4,649 matches
-
toate caracteristicile aferente acestui rol (afecțiune, deschidere spre comunicare, protecție, preocupare pentru cunoașterea și respectarea unor norme de comportament etc.); contextualizat, însă, mama poate arăta față de fiul său înțelegere într-o situație, iar în alta intervenția sa comunicativă poate fi autoritară, normativă etc. Practic, fiecare persoană se caracterizează printr-un cumul de manifestări posibile în n situații de comunicare și relaționare interpersonală, manifestări pe care le actualizează contextualizat; rolurile nu implică disimulare, ci doar asumarea unei ipostaze; sunt eu-profesoară, sunt tot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi, de exemplu, rolul de profesor, rolul de elev), cât și anumite nuanțe particulare, individualizante fie în plan personal (profesor cu înclinații spre matematică, elev talentat la literatură, profesor/elev vesel, trist, obosit, energic etc.), fie în plan relațional (profesor autoritar/exigent/permisiv etc., elev supus/revoltat/ interesat etc.); de aici și asocierea cu ipostaza de "actor", în condițiile în care, contextual, actanții situației de comunicare didactică/educațională trebuie să-și depășească propria condiție ca individ (trist, obosit, bolnav, exuberant etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Universității din Iași (26 octombrie 1860), Ștefan Micle devine decan al Facultății de Științe, iar în perioada 1867-1875 a ocupat postul de rector al Universității. Era perioada de consolidare a primei instituții românești de învățământ superior. Profesor distins, competent, dinamic, autoritar, cu putere de munca deosebită, aflat în scaunul de frunte al administrației Universității o perioadă relativ lungă, noul rector a reușit, cu pasiune și dăruire să contribuie la îmbunătățirea activității didactice, la organizarea și dotarea spațiilor de învățământ, mai ales
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ultimă instanță între el și Stalin, ar fost înainte de toate o simplă lupta pentru putere. Dar Tito, susține fabulația „specialistului” român, nu era creația liderului de la Kremlin, ci a iudaismului occidental, care valorifica dorința să de a conduce cât mai autoritar Iugoslavia. Așa s-a declanșat conflictul ideologic, care nu-i afecta nicidecum convingerile comuniste, în fond foarte asemănătoare cu cele ale sovieticilor, pentru că ambele guverne „puneau în practică aceleași directive secrete ale primului Congres mondial evreesc de la Basel”. Pentru a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
această idee. Hotărându-se să se ocupe personal de constituirea federației balcanice, Stalin a convocat la 10 februarie 1948 o conferință sovieto-bulgaro-iugoslavă, la care Tito a refuzat să participe, trimițându-l la Moscova pe Kardelj, adjunctul său. Abordând un ton autoritar și arogant, liderul sovietic a pretins constituirea fără întârziere a noii entități statale, în care urma a fi inclusă și Albania. Delegatul Belgradului a acceptat cu reținere semnarea unui pact de consultări reciproce destinat „să pună capăt prostului obicei pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al cetățenilor. Avantajul, comparativ cu alte state socialiste, era posibilitatea exprimării opiniilor diferite, deplasarea în afara granițelor, inițiativa particulară între anumite limite, deținerea de proprietăți etc. Trona însă deasupra tuturor autoritatea conducătorului statului și a partidului pe care-l reprezenta. Politică autoritara inițiată de Tito, ce se bucură oarecum de sprijin popular, era motivată de două obiective majore: înlăturarea adversarilor interni, prosovietici din convingere sau din oportunism și nevoia unei „mâini de fier”, în condițiile în care Republică Populară Federativa Iugoslavia era
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
conservatorism, poate fi analizat ca o variantă (primitivă) a limbajului polițienesc, foarte apropiat de ceea ce este cunoscut ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat de schimbările politice și de modelele lingvistice, discursul reprezentanților administrației penitenciarelor oferă paradigma poziției oficiale și autoritare, caracterizată de stîngăcia organizării discursive, producătoare de ambiguități sau de tautologii neintenționate. Nu este vorba de rigiditatea firească oricărui stil tehnic, specializat, ci de aceea impusă mai ales de clișee împrumutate din alte domenii nu pentru a denumi obiecte, acțiuni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
amețită prin tactica învîrtirii în cerc. În loc să o deschidă, limba se transformă într-un mijloc de diluare sau de ucidere a gîndirii. Substituindu-se limbii de circulație, limba oficială devine un instrument de îndocrinare, o unealtă la discreția unei instituții autoritare, încearcînd să încătușeze mintea celor care îi calcă pragul. Adoptarea limbii de lemn e facilitată de iluzia superiorității sistemului carceral. Utilizatorii ei sînt "adevărații gestionari ai dreptății", iar această superioritate nu se discută și nu se demonstrează, fiind de la sine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pentru psihanaliști, rădăcinile limbii de lemn trebuie căutate în copilăria celor care o impun sau o utilizează, unde s-ar descoperi numeroase sentimente de nesiguranță, frustrări, tendințe de dominanță, temeri față de haos sau nevoi ale ordinii impuse de părinți prea autoritari. Dincolo de aceste explicații psihanaliste, limba de lemn a oficialităților s-a menținut după 1989 deoarece penitenciarele românești au fost obligate să accepte o militarizare accentuată, în ciuda tendințelor de întoarcere spre comunitatea civilă. Mii de cadre ale securității, armatei și miliției
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valorilor interpersonale. Deși mai mult de 25% din indivizii testați dezavuează autoritarismul ca mod de manifestare publică, se pare că, o dată ajunși în postura de a lua decizii privind soarta altora, nu se pot abține să nu îl practice. Tendințele autoritare cresc pe măsura înaintării în vîrstă și sînt ceva mai reduse în rîndul femeilor. Independența se evidențiază ca a treia valoare la nivel instituțional, dar prima pentru cei proaspăt arestați sau angajați și pentru cei cu un nivel de instrucție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de viață, despre viziunea asupra dreptății, pedepsei și reeducării existente la aceste grupuri. Iar această filosofie avantajează deținuții recidiviști și cadrele foste militare, cu un nivel educațional scăzut. Deși evoluția societății românești din ultimii ani a trecut în desuetudine modelele autoritare, militariste și violente de relaționare și de pedeapsă, ceea ce poate constata orice vizitator al penitenciarelor este persistența acestora. Indivizii nu aderă la ele din convingeri sau din nevoia imperioasă de putere și violență, ci din faptul că ei le găsesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fără interesul autorităților... care o stimulează cu recompense pentru conformism și sancțiuni pentru comportamente rebele... Tradițiile instituite arbitrar supraviețuiesc, prin procese de influență socială, grupurilor concrete de indivizi care le-au creat, dacă presiunea externă este scăzută sau inexistentă... Personalitățile autoritare joacă un rol decisiv în crearea de norme informale prin izolarea de mediul extern și controlul riguros al activităților curente." 146 Activitatea normativă care utilizează frecvent sancțiuni generează comportamente defensive, limitînd eficacitate normelor, creînd tensiuni și conflicte între instanțele care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ioane? auzi prin vis, apoi simți o zguduitură în umărul drept. Deschise ochii, ridică capul buimac de somn și-l văzu proptit lângă el pe văru-său Mihai, directorul unei instituții din oraș, râzându-i în nas. Hai cu mine! Spuse autoritar, tulburându-l cu hohotele lui mai tare decât femeile ce mișunau în jurul lor, elegante, în rochii de vară, vaporoase. Luat prin surprindere, Ion nu se împotrivi (dealtfel, n-avea de ales, fiindcă la văru-său, directorul, trebuia să ajungă pentru aprobarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să o spun eu, cu toată convingerea și proprietatea termenilor. La sfârșitul anului 1993, apărea Viorica Cortez. Enciclopedia unei cariere, încununarea acribiei de istoric și pasiunii de soț și de meloman ale lui Dolfi. Monumentala carte reprezintă sursa cea mai autoritară pentru oricine e curios sa vadă la ce altitudini a ajuns parcursul profesional al Vioricăi Cortez. Poate să ur mărească lesne drumul de la Hârlău-Cotnari și Hălăucești la Paris, Bagdad, Rio de Janeiro, Tokyo sau Amsterdam. Poate să îi nu mere
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
noului concept regizoral. Anunț apoi o scurtă pauză, urmată direct de probele pentru actul polonez. Alt vuiet dez aprobator. Dau cu pumnul în pupitru și îl anunț pe director că părăsesc incinta dacă nu e disciplină totală. Directorul ridică tonul autoritar și cere liniște absolută. Toți se așază și o tăcere asurzitoare se instalează. Încerc să îmi adun gândurile, dar sunt definitiv fulgerat de un blackout. Am uitat tot! Deși niciodată nu citesc însemnările, bag mâna în geantă să le scot
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a avut loc consolidarea sistemului parlamentar românesc. Reforma agrară din 1921, adoptarea Constituției în 1923 și guvernarea liberală din perioada 1922-1926 au demonstrat că Partidul Național Liberal controla viața politică românească. În practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la ingerințe în campaniile electorale și în alegeri. Naționaliști în materie de economie, ei doreau să evite subordonarea economică față de Apus, promovând politica economică "prin noi înșine". Fruntașii PNL, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin I.C.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului, Gheorghe Brătianu își afirma convingerea că atitudinea PNL față de Restaurație nu trebuia să ducă la "o acțiune de învrăjbire națională"86. Acceptarea actului Restaurației de către Gheorghe Brătianu a declanșat procesul prin care o parte a liberalilor, nemulțumiți de conducerea autoritară din partid, dar și de atitudinea acestuia față de Restaurație s-au desprins, formând un nou Partid Național Liberal. Referindu-se la motivele care i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dramatică zguduire a unității Partidului Liberal", așa încât, efectul politic determinat de desprinderea georgiștilor a fost, totuși, redus. De la o întrunire la alta, obiectivele noii grupări politice se limpezeau. La Constanța, referindu-se la intransigența liberalilor în privința Restaurației, precum și la metodele autoritare folosite de Vintilă Brătianu pentru a rezolva disensiunile din interiorul partidului, Gheorghe Brătianu declara că formațiunea sa politică dorea "o înnoire a unei concepții învechite și o înnoire de metode". La Cluj erau precizate alte deziderate: "Vrem întoarcerea adevăratului liberalism
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dezacordul între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune adresată conducerii georgiste, C. Banu își exprima, în același timp, nemulțumirea față de tendințele autoritare manifestate deja de rege, prin impunerea guvernului de tehnicieni condus de Nicolae Iorga 142. Alte înscrieri în partid sunt semnalate pentru această perioadă, în județul Mehedinți, precum și la Roman 143. Memoriul trimis de Eduard Slavcovschi lui Gheorghe Brătianu este o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care se făceau simțite deopotrivă în societatea românească în acel moment. Plecând de la premisa că: "faptele mari se datoresc de obicei, individualităților puternice, iar epocile de așezare ce urmează au nevoie de libera dezvoltare a tuturor însușirilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin înlocuirea democrației internaționale, specifice vechiului liberalism, cu o "democrație națională [...] centralizată și îndrumată". Potrivit aceleiași opinii, liberalismul regenerat, urma să îmbrățișeze "ideea de supremă autoritate a șefului", precum și disciplina impusă de un "ideal etic", evoluând astfel spre un "liberalism autoritar"339. Fruntașul georgist se îndepărta, astfel, de una din definițiile vechiului liberalism, potrivit căreia, fiind o filosofie politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se îndepărta, astfel, de una din definițiile vechiului liberalism, potrivit căreia, fiind o filosofie politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre un liberalism regenerat, autoritar, spre o democrație națională, centralizată și îndrumată, care să fie direcționată după un ideal etic. Imaginea liberalismului profesat de georgiști este distorsionată, în mai 1934, de observațiile apărute în presă, potrivit cărora, Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalismului politic"350. Ideea nu era originală, fiind afirmată și de ideologi care se autodefineau ca reprezentanți ai neoliberalismului românesc 351. Explicându-și punctul de vedere, Gheorghe Brătianu susținea că era necesară o etapă de tranziție, bazată pe un regim autoritar, care să se bucure de adeziunea morală și materială a majorității conștiente a națiunii guvernate de liberali, pentru a asigura pe viitor temeliile economice și sociale ale libertăților publice. Considerăm că nuanțările sunt absolut necesare pentru o imagine corectă a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spera ca prin această manevră să impună un prim ministru docil, să își asigure sprijinul armatei, în rândurile căreia Averescu se bucura încă de un prestigiu deosebit și să obțină o modificare a Constituției, care să favorizeze un regim politic autoritar. Planurile suveranului se vor lovi însă de opoziția mareșalului, care dorea ca guvernul să se sprijine pe un partid politic, iar modificarea Constituției să se realizeze pe cale parlamentară 549. În aceste împrejurări, la 12 mai 1934, în publicațiile centrale ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 În paralel, regele și apropiații săi întocmeau proiecte care vizau modificarea regimului politic, în sensul sporirii autorității monarhiei. Pretextul utilizat de rege pentru legitimarea loviturii de stat prin care plănuia să introducă monarhia autoritară a fost intensificarea pericolului intern și extern reprezentat de legionari 872. Declarațiile lui Zelea-Codreanu, privind intențiile sale de a schimba orientarea politicii externe a României spre Roma și Berlin și ascensiunea mișcării legionare după alegerile din decembrie 1938, au creat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]