5,205 matches
-
de binecuvântare se realizează concret prin apărarea în fața pericolelor, tăria împotriva dușmanilor, prosperitatea în timpul vieții (Iob 42,12), viața lungă și, în special, fecunditatea prin acordarea unei descendențe numeroase (Gen 28,1-5; 1Sam 2,20-21; Iob 5,24-27). Formulele de blestem pot fi considerate întru totul asemănătoare cu binecuvântările, numai că încercau să „activeze” puterea divină pentru a obține contrariul a ceea ce se exprima prin termenul šălôm (cf. opoziția dintre blestem și binecuvântare în Gen 27,29; Dt 27-28 sau Ier
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
28,1-5; 1Sam 2,20-21; Iob 5,24-27). Formulele de blestem pot fi considerate întru totul asemănătoare cu binecuvântările, numai că încercau să „activeze” puterea divină pentru a obține contrariul a ceea ce se exprima prin termenul šălôm (cf. opoziția dintre blestem și binecuvântare în Gen 27,29; Dt 27-28 sau Ier 17,5-8). Iată, așadar, că nici formulele de blestem nu trebuie considerate dorințe sau formulări profane, ci expresii care, prin propria lor putere, amenință și determină persoanei blestemate un destin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
numai că încercau să „activeze” puterea divină pentru a obține contrariul a ceea ce se exprima prin termenul šălôm (cf. opoziția dintre blestem și binecuvântare în Gen 27,29; Dt 27-28 sau Ier 17,5-8). Iată, așadar, că nici formulele de blestem nu trebuie considerate dorințe sau formulări profane, ci expresii care, prin propria lor putere, amenință și determină persoanei blestemate un destin defavorabil. Acesta este provocat direct de divinitate și este descris prin imagini antitetice binecuvântărilor care au rolul de a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de divinitate și este descris prin imagini antitetice binecuvântărilor care au rolul de a induce frica: lipsa descendenței, a nu avea o înmormântare demnă la sfârșitul vieții, abandonarea prietenilor, sărăcia etc. (Iob 27,13-23). Acest fel religios de a înțelege blestemul este confirmat la nivel epigrafic în anatemele de pe inscripțiile funerare ebraice, feniciene și aramaice din mileniul I î.C. Între acestea amintim formula de blestem împotriva unui eventual jefuitor al mormântului care se găsește în inscripția n. I a lui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sfârșitul vieții, abandonarea prietenilor, sărăcia etc. (Iob 27,13-23). Acest fel religios de a înțelege blestemul este confirmat la nivel epigrafic în anatemele de pe inscripțiile funerare ebraice, feniciene și aramaice din mileniul I î.C. Între acestea amintim formula de blestem împotriva unui eventual jefuitor al mormântului care se găsește în inscripția n. I a lui Silwan, din Ierusalim, databilă în jurul anului 700 î.C., foarte asemănătoare cu formulele descoperite pe unele sarcofage feniciene (KAI 13, liniile 5-8; KAI 14, liniile
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
liniile 5-8; KAI 14, liniile 6-13) sau pe stelele aramaice (KAI 214, liniile 20-34): „Blestemat cel care va deschide acest (mormânt)” (liniile 2-3, KAI, vol. 1, pp. 264-265). Un exemplu este stela aramaică din Nerab care conține următoare formulă de blestem împotriva oricărui potențial profanator al sarcofagului: „Oricine ai fi tu care ai înlătura această imagine și sarcofagul de la locul său: Șahar, Șamaș, Nikkal și Nusku să stârpească numele și locul tău dintre cei vii, să pieri de o moarte rea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ocrotirea și binecuvântarea defunctului („Binecuvântat să fie Urie în fața lui Yhwh care l-a salvat de dușmanii săi cu ajutorul Așerei”, HAE, vol. I, pp. 207-211; „Salvează, [Y]hwh” HAE, vol. I, p. 249); în alte cazuri se scriau formule de blestem pentru a evita eventualele jafuri din mormânt și pentru a asigura liniștea și odihna defunctului („Acesta este [...] al lui [...]-iah responsabilul palatului. [Aici] nu se găsește nici argint, nici aur [...] blestemat cel care îl va deschide” HAE, vol. I, pp.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
luat apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să nu fi rămas de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce, în inscripțiunile culese
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
neam cu Macedonienii, care după firea lor prădătoare, nelinișteau provincia romană. Ei întreprinseră supunerea popoarelor tracice, « care nu se mulțumeau numai de a năvăli în provinciile cele mai apropiate, Tesalia și Dalmația, ci veneau până lângă marea Adriatică.» Acesta este blestemul popoarelor cuceritoare, de a nu mai găsi răgaz și odihnă pe lungul câmp al izbânzilor lor. Un război atrage pe un altul; cucerirea unui popor cere numaidecât supunerea celui ce se află îndărătul lui, și așa din cucerire în cucerire
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
însa sînt blestemați. Trebuie să ne cîștigăm pîinea fie prin sudoarea frunții, fie s-o furăm de la vecinul nostru. Oricum ar fi, trăim într-o stare de neliniște, și cu cît sîntem mai inteligenți, cu atît ne simțim mai mult blestemul și devenim tot mai neliniștiți. Tu, Duncan, ești inteligent. Poate c-ai căutat în lume un semn al existenței lui Dumnezeu. Dacă-i așa, nu ai găsit decît dovada absenței lui, sau și mai puțin decît asta, pentru că spiritul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nosey Barbon. CHASE, JAMES HADLEY Cap. 41 par. 1. Plaglit al primelor două paragrafe din No Orchids for Miss Blandish. COLERIDGE, SAMUEL TAYLOR Cap. 41, par. 12. Această referire la Dumnezeu, orfani și Iad este un Plagin pervertit al versurilor: „Blestemul de orfan tîrăște-n Iad/ Un spirit din înalt“, din Balada bătrînului marinar. Cap. 26, par. 10. Căldura care izvorăște din pieptul lui Thaw ca răspuns la cuvintele binevoitoare ale surorii lui, eliberîndu-l de apăsarea care l-a cuprins atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
neapărată nevoie, ca să scap, să ies din cerc, aveam nevoie de cineva care să mă iubească măcar până trece primejdia, când am dat cu ochii de bolovanul acela de pământ, urât, negru, respingător; firește, bolovanul a atras asupra lui toate blestemele, toată ostilitatea cercului, m-a iubit, s-a ghemuit, s-a înnegrit și mai tare și a plesnit, încordându-se parcă și răbdând chinul, pentru mine, pentru întreaga lume, pentru tot pământul aflat în primejdie; atunci vrăbiile și-au văzut
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se încheiase o primă etapă a imensei noastre iubiri și așteptam, așa cum unii îndrăgostiți așteaptă venirea copilului care să-i lege altfel și să umple un gol inexistent, văduvindu-i, în bună parte, de mângâierile cuvenite numai lor; ne supuneam blestemului acestui straniu transfer : cineva avea să ne roadă intimitatea, unul din bunurile noastre cele mai de preț, și așa mai departe. „Noi n-o să ne iubim copilul, nu-i așa ?“, îi spuneam Zenobiei. Ea gângurea ceva despre niște cercuri mult
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Era de-ajuns să scobesc... 13. Pe vremea coridorului se întâmpla uneori să vizitez și câte un prieten, băteam la ușă, intram, dădeam ocol mesei și plecam imediat sau rămâneam; dacă se întâmpla să rămân, ce frumos conversam despre cumplitele blesteme care macină pohezia sau mai știu eu despre ce, în timp ce poezia continuă să se macine în blestemele ei orânduite la perfecție de alți monștri mult mai experimentați; alteori, dacă eram obosit, mă întindeam pe o canapea aflată acolo și dormeam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
prieten, băteam la ușă, intram, dădeam ocol mesei și plecam imediat sau rămâneam; dacă se întâmpla să rămân, ce frumos conversam despre cumplitele blesteme care macină pohezia sau mai știu eu despre ce, în timp ce poezia continuă să se macine în blestemele ei orânduite la perfecție de alți monștri mult mai experimentați; alteori, dacă eram obosit, mă întindeam pe o canapea aflată acolo și dormeam așa până mă trezeau șoaptele prietenului care perora, de exemplu, tot despre mizeriile poheziei; atunci urlam de pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Îmi ascultam pălăvrăgeala. Vedeam întreaga încâlceală a ghemului pe care îl crezusem bine rostuit. Cunoșteam firul, ar fi trebuit să-l apuc de un capăt și să trag, dar nu se putea așa, dintr-odată. Mă temeam să nu sporesc blestemul încâlcelii. „Mă sufocau“, spunea Maria. „De mică mă sufocau...“ Pesemne însă că mi-a intuit neliniștea, s-a gândit să mă cruțe. „De data asta ne-am născut greșit, dar nu-i nimic“, a oftat ea. „Poate că data viitoare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lui Hristos, care erau zoroastrieni, călăuziți de stea. Cimitirul Martirilor, cocoțat pe un vârf precum o căciulă pe un creștet pleșuv. Morții întru Islam contau mult mai mult decât templul octogonal, cu trei caturi și cupolă turtită - o cutie a blestemelor pentru mulți. Nu-l dărâmă, că le e frică, le spusese Baroun, încruntând din sprâncene ca un uliu deasupra prăzii... Că de-aici au plecat, duși de stea, magii alchimiști ai Clarvăzătorului... Luminau încăperile cu lanterna și copilul simți, prinse
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vâsle. Păstra sub ele un ochi aparte, care se încuscrea cu urzeala și bătătura. Într-o după- amiază, se trezise vorbind: „Covorul ăsta nu-l da, e al meu!“. Era un kelim Ghashgai, înțepător și tenace sub călcătură, ca un blestem. Dar sunt câteva zeci la fel de frumoase! zisese bunicu-său. Nu făcea să se încontreze de față cu mușteriii, însă Omar se îndârji iar: „Nu îl da, că îl vreau!“. Tată-său se schimbase la față, dar găsise, totuși, puterea să mai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mâini ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere depinde de forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori la pecetluirea legământului prin binecuvântare ori blestem. Idolatria și pedepsele corporale trimit spre mâini, prin care se făceau adesea și verificările jurămintelor. De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro) și despre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
că la soare e a ei pornire? - Astfel și ei își aruncar - ideea, Dorința, păsul, în nemărginire, Dar cum scântei se sting, în drum spre soare, Astfel și omu - aspiră, dară moare. Ca ei să fii? Să vezi că sub blesteme De ură e - nfierat umanul nume, Să ai de semenul tău a te teme, Să fii ca spuma, fuga unei spume, Sărmane inimi închegate-n vreme, Sărmane patimi aruncate-n lume Și să mă blestemi, să mă-ntrebi: ce drept
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de moarte, Când va fi de dimineață Să treci, mândră, din viață. 202 {EminescuOpVI 203} 162 Frunză verde ca iarba, Rău m-a blestemat maica, Rău m-a blestemat ș-o plâns - Nu știu-n glum - ori într-adins Că blestemul rău s-o prins. 163 Să n-ai odihnă-n mormânt Cum n-am eu pe - acest pământ, Să n-ai pace nici în casă, Zile numai cinci o șase, Să te iei bădiță-n lume Întrebând de al meu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fi gândită rău Să-ți trimată Dumnezeu Ce-ți voiesc, mândruță, eu. 170 Taci, puică, nu zice - așa, Că așa te-oi blestema De luna pe cer a sta, Stelele că vor pica Și pământul că s-a - ntinde Și blestemul meu te-a prinde. 205 {EminescuOpVI 206} I. BOCETE 171 Frunză verde lemn uscat, S-a dus Iancu la vânat Să vâneze - o căprioară, Căprioară roșioară Și pe la bot gălbioară. Căprioară n-a vânat, Iancu singur s-a - mpușcat. Bucură
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vărsa Și pe unde va pica Chiar și iarba s-a usca; Și dacă-ți va merge rău Curgă-ți sângele pârău, Iar dacă ți-a merge bine Pice carnea de pe tine, Ș-atunci să gândești în tine Că-i blestemul de la mine. Și-o să te ajungă dor Că ți-am fost cândva odor. Leagă-ți doru-n băsmăluță, Răsădește-n grădinuță Ca să crească - un merișor Și mâncând să-ți fie - ușor. 345 Frunză verde, frunzuliță, O tânără copiliță, Mândră ca o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de odată-n urmă-le văzură că se ridică o pădure neagră, deasă, mare, înfiorată de un lung freamăt de frunze și de un urlet flămând de lupi. - Înainte - strigă Făt-Frumos calului, care sbura asemenea unui demon urmărit de un blestem prin negura nopții. Luna palidă trecea prin nouri suri ca o față limpede prin mijlocul unor vise turburi și seci. Făt-Frumos zbura... zbura necontenit. - Mă arde-n spate! - zise fata c-un gemăt apăsat, ca și când s-ar fi silit mult
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
degetul la buze șoptind: ― Lăsați-o. ― Ai căpiat?! Nebuna e în stare să toarne tot. Grigore Popa se ridică din fotoliu. Îngăimă: ― Apasă pe furcă, pentru numele lui Dumnezeu! Bătrâna respiră adînc: ― Domnișoara Scurtu are dreptate. Tablourile astea sânt un blestem. Le vom preda domnilor de la Miliție. E desigur mai bine așa. Vorbea fără să-și dezlipească ochii de spinarea femeii. Valerica Scurtu rămase cu degetul în orificiul discului. Spatele-i tresări, traversat parcă de un curent electric și lăsă receptorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]