivă prozodia clasică - multe adunate postum în volumul Cântece de pe coline (1974) - B. rămâne la temele liricii ardelene: nostalgia satului mitic („satul cu minuni”), dezrădăcinarea, o anume încrâncenare rurală cu sugestii folclorice. Se adaugă trecerea ineluctabilă a timpului, regresia în vegetal, cu accente panteiste, regăsite și în climatul sentimental-erotic, tonalitatea grav-meditativă, supusă universului de „semne” al unei alte
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
nostru”, care va apărea până în 1928. În 1923, se transferă la Teatrul Național din Cluj. Dar în stagiunea 1938-1939, mult prea devreme pentru vitalitatea lui artistică, se vede pensionat. Însoțește totuși colectivul Naționalului clujean la Timișoara, în perioada cât instituția ardeleană a fost nevoită a se strămuta acolo. Prin 1943, avea o funcție oarecare la Cenzura militară. După 1944, va activa în cadrul Teatrului Muncitoresc și al Teatrului de Stat din capitala Banatului, primind, în 1949, o catedră la Institutul de Teatru
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]