4,300 matches
-
care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model propagandistic. „...Prin mărețul exemplu al Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, Străjeria a luat un avânt nebănuit”, aprecia Teofil Sidorovici, comandantul Străjii. Joi, 20 iunie. Mihai a sosit la Orăștie, venind de la Hunedoara. Populația orașului, în frunte cu primarul, școlile și autoritățile, i-au făcut o primire călduroasă în fața monumentului Regelui Ferdinand din Piața „Regina Maria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de pomină. În capitolul 6, tovarășii comisari draci participă pun de-o orgie numită congres, prilej pentru mine să parodiez logoreea unei asemenea adunături reale, nu mai știu a câta, pentru că de la a IX se tot număra cu scârbă și avânt muncitoresc. Constanța Buzea, în "Creștetul ghețarului", evită fără diplomație perioada studenției, știe ea din ce cauze, dar Șerban Codrin, Gheorghe Istrate, Dorin Tudoran, Liviu Grăsoiu, Dorina Grăsoiu, Cristian Livescu, toți colegi de grupă, sau, cel puțin, de an, am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-lea a ajuns la 450 milioane la Începutul secolului 20. Populația pieilor roșii În tot acest timp descreștea și se măcina În lupte sterile pentru pășune și vânat. Războiul civil 1861 1865, dintre nord și sud, a creat un nou avânt al colonizării. Președintele de atunci Abraham Lincoln a pus bazele democrației populare și nu a fost un dușman al pieilor roșii. De la el au rămas celebrele cuvinte, rostite după marea victorie de la Gettysburg: ”Democrația e guvernarea pornită din popor, prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Oamenii aduși de societățile de cale ferată au devenit fermieri. Societatea Santa Fe a adus mii de ruși ce fugeau de persecuțiile din țara lor. Compania Southern Pacific a adus mulți germani, scandinavi și foarte mulți alți europeni. Acest uriaș avânt spre vest, de oameni cu voință dârză, constituie cea mai grandioasă epopee din istoria agrară a lumii și cea mai strălucitoare lecție de economie politică știută vreodată. La 10 mai 1869, calea ferată ce Înainta din est, construită de Union
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce În Europa și În special În URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo În ziua de 10 Mai, Îndreptându-ne spre Minneapolis și St. Paul. Intrăm În statul Minnesota prin orașul Moorhead, separat de Fargo doar de râul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
umblând pe două cărări! Ajungem În orașul Fremont. Numele e al celebrului expolator John C. Fremont, care În 1842, denumit „pathfinder”, deschizător de cărări, s-a avântat În Munții Stâncoși și California. Pe urmele deschise de el, a urmat apoi avântul spre California. La Fremont trebuie să cumpăr Sănduței un pistol, pentru a ne Încadra În ritmul general și pentru a Întrona pacea În interiorul mașinii. De la Fremont ne angajăm În câmpia mănoasă a râului La Platte, pe o șosea splendită paralelă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
s-a întâmplat începând cu vara lui 1950. Țurcanu credea însă că, odată terminată acțiunea sa în Pitești, va fi eliberat și încadrat în rândurile Securității, așa încât este de presupus că reținerea sa în continuare i-a tăiat puțin din avântul violent. Totuși, în puținele camere în care au continuat schingiuirile, intensitatea lor a fost maximă. Pentru toamna lui 1950 sunt menționate torturi doar în camera 4-spital, unde acționau Țurcanu, Virgil Bordeianu, Mărtinuș, Leonida, Stănescu și alți câțiva. Urme ale continuării
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
discute iar cu Dimitrov. Totuși, peste câteva zile, Șleam avea să lipsească iarăși din sanatoriu, iar în aceeași perioadă Constandache a fost anchetat de Securitate cu privire la informațiile date în fața 'comitetului'. O altă veste care a avut darul de a frâna avântul agresorilor a fost aceea că colonelul Sepeanu ar fi fost arestat, informație care le-a parvenit printr-un deținut sosit de la Jilava în luna iunie. Presiuni asupra deținuților au mai fost făcute pe alocuri, cum ar fi în cazul vizitei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în piciorul de lemn și cu celălalt înfipt în căruță, făcând un efort, s-a cocoțat sus, cu hățurile în mână. Am văzut mulți comedianți a căror agilitate m-a uimit, dar acest țăran tânăr ce își ducea cu atâta avânt piciorul de lemn ma emoționat. Tot el, la Dragoslavele, la Oituz, la Mărășești, cu figura arămită de soare și trasă de suferință, cu ochii dilatați, se ridica din șanțuri cu grenada în mână și cu o dexteritate de jongleor azvârlea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni adunați în societatea politică „Concordia”, sub conducerea boierului Grigorcea. Director al ziarului era Pompiliu Pipoșiu. Prin articolele sale hotărâte, energice și pline de avânt național, Gazeta Bucovinei a știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un adevărat îndreptar politic. (Din aprecierile Revistei Bucovina nr.3/1943, p.146) * După obiceiul de la Sibiu sau Timișoara, la Cernăuți Gazeta Bucovinei edita pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în numărul 143, Nicolae Iorga scria despre poetul Lucian Blaga: ... E aici un tânăr care întinde brațe de energie către tainele lumii. Tainele nu se prind niciodată, căci avem un singur chip de a le prinde - să le trăim. Dar avântul acestor brațe, drept și nobil întinse, trebuie prețuit și el ca și distincția de o așa de naturală grație, a formei. ... În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credința redacției și lucrătorilor ei: „Suntem un stat anarhist, lipsit de respectul legii și al stabilității temeliilor sale constituționale; suntem un popor needucat în disciplina muncii și cu ierarhia valorilor morale; suntem o națiune anemiată în energii și paralizată în avânturile noastre sufletești; suntem o colectivitate haotizată și văduvită de conștiința unei desăvârșiri morale, suntem un organism bolnav și pe cale de descompunere”... ...” După 13 ani de la „unire”, întemeiată exclusiv pe expresia voinței și drepturilor noastre autodeterminatoare, suntem siliți să constatăm că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-au pretins a fi nadirul și zenitul spiritualității noii bucovinene și s-au prezentat tuturor ca făcând parte dintr-o grupare, bine închegată, de tineri dornici să-și spună în mod cinstit și discret numai ceea ce trebuie să fie avânt și cuvânt tineresc. Cum însă anumite veleități și erezii au produs explicabile tensiuni între cei ce trebuiau să rămână grupați în jurul Junimii Literare, reacțiunea sănătoasă s-a semnalat fără întârziere. Junimea Literară totuși, conciliantă și experimentatoare, grație spiritului superior al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să se comporte cât mai mult într-un mod cinstit în relațiile cu străinătatea, să se organizeze în societăți și cluburi filatelice naționale și internaționale, să facă în propriul lor interes o educație a tineretului român, dând astfel un puternic avânt filateliei din România.” Se arătau drepturile abonaților la revistă care constau în a primi: o carte de membru, un cod în limba sa, regulamentul, ultimul număr al revistei Filatelia, lista abonaților. Ca obligații, filateliștii abonați trebuiau să plătească anticipat cotizațiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muncă frumoasă în afară de școală, scriind o revistă cultural literară care prin felul cum se înfățișează primul ei număr, făgăduiește mult. Este de datoria fiecărui bun român și iubitor de școală de a sprijini acest îndrăzneț, dar frumos și plin de avânt, început al tineretului școlar. Revista se găsește de vânzare în redacția ei din Școala din Cernăuți, dar și la librăria Marca Țării, tot în Cernăuți. (Din Deșteaptă-te române nr.32/16 XII 1923) * Speranțe, revistă de fapte și îndemnuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
italiană a fost mai slabă la noi decât în România - menționați Șmulteț nume pe care nu le cunosc. Eu nu-mi voi scrie niciodată memoriile, prea terne și triste, dar aș vrea într-o zi să dau o schiță despre avântul brusc și decadența ulterioară a studiilor religioase la Uppsala - perioada a durat aproximativ între 1928 și 1940. Apoi, nimic! Nu-mi explic de ce. Ce-i de făcut oare cu Ingela, fiica noastră cea mai tânără? Este mai inteligentă decât surorile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lucrări importante ale lui Stig Wikander și Geo Widengren” - cf. Nașteri mistice, p.112. „...din nou, îmi dau seama de catastrofa fără precedent, în toate domeniile, provocată de nazism. Între 1934-1940, cercetarea inițierilor militare la diversele națiuni indo-europene luase mare avânt. În acei ani au apărut câteva cărți rămase până astăzi «clasice», semnate de Höfler, Stig Wikander, Jan de Vries, Georges Dumézil. Apoi a venit și s-a încheiat războiul, s-au descoperit lagărele de exterminare și crematoriile, Buchenwald, Auschwitz și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nici nu se poate aprecia contribuția lor literară. Sau măreața, profund originala creație în domeniul istoriei și fenomenologiei religiilor a lui Mircea Eliade. Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei? (1961)*tc "Fenomenologie a religiei sau diplomație a religiei ? (1961)*" Avântul puternic al cercetărilor moderne asupra religiei trebuie considerat o cale în transformarea științelor umaniste și în evoluția rapidă din ultimii 50 de ani. În 1910 a avut loc revoluția cercetărilor lingvistice provocată de Ferdinand de Saussure. Aceasta trebuie să primească
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-i ucidă bombe-n scrum / Partidu-n luptă ne conduce,/ Iar noi urmăm Partidu-n drum!". Ce minuni puteau publica George Lesnea sau sonetistul Mihai Codreanu, primul, Pentru pace: "Acum dintr-un capăt într-altul al lumii,/ Semnăm pentru pace, semnăm cu avînt,/ Căci nu vrem iar sînge pe-ntinderea lumii,/ Nici scîncetul foamei, nici lacrima mumii,/ Nici neagră ruină nu vrem pe pămînt.// Vrem pace, ca holda să legene-n soare/ Belșugul de aur al vremurilor noi:/ Uzina să nască mașini și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul: Vrem pace!// Ori cînd și ori unde cu-același avînt,/ Din zori pînă noaptea se face,/ Un cîntec răsună pe-ntregul pămînt:/ Vrem pace! Vrem pace!" Cu astfel de perle lirice erau tapițate publicațiile literare ale vremii. Lui Labiș îi bate inima alături de-a tătucului: "Cu noua Constituție/ în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lichidarea literaturii române. Numărul însemnat de cărți apărute după aceea și care purtau un mesaj uman progresist au închis gura "criziștilor" și au determinat o cotitură în creația literară. "Scînteia" marca această nouă etapă printr-un editorial, Spre un nou avînt al creației literare. Aceasta a fost perioada de constituire a tinerei critici literare care a avut totuși forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste, retrograde. În această perioadă au început să se manifeste și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rafinat și mai educat în muzică, lipseau pasiunea și pofta lor de viață pe care le găsea numai în crâșmele Bucureștilor. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că în țară violențele și degenerările politice prindeau tot mai mare avânt. Și vremuri tulburătoare și schimbătoare se anunțau la orizont. Însă muza sa, de care a ascultat întotdeauna, îl chema tot acasă. Nu a știut de ce sau pentru ce, însă, ca de fiecare dată, a ascultat-o. Capitolul 11 Cruce albă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
perfecționare, exercițiile, călătoriile și eterna documentare spre a pătrunde cu mintea și spiritul dincolo de muzică, în esența ei, erau tot mai rare și inutile. Era tot mai clar că tangoul nu mai putea aduce nimic nou, de când jazzul luase cu avânt centrul Bucureștilor, deși mai avea mult până să îngroape muzica ce dăduse ritmul elegant și atmosfera plină de dragoste a ultimului deceniu. Acum, tinerii se îndrăgosteau mai ușor de sunetele aspre, eruptive ale noului gen, cu o tonalitate atât de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ar fi adus un plus de Înțelegere și de trăire, de existență, deci, lumii. Tragică ar fi În consecință obnubilarea lucidității creatoare la treizeci și trei de ani la junele, Încă, Eminescu, ca și la nu puțini creatori morți tineri, În plin avânt și entuziasm creator. Tragice - neevident și etern tragice! - morțile atâtor tineri pe diversele fronturi de luptă, tineri dintre care unii vor fi avut talentul și energia de a face să sclipească Terra noastră În forme spectaculoase, profund umane În esența
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]