3,553 matches
-
a făcut toate eforturile posibile pentru a introduce bioetica în învățământ. Constantin Maximilian a înființat primele catedre de Bioetică din învățământul nostru universitar, a organizat numeroase manifestări științifice și a creat prima comisie studențească de bioetică din lume, "Grupul de Bioetică al studenților în medicină „Constantin Maximilian”". Din 1991 profesorul Maximilian a participat la numeroase manifestări științifice organizate de Consiliul Europei: la Paris, Saint Vincent, Madrid, Stockholm, Oslo, Budapesta, Copenhaga, Rotterdam, Praga, Varșovia, Sevilla. A fost reprezentantul României în Comisia de
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
al studenților în medicină „Constantin Maximilian”". Din 1991 profesorul Maximilian a participat la numeroase manifestări științifice organizate de Consiliul Europei: la Paris, Saint Vincent, Madrid, Stockholm, Oslo, Budapesta, Copenhaga, Rotterdam, Praga, Varșovia, Sevilla. A fost reprezentantul României în Comisia de Bioetică a Consiliului Europei (1994). Constantin Maximilian a fost profesor de genetică medicală (1990) si profesor de bioetică (1990) la "Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”" din București. A ținut cursuri de genetică în SUA, Franța, Italia. A condus doctorate
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
de Consiliul Europei: la Paris, Saint Vincent, Madrid, Stockholm, Oslo, Budapesta, Copenhaga, Rotterdam, Praga, Varșovia, Sevilla. A fost reprezentantul României în Comisia de Bioetică a Consiliului Europei (1994). Constantin Maximilian a fost profesor de genetică medicală (1990) si profesor de bioetică (1990) la "Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”" din București. A ținut cursuri de genetică în SUA, Franța, Italia. A condus doctorate în specialitatea de genetică medicală. Constantin Maximilian a publicat peste 250 de lucrări științifice în numeroase reviste
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Rostock (1984), Leuven (1991), Saint Vincent (1993), Salonic (1994). Constantin Maximilian a fost expert în numeroase comitete ale Academiei Române, ale Ministerului Sănătății, USSM-ului, de Antropologie, de Radiogenetică, de Sterilitate și fertilitate. El a fost unul dintre conducătorii grupului de Bioetică Milazzo al Asociației „Loi, Ethique et Science”, Paris (1994).
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Fr. W. Forster, Îndrumarea vieții, Traducere Nicolae Pandelea, revizuire și adaptare de prof. Aura Bicsi, Edit. Panaghia, Suceava, 1999, p. 170. 40Pr.Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, colecția Bioetica, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 81. 41 Ibidem, p. 83. 42 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, Adam și coasta sa. Spiritualitatea iubirii conjugale, trad. de Constantin Hadarag, Edit. Ars Longa, Iași, 1998, p. 14. 6 ale cărei consecințe
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lumii? Toate aceste întrebări pot fi puse fără strângeri canonice de inimă. Așa cum generos arăta Olivier Clément31, oricum Dumnezeu are răspunsuri la toate întrebările pe care omul le-ar putea pune. Bibliografie Clément, Olivier, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica și taina persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., volum îngrijit de Tatiana Petrache, traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la trecut. Faptul că provenim din el înseamnă că face parte din identitatea noastră, dar și că l-am abandonat. Această perspectivă ar explica și reîntoarcerea religiei, determinată de probleme care nu pot fi rezolvate cu ajutorul științei (probleme legate de bioetică, ecologie, de violența specifică societății de masă), de unele conjuncturi politice (căderea totalitarismului din Est) sau de falimentul unor filosofii care anunțaseră dispariția religiei. A gândi ființa în termeni non-violenți înseamnă a gândi ființa în termeni non-metafizici; metafizica este o
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sorea, "Observations with Respect to the Future of Religion Prefigured by R. Rorty and G. Vattimo", în Bulletin of the Transilvania University of Brașov, vol. 2, nr. 51, 2009, pp. 237-242. 31 Olivier Clément, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica și taina persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. 1 Aceasta se întâmplă în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
route to eradicate evil, în general, and the disease în particular. Notes 1 Umberto Galimberti, Dizionario di Psicologia, Utet, Torino 1996, pp. 836-837. 2 Alessandro Seppilli, L'educazione sanitaria, Le Monnier, Firenze, 1978, p. 3. 3 Elio Sgreccia, Manuale di Bioetica, Vol. I, Vită e Pensiero, Milano 2000, p. 126. 4 Erich Fromm, I cosiddetti sâni, Mondadori, Milano, 1997, p. 7. 5 Herbert George Wells, Îl paese dei ciechi, în Fernando Ferrara (a cură di), Tutte le opere narrative di H.G.
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
the Sciences, Riedel, Dordrecht, 1981. Parsons, Talcott, Îl sistema Sociale, Edizioni di Comunità, Torino 1996. Russo, Maria, Teresa, La ferita di Chirone, Vită e Pensiero, Milano 2006. Seppilli, Alessandro, L'educazione sanitaria, Le Monnier, Firenze, 1978. Sgreccia, Elio, Manuale di Bioetica, Vol.I, Vită e Pensiero, Milano, 2000. Scheper-Hughes, Nancy, Îl sapere incorporato: pensare con îl corpo attraverso un'antropologia medica critică, în Borofsky Robert (a cură di), L'antropologia culturale oggi, Maltemi, Romă, 2004. Szasz Thomas Stephen, The Mith of
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
dintre ele au fost scrise în ultimii zece ani. Când fac astfel de afirmații mă refer exclusiv la teoretizarea dreptății distributive specifică filosofilor preocupați de teoria generală a dreptății, nu și la cei cu preocupări în etica aplicată (în special bioetică și etică medicală). Deși multă vreme au lipsit și ele din sfera de preocupări a celor interesați de aceste domenii de reflecție filosofică, literatura consacrată problemelor legate de modul echitabil de distribuție a serviciilor medicale de către medici a cunoscut o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
literatura consacrată problemelor legate de modul echitabil de distribuție a serviciilor medicale de către medici a cunoscut o adevărată explozie în ultimii ani (deși interesul pentru aceste probleme rămâne încă redus prin comparație cu cel pentru alte probleme devenite clasice în bioetică, precum avortul, eutanasia etc.). Unul dintre exemplele emblematice pentru tăcerea cvasitotală a filosofilor contemporani în privința problemei distribuției juste a serviciilor medicale este constituit de faptul că până și John Rawls, filosoful care a impulsionat cel mai mult dezbaterile actuale pe
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
distributive în sănătate. Filosofii pe care îi am în vedere sunt mai ales filosofii politici. Precizarea este necesară deoarece de problema dreptății distributive se ocupă și un alt tip de filosofi actuali: cei cu preocupări de etică aplicată (în special bioetică sau etică medicală). În special trei trăsături caracterizează ideile, teoriile și argumentele despre dreptatea distributivă în sănătate ale filosofilor politici. Prima este aceea că cele mai multe dintre ele vizează nu atât distribuția (dreaptă) a sănătății ca atare, cât distribuția (dreaptă) a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
să accepte legitimitatea unui drept legal la un minim decent de îngrijire medicală 28. Doi dintre autorii care împărtășesc această opinie sunt Tom L. Beauchamp și James F. Childress. Ambii sunt simpatizanți declarați ai suficientismului. În influenta lor lucrare de bioetică, Principles of Biomedical Ethics, Beauchamp și Childress fac o remarcă ce poate fi considerată un alt argument în favoarea suficientismului. Din perspectiva acestui argument, suficientismul este cea mai viabilă teorie a dreptății în distribuția serviciilor medicale pentru că, cel puțin aparent, împacă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
2008, pp. 205-244. Huzum, Eugen, "Câteva obstacole în calea aplicării principiului responsabilității individuale pentru boală în raționalizarea serviciilor medicale/Some Obstacles to applying the Principle of Individual Responsibility for Illness in the Rationing of Medical Services", în Revista Română de Bioetică/Romanian Journal of Bioethics, 8, 2, 2010, pp. 24-34/104-113. Huzum, Loredana, "Dispute actuale în privința dreptății (re)distributive", în Symposion, III, 2, 6, 2005, pp. 455-473. Huzum, Loredana, "Controverses actuelles au sujet de la justice (re)distributive", în Noesis. Travaux du
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Controverse etice în epoca biotehnologiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2008. Olaru, Bogdan (ed.), Autonomy, Responsibility, and Health Care. Critical Reflections, Zeta Books, Bucharest, 2009. Oprea, Liviu, "Aspecte etice ale inegalităților sociale în îngrijirile medicale", în Revista Română de Bioetică, 8, 2, 2010, pp. 3-6. Parfit, Derek, "Equality or Priority?", în Andrew Mason (ed.), Ideals of Equality, Blackwell, Oxford, 1998, pp. 202-221. Persaud, Rajendra, "Smokers' rights to health care", în Journal of Medical Ethics, 21 (1995): 281-287. Pogge, Thomas, Realizing
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
205-244, sau în Eugen Huzum, "Câteva obstacole în calea aplicării principiului responsabilității individuale pentru boală în raționalizarea serviciilor medicale/Some Obstacles to applying the Principle of Individual Responsibility for Illness in the Rationing of Medical Services", în Revista Română de Bioetică/Romanian Journal of Bioethics, 8, 2, 2010, pp. 24-34/104-113. 23 Ronald Dworkin, op. cit., p. 293. 24 Unii egalitarieni ai sansei încearcă să fie consecvenți și își extind considerațiile privind reducerea sau pierderea dreptului la asistență medicală pentru toate categoriile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Celulele stem embrionare (ES) umane ar putea fi utilizate în tratarea unor boli foarte grave precum boala Parkinson, afecțiuni ale măduvei spinării și diabetul (Thompson și colab., 1998) și a altor afecțiuni cu bază genetică, dar există restricții de natură bioetică referitoare la utilizarea embrionilor umani, precum și probleme imunologice legate de respingerea transplantului de către organismul receptor. În aceste condiții, obținerea de celule pluripotente din celulele diferențiate ale propriului organism înlătură toate aceste obstacole. Celulele somatice pot fi reprogramate prin transfer de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor și luptă antitabagică, pretutindeni revitalizarea valorilor și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Veterinary Services, APHIS's Role in Animal Health and Trade, United States Department of Agriculture Animal and Plant Health Inspection Service Fact-sheet. 33 Sorina Livia Ciureanu, Ioan Beatrice, Ioana Stefania Ciureanu, Bioterorismul. O problemă a societății contemporane, Revista Română de Bioetică, vol. 5, nr. 2, aprilie iunie, 2007. 34 David Tucker, Skirmishes at the edge of Empire: The United States and International Terrorism, Westport, CT: Praeger. 35 Metz, Steven, The Future of Insurgency, Carlisle Barracks, PA: US Army War College. 36
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Există puține studii legate de ceea ce vor și prețuiesc vârstnicii. Ageism ul acționează ca o barieră care oprește vocea, respectiv preferințele acestora. Rezolvarea aspectelor medicale de ordin moral se face prin recurs la un set de principii de bază ale bioeticii: „a respecta autonomia”, „a nu face rău”, „datoria de a face bine” și, nu în ultimul rând, „dreptatea și echitatea”. Acestea nu trebuie privite ca reguli sau norme de rigurozitate etică, ci doar ca un cadru care să faciliteze analiza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
obținerea prealabilă a acordului lor. La partea opusă, „morala cu conținut” oferă pe baza unor premise, reguli sau autorități morale o îndrumare concretă, substanțială privind ceea ce este corect sau greșit din punct de vedere moral. Aceasta reprezintă trecerea spre o bioetică creștină. Un sistem medical bazat pe principiul autonomiei ajută pacienții să realizeze și să obțină ceea ce își doresc, promovând astfel în mod direct starea de sănătate: pacienții pot decide mai bine pentru ei decât alții. Alt avantaj al unui astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia”. În ce măsură aceste recomandări sunt și în realitate un fundament al practicii medicale a fost subiectul multor critici asupra profesiei medicale. În literatura bioetică americană, reglementările oficiale descrise mai sus au fost apreciate drept „formule ritualistice”, „ficțiune formalistă”, acceptate public de către profesioniști, dar larg ignorate și încălcate în practică. Mark Siegler (28) apreciază confidențialitatea drept un „concept decrepit”, fiind compromisă sistematic în rutina îngrijirilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
cu insistență mai mult decât i se oferă pentru o funcționare eficientă. Materialul adunat de-a lungul anilor ne-a permis structurarea cărții În trei părți aproximativ egale ca Întindere. Ele cuprind În egală măsură probleme de iatroistoriografie, etică și bioetică medicală, probleme legate de implicațiile sociale ale actului medical și activității medicale cu evocarea câtorva personalități de excepție În domeniu, de locul medicinii În viața socială, ca și raporturile dintre medicină, mediu și societate, mai actuale astăzi ca oricând. Marea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; să fie o ființă care se jertfește pentru alții până la moarte, În sfârșit să fie un Învățător al omenirii, mai bine zis un apostol al moralei” . Autorii PARTEA I a Medicina Între bioetică și etica creștină Relația biserică-spital În istoria asistenței medicale spitalicești „Binele făcut acestor frați mai mici ai Mei, Mie Mi l-ați făcut”. Poate nici un alt domeniu al vieții sociale nu a fost atât de strâns legat de viața spirituală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]