7,848 matches
-
flatat că această ecuație are oarecum legătură cu ideile sale despre starea imaginației, dar este uimit de persistența foarte neimaginară și de loc pe cale de dispariție a dorinței lui. Presupune că forța care Împiedică lumea să se dematerializeze este libidoul. Atracția. Maggie se linge pe buze și dorința lui crește. Poate că și atracția este tratată În vreun fel de formula asta. Peste scoicile crude așezate pe un pat de gheață și presărate cu sare din Marea Moartă, Sherrill Îl privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dar este uimit de persistența foarte neimaginară și de loc pe cale de dispariție a dorinței lui. Presupune că forța care Împiedică lumea să se dematerializeze este libidoul. Atracția. Maggie se linge pe buze și dorința lui crește. Poate că și atracția este tratată În vreun fel de formula asta. Peste scoicile crude așezate pe un pat de gheață și presărate cu sare din Marea Moartă, Sherrill Îl privește pe chelnerul care seamănă cu Clark Gable. — Seamănă un pic cu tipul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
possible, cum spun francezii, deși bănuiește că Susan chiar are nevoie de alinare după toate prin cîte a trecut În ultimele douăzeci și patru de ore. Dar o privește cum deschide o sticlă de vin roșu și nu simte nici un fel de atracție sexuală. Îl face să se simtă stînjenit și neliniștea lui crește cînd ea pune un CD cu muzică de chitară, o muzică tipic seducătoare și aprinde o lumînare parfumată. Apartamentul este Întunecat și confortabil; În spatele ferestrelor Întunecate, luminile străzii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
finanțat de nici un trust, acesta avea să fie probabil Citizen. Pe de altă parte, în jungla unei lumi bazate pe competiție, redactorilor-șefi le revenea datoria de-a găsi o cale să meargă mai departe și să supraviețuiască. O parte din atracția muncii în presă era elementul de risc, altfel ar fi putut la fel de bine să se angajeze la o bancă. Dacă Francesca Tyler nu-și dădea seama de acest lucru, atunci merita să dea faliment. — Sigur. Jack putea fi la fel de direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Și a pantalonilor strâmți. Sper că porți boxeri. Fran se abținu să nu râdă și întâlni privirea lui Laurence. Se simțea bine. Nu avea nimic din aroganța unei mari personalități, la care se așteptase. Fără să vrea, Fran simți o atracție electrică, asemenea scânteii iscate la contactul dintre două fire. Simți chiar că și el era conștient de asta. Apoi altcineva i se adresă și el își întoarse privirea de la ea. — Oare infertilitatea nu e de fapt o problemă cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
aproape să-și verse ceaiul. Da? — Azi-noapte, noi doi, n-am, ăăăă? se opri, cuprinsă de o stânjeneală teribilă. — Făcut dragoste pătimaș? Nu-ți amintești de suportul de spălat vasele? Fran păli. — Ce suport de spălat vasele? — Scena aceea din Atracție fatală. Ai zis că vrei s-o recreezi. — N-am zis asta! — Nu, confirmă el, distrându-se de minune, n-ai zis. Și poți să mă consideri demodat, dar prefer ca partenera mea să fie conștientă. Deci, n-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
punea la dispoziție pagini întregi cu oferte de vânzări la mâna a doua și avea un succes monstru. Ce-ar fi să facă același lucru la scară mai mică aici? La urma urmei, tocmai elementul local ar fi factorul de atracție. Nimeni în afară de un împătimit ca Sean n-ar parcurge kilometri întregi pentru o bicicletă Mountain Bike, dar probabil ar face efortul să meargă dintr-o parte a orașului într-alta pentru asta. Ca și londonezii, oamenii din Woodbury păstrau hăinuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Cum se făcea oare că femeile cu ochii mari și conformație delicată aveau întotdeauna o tunsoare care le dădea aerul unei combinații între Demi Moore în Ghost și Jean Seberg în rolul Ioanei d’Arc? Având ceva din puterea de atracție a unei martire, până când bănuiau pe cineva că vrea să le fure bărbatul, moment în care se transformau în tigroaice. Fran simți un val stânjenitor de încântare când Jack se desprinse de la brațul lui Miriam și își croi drum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
are puteri telepatice, replică Jack, trăgând un pled peste genunchii lui Ralph. A plecat acum două ore la Londra. N-a mai putut să suporte viața meschină din Woodbury. Oricum, s-a dovedit că nu eram eu principalul punct de atracție aici. În schimb Laurence era. — Ți-a picat fisa deci. — Sunt din nou împreună? Jack dădu din umeri. — Înțeleg că nu. Lui Laurence îi era prea teamă de un scandal. O să încerce să-și găsească un loc de muncă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
obiecte din ceramică unicat - o ajutam și eu (râde), și acolo mi-a plăcut să mă bag - și (pauză), în general, avea gust pentru ceea ce era frumos. Și încetul cu încetul a intervenit, oricum, din prima dată am simțit o atracție pentru ea, altfel nu aș fi căutat s-o mai întâlnesc, dar era foarte timidă și neîncrezătoare. În primul rând, pentru că, așa cum i-am spus, a întrebat prietenele ei cum sunt și nu m-au descris într-o lumină prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
musica poesis - unul dintre principiile simboliștilor - a constituit un imbold, pe drumul emancipării de figurativism, al autonomizării lirice, al ieșirii de sub incidența poeziei didactice, epice și retorice. Cultivarea iraționalului, a intuiției, a senzualismului sinestezic, a corespondențelor este direct legată de atracția pentru o spiritualitate alternativă, „eretică”, pentru teozofie, misticism, ezoterism, hermetism și ocultism (v. preocupările macedonskiene și ale discipolilor poetului - de exemplu, revista Hermes a lui Al. Petroff din 1903, deschisă prin articolul-program al lui Macedonski „Spre ocultism. Orientări ulterioare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
linie: „O calitate a cubismului - e pe de-a-ntregul constructiv. Rupe cu tradiția, dar nu pretinde să o nimicească, nici nu neagă valorile picturale de pînă la el. Se abține numai de a le imita. Își urmează calea lui creatoare”. Atracția lui Vinea față de romanul social, „de medii”, ilustrat de Vasile Demetrius sau Dem Theodorescu, de Gorki sau Panait Istrati, exprimă latura angajată, antiburgheză a gazetarului social. Accentul cade însă, și aici, asupra originalității moderne: descoperirea de teritorii literare noi, pictura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pozitiv sau traduși la Contimporanul. Un alt indiciu al voinței de depășire a „complexului periferiei” îl reprezintă atenția acordată mișcărilor avangardiste din țări vecine și/sau „periferice”: Ungaria, Polonia, Cehia, Serbia, Rusia, dar și Belgia (față de care „contimporanii” manifestă o atracție specială: cumva prin analogie cu „Belgia Orientului”?). Comentariile despre literatură ale lui Vinea, publicate, în acești primi doi ani, la Contimporanul, au de altfel în obiectiv autori mai puțin sau deloc avangardiști. „O ediție a lui Caragiale“ (nr. 16) elogiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
creat necesitatea micilor înălțimi, care prin contrast creează un efect spațial mai bogat și dau interiorului o intimitate specifică”, „estetica nouă, simplă”, în acord cu „cerințele higienice”, „interiorul, loc de odihnă, cere claritate”, „maximum de simplificare, maximum de confort”. Adevăratele atracții ale acestui număr sînt altele: un grupaj - mult mai bogat - de prezentare a avangardei belgiene, un fragment mai „avangardist” din romanul Tic-Tac al lui Ion Vinea (devenit, la apariția în volum, „Paradisul suspinelor“), primul capitol („Vine domnița!...“) din romanul Excelența Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sud-estul Europei este identică cu aceea a noului Constantinopol. Într-o astfel de problemă nu se poate vorbi decît deschis: fi-va România țara unificatoare a Balcanului, fi-va Bucureștiul noul Constantinopol? Dacă Bucureștiul nu va deveni un centru de atracție față de toată această margine a Europei, atunci mai bine l-am dărîma de acum”. Problema este pusă aici - cu cinism - în termeni de putere pură (în cazul de față, regională). Asemenea lui Vinea, deși „disperă de România” și de vidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cinematograful” (corespunzînd ideii din manifestul revistei: „Proletarii creează forme noui”). Nota bene, Ion Călugăru va publica, în 1933, prima monografie românească despre Charlie Chaplin, cineastul asupra căruia Mihail Sebastian conferențiase deja într-o întîlnire „cu cîntec” a grupării Criterion. Cu privire la atracția „magică” a pantomimei asupra poeților avangardiști va scrie, mai tîrziu, pagini cald-comprehensive un bun cunoscător al domeniului, Iordan Chimet: „Sentimentul de încredere oferit de pantomima anilor ’20 provine în primul rînd din materialitatea ei, din prezența ei fizică imediată. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu „Pîlnia și Stamate” și cu celelalte ale lui Urmuz” (1998, p. 221). Prin această „psihanaliză” a confuziei lui Călinescu, autorul „Contradicției lui Maiorescu” punea de fapt în evidență ambiguitatea atitudinii călinesciene față de scrierile lui Urmuz. Pe de o parte - atracție, chiar fascinație (dovadă atenția acordată în cadrul a două lucrări „canonizatoare”, dar și promptitudinea recenzării ediției din 1930). Pe de altă parte - atitudine magisterială, condescendentă în aparenta ei „generozitate”. Ceea ce Călinescu „refulează” este tocmai urmuzianismul, dar - după cum se știe - refulatul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
material ca și visele”, deși altminteri au „ceva sacadat, mecanic, de robot”. „Nu știu cine în literatura universală a simțit mai puternic dorul de a se elibera de gravitație”, adaugă exaltat Sorescu, remarcînd nevoia personajului Stamate de a „fecunda misterul” prin contrabalansarea atracției legilor cerești. Autorul subliniază, de asemenea, „chintesențializarea” romanescă a „paginilor bizare”, caracterul lor „mitologic” și „tragic”, de fabule perverse, antievoluționismul (v. oamenii care „se urcă în maimuță, abrutizați și scîrbiți de evoluție”) și misoginismul, precizînd — nu fără subtilitate — că „toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
altfel centrală în România sfîrșitului de secol al XIX-lea și a sfîrșitului de secol al XX-lea, fie că o privim ca reflex al crizei modernizării, ca efect secundar al noului centralism administrativ (Bucureștiul ca unic pol urban de atracție) sau al fascinației exercitate de Centrul apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Gaston rânji. Sunteți ca Napoleon-san. Gaston nu îl uitase pe bătrânul câine, Napoleon, pentru care nutrea o afecțiune ieșită din comun, ca și când el ar fi fost consolarea pentru toate hărțuielile și bătăile primite. Acum, privind profilul lui Endō, simțea aceeași atracție pentru chipul asasinului. Endō-san, vă plac câinii, nu? Pe Endō l-a surprins întrebarea. — De ce? — Mie-mi plac câinii. Endō-san, vă plac copiii? — Tacă-ți gura! — Vă plac? Nu-i puteți suferi? — Taci din gură! Nu știu. Șoferul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
dau de Îndată seama că Îmi place de Charlie Dutton. Nu m-am mai simțit atrasă de nimeni de multă vreme. SÎnt femeie măritată și nu trebuie să am asemenea sentimente. Sigur că am construit și eu teoriile mele În legătură cu atracția dintre două persoane. Mi-am petrecut ore Înșir gîndindu-mă la infidelitate, la aventuri și la motivul pentru care comitem sau nu un adulter. Proclamasem cu toată convingerea că, desigur, nu Încetezi să te mai simți atras de alții doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Domnului, motivul nu include faptul că aș fi flirtat și eu. Rememorez discuția noastră și cuvintele mele și oftez a ușurare. Nici o vorbă din ce-am spus n-ar fi putut fi interpretată drept flirt și nimic nu a trădat atracția de-o clipă pe care am simțit-o. Roșeața Începe să dispară, iar restul lumii Își reia conversațiile. Mă relaxez, dar apoi aud pe cineva șoptindu-mi la ureche. — Doar așa, ca să știi, rostește Charlie pe un ton incredibil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
după-amiaza pregătirilor, chemînd o bonă pentru Amy și o coafeză pentru sine, etalîndu-și hainele, scufundîndu-se În cadă și petrecînd ore În șir ca să se facă frumoasă. Adoră senzațiile date de un flirt, să descopere cine e persoana, dacă există vreo atracție și dacă merită să continue sau nu. Lisa pretinde că nu ar fi genul care preferă aventurile de-o noapte, cel puțin de cînd s-a născut Amy. Dar tot ea spune și că nimic nu se compară cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și dacă merită să continue sau nu. Lisa pretinde că nu ar fi genul care preferă aventurile de-o noapte, cel puțin de cînd s-a născut Amy. Dar tot ea spune și că nimic nu se compară cu o atracție puternică, Încheiată cu o tăvăleală pe canapea, sau cu un sărut plin de pasiune, dat În pragul ușii, la Încheierea serii. Nu am Înțeles niciodată toate astea. CÎnd l-am cunoscut pe Dan, am fost foarte fericită că nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
fi auzit și că părinții lui nu sînt. Și numărul doi, faptul că-și amintește ceva ce, pînă În seara asta, pînă În clipa asta, eu nu mi-am amintit. Anume, faptul că flirtam În noaptea aceea, că exista o atracție Între noi de care eu uitasem cu desăvîrșire, pe care mi-o scosesem din minte sau o ignorasem, În lumina evenimentelor ulterioare. Cu o tresărire, realizez că atracția nu a dispărut. Fir-ar al dracului, la una ca asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]