3,633 matches
-
valoare atât creația, cât și istoricul unui colț de țară17, contribuind la îmbogățirea istoriei locale. Cercetările locale din zona Sucevei se desfășoară în cadrul Muzeului Bucovinei al cărui patrimoniu cultural este valorificat în Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei, conținând studii de istorie, arheologie, geologie, conservare, la care colaborează cercetători români, dar și din străinătate. În cadrul muzeului funcționează Biblioteca Bucovinei "I. G. Sbiera" cu o contribuție remarcabilă la istoricul bucovinean prin editarea seriei Biblioteca Bucovinei ce grupează bibliografia publicațiilor românești din zonă, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sa substanțială, redacția revistei aduce mulțumiri profesorului Torouțiu "care, spontan și cu o unică generozitate, i-a sporit volumul cu 160 pagini și 2 planșe artistice". Paginile din Făt-Frumos au format și scena unor atacuri literare. Vasile Tarnavschi, autor al Arheologiei biblice, acuzat de plagiat de către Adevărul literar, utilizează paginile revistei pentru a demonta, punct cu punct, acuzațiile aduse (VII, nr. 3-4, 1932). Una dintre cele mai active voci pe tema promovării culturale moldovenești, Leca Morariu își menține atitudinea critică față de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
L'écrivain roumain au XIXe siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d'etudes littéraires, nr. 2, 1980. Siupiur, Elena, "The Training of Intellectuals in South-East Europe during the 19th Century. The Romanian Model", Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", XXIII, Iași, 1986. Siupiur, Elena, " Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Sowell, Thomas, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1996), Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861-1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită? (2000). 19 Elena Siupiur, "The Training of Intellectuals in South-East Europe during the 19th Century. The Romanian Model", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", XXIII, Iași, 1986; Idem, "Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985; Idem, "L'écrivain roumain au XIX-e siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cercetători, muzeografi ș.a., și nu întâmplător, în Sala Tezaurului de la Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. Activitatea secțiunii, dinamizată în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în timp, (în anul 2010 expoziția a fost organizată la Muzeul „Iulian Antonescu”, din Bacău, iar în 2011, într-o nouă formulă, incluzând și o selecție de medalii dedicate poetului Mihai Eminescu din colecția personală, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț și, respectiv, la Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” din Galați) cât și prin aria de prezentare, această expoziție depășește cadrul unui eveniment cultural obișnuit. În anul 1984 a reînceput activitatea editorială de medalii în vechea capitală a Moldovei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care a fost absorbit, asemenea atâtor minți ilustre formate în capitala Moldovei, de București. Academicianul Emil Condurachi s-a impus ca un strălucit profesor universitar, dar și ca om de știință, prin săpăturile de la Histria, ca director al Institutului de Arheologie din București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
închis în mai multe penitenciare (Iași, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). Amnistiat, lucrează mai întâi ca bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, iar din 1968 revine în cercetare, ca responsabil al colectivului de istoria culturii la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași. Doctor în științe istorice (1973) și bursier al Fundației Humboldt (1977-1978), beneficiind de real prestigiu științific, devine, după evenimentele din 1989, director al aceluiași institut și profesor (până în 2001) la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de Mare Ofițer (2000). Face parte din Comisia Internațională de Istoriografie, Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului etc., din colegii de redacție la publicații din țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
erudiția cu nevoia de orizont”), „nostalgia totalității” și „tradiția enciclopedică” la Mircea Eliade. De câte ori i se ivește prilejul glosează asupra unor „conexiuni” și „interferențe” ale istoriei cu limba, literatura, lingvistica, creația populară, melosul folcloric, iconografia, comparatismul, memorialistica, economia, publicistica, asociază arheologia cu arta. Îi va plasa, de exemplu, adunând tot felul de mărturii, pe Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan sau Iorga „în universul muzicii”. Z. desăvârșește o scriitură elevată, care se supune deopotrivă rigorilor stilului științific și plasticității celui literar, devenind, prin expresivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
11-12; Alexandru Zub: un personaj și o cultură de tip eroic, CL, 1994, 11-12 (semnează Florin Cântec, Florea Ioncioaia, Lucian Nastasă, Florin Platon și Cătălin Turliuc); Dan Berindei, Alexandru Zub la 60 de ani, „Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie”, t. XIX, 1994; Istoria ca lectură a lumii (volum omagial), Iași, 1994; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 11-45; Rusu, Membrii Academiei, 573-574; Mircea Iorgulescu, Încotro și de unde, „22”, 2002, 660; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 446-447; Dicț. scriit. rom., IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Zidit de toat-Asia după un plan fantastic, De Iehova damnat; Ș-alăturea cu dânsul a lui Nembrod clădire, Semeață ca și turnul, își dă a ei privire În raiul suspendat. Boliac a fost un jurnalist distins (amator onorabil și în arheologie), cu idei dacă nu profunde, cel puțin limpezi, expuse uneori cu o excelență tehnică de gravor istoric. IOAN CATINÀ Marșul revoluționar al lui Ioan Catinà (1828-1851), cântărețul muntean al anului 1848, era prea fățiș instigator la lupta de stradă între
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
om de știință, Hasdeu are mari merite. Enorma lui străduință de a culege documente, îndeosebi slave, în a sa Archiva istorică a României, consultabilă și azi, tehnica de editare a acestor documente, conjugarea apoi a istoriei arhivistice cu filologia și arheologia, introducerea unei filozofii a istoriei în sinteza faptelor sunt elemente care fac din el un mare precursor. Cât despre filologie, el e creatorul ei, în înțelesul savant al cuvântului. Dar opera hasdeană rămâne mai ales ca literatură a imaginației științifice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poem metafizic asemănător cu Avatarii faraonului Tlà, având ca temă transmigrația a doi prototipi (bărbat-femeie) prin șapte ipostaze fenomenale până la trecerea în lumea duhurilor pure. Pe rând trec prin fața noastră India, Egiptul, Babilonul, Roma, Evul mediu, Franța revoluționară, România contemporană. Arheologia e meritorie, fără coloristica lui Th. Gautier sau a lui Flaubert. Scenele crude (jupuiri de viu, gâturi străpunse de săgeți, siluiri publice, masacrări sinistre) sunt și aici specialitatea scriitorului devotat sufletului bestial. În scrierile următoare Liviu Rebreanu lasă să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cercetători, muzeografi ș.a., si nu întâmplător, în Sala Tezaurului de la Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. Activitatea secțiunii, dinamizata în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în timp, (în anul 2010 expoziția a fost organizată la Muzeul „Iulian Antonescu”, din Bacău, iar în 2011, într-o noua formulă, incluzând și o selecție de medalii dedicate poetului Mihai Eminescu din colecția personală, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatră Neamț și, respectiv, la Bibliotecă Județeană „V. A. Urechia” din Galați) cât și prin aria de prezentare, această expoziție depășește cadrul unui eveniment cultural obișnuit. În anul 1984 a reînceput activitatea editorială de medalii în vechea capitala a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistica din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care a fost absorbit, asemenea atâtor minți ilustre formate în capitala Moldovei, de București. Academicianul Emil Condurachi s-a impus că un strălucit profesor universitar, dar și ca om de știință, prin săpăturile de la Histria, ca director al Institutului de Arheologie din București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1984, pag. 8), precum și la al IV-lea Simpozion național de numismatica, Botoșani, 15-17 mai, 1987. Vezi și „Un moment din lupta poporului român pentru unitate națională, inaugurarea statuii lui Vasile Alecsandri din Iași (1906)”, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în statistică noastră medalii și plachete nesemnalate sau semnalate în ultimul deceniu: Asachi, 1855, Societatea bărbierilor, 1883, Eminescu, 1889, Băncilă, 1892, Cuza, 1906, Expoziția viticola, 1911, Congresul de numismatica și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în statistică noastră medalii și plachete nesemnalate sau semnalate în ultimul deceniu: Asachi, 1855, Societatea bărbierilor, 1883, Eminescu, 1889, Băncilă, 1892, Cuza, 1906, Expoziția viticola, 1911, Congresul de numismatica și arheologie, 1937 și altele;} {\footnote 30. Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Ed. Junimea, 2002, pag. 19-2o5;} {\footnote 31. Personalități ieșene, omagiu, volumul I, 1972; volumul ÎI, 1975; volumul III, 1978; volumul IV, 1982; volumul V, 1985; volumul VI, 1996; volumul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CAMELIA GRĂDINARU Discursul filosofic postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele cărora i s-a răspuns, sub diverse forme. Intuițiile sale, în special în domeniul media, au constituit puncte de reper pentru teoreticienii deceniului șapte și opt, oferind ceea ce Douglas Kellner numea arheologia viitorului. Într-un univers postmodern, pe care el însuși îl caracteriza ca fiind unul al jocului cu fragmentele și al imposibilității definițiilor, este hazardat proiectul unei teorii care să facă apel la trăsături cum ar fi corespondența cu realitatea, surprinderea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Douwe, BERTENS, Hans (eds.), Exploring Postmodernism, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1987. FONTANIER, Pierre, Figurile limbajului, trad. de Antonia Constantinescu, Editura Univers, București, 1977. FOSTER, Hal, The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983. FOUCAULT, Michel, Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999. FOUCAULT, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, trad. de Bogdan Ghiu și Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004. FOUCAULT, Michel, Dits et écrits 1954-1975, vol. I, Gallimard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]