6,134 matches
-
se strîmbă mireasa la soacră, moare soacra. Să nu arzi în casă trei lumînări deodată, fiind rău de moarte. Copilului care se naște cu spîrnel* în frunte îi mor părinții. Să nu spui numele copilului în ziua [în] care-l botezi, că nu va trăi mult. Copilul care în anii dintîi crește văzînd cu ochii are să moară. Cînd doi copii își fac necesitățile, cu o mînă să și ție cămeșa, iar cu alta să se ție de păr, ca să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
maiul, ca să iasă căldura și să intre gerul. în ziua de Mucenici se face focul în curte din gunoiul măturat, și sar peste el ai casei de trei ori, ca să nu aibă vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu-i pune tu întîi din ele, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Ca să-ți dea pomii bune roade, botează-i la Bobotează. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pămîntului se vor face bune. Cînd plouă la zilele mari, e anul rodos. Rofii La lehuză nu-i bine să meargă femeia cînd nu-i curată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie s-o sameni. Se crede că nu este bine a da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine. Sită Să nu pui sita pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme e semn că ai să petreci la Paștele ce vine. Botează-ți fetița cu numele de Eva, iar băiatul, cu acela de Adam, dacă vrei să aibă viață lungă. Să nu se șteargă doi cu o petică, că îmbătrînesc iute. Vidră Inima de vidră crudă e bună pentru atacați să mănînce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cineva, să tot te uiți pe la ușă. Cînd pomenești în vorbă pe cineva fără să vrei e semn că acela te dorește și se gîndește la tine. Cînd te ia gura pe dinainte și, în loc să strigi pe cineva, îl botezi fel și chip pînă nimerești e semn că mulți te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de închisoare în cadrul procesului-farsă ce cuprindea înca 24 de reputați intelectuali, Steinhardt este pus în libertate după aproape șapte ani (1960 - 1966). Abia în închisoare realizează treptata, dar decisa despărțire de religia iudaică și împlinirea vechii sale nostalgii creștin-ortodoxe: este botezat (clandestin) de un preot ortodox, asistat de doi preoți catolici, neofitul îmbrațișând, în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din Rohia. În ciuda bolilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
buzunarul pantalonilor lui. Nu se despărțea de buzunarul lui Cornel decît pentru a asuda mîinile celui care îl căra mereu. Se numea Georgică. Le făcuse cunoștință tatăl lui Cornel, cu ocazia zilei de naștere a băiatului. Tata avea obiceiul să boteze soldățeii dăruiți lui Cornel cu nume formate după numele cunoștințelor de care voia să rîdă, fără ca acestea să-l bănuiască. Cornel se enerva cînd tata numea în bătaie de joc un erou pe care el îl considera falnic, preferînd numele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și la întoarcere între ei intervin divergențe. Națl era risipitor și brutal, situația devine tot mai tensionată, până la nașterea copilului, când Mara și Hubăr acceptă căsătoria. A fost clarificată în cele din urmă și problema religiei în care să fie botezat copilul. În final, asistăm la o nouă sancțiune morală: Bandi, fiul dement al lui Hubăr, își omoară tatăl. Romanul are XXI de capitole, cu titluri sugestive, reliefând formația spirituală a unei personalități, iubirea, aspecte sociale și psihologice, proiectarea destinelor individuale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acordă un larg spațiu înrudirii, luând fiecare caz în parte și aplecându-se asupra celor mai mici detalii, deoarece legătura de „sânge amestecat ias te un păcat și greșeală mai rea și mai cumpită decât curvia“. De exemplu, doi copii botezați de același naș nu se pot căsători, întrucât ei sunt considerați frați, având același tată spiritual. Pe dep se le pre văzu te de Pravilă merg până la pierderea vieții, dacă păcatul este foarte grav, sau lăsarea împricinaților la voința judecătorului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Pețitorul își continuă drumul început prin cununarea tinerilor, în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe fin de respectarea obiceiului și doar cu acordul său își poate lua alt naș. Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar: conflicte între nași
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al împăratului Nero, a fost întruchiparea urii pentru tot ce era viu. Ură plăcerea, ura mâncarea, băutură. Adoră banii și teama de suferință. "Seneca reprezintă uscăciunea arzătoare, depresiva, chinuita a limbajului și a puterii. Este cel dintâi care s-a botezat "pedagogul neamului omenesc". Moartea te da la o parte de lângă un pântece dezgustător și rău-mirositor."6 Românii erau obsedați de ajunul morții, de acel taedium, care, desi îmbracă alte forme lingvistice în secolele următoare acedia creștinilor, melancolie, spleen, cafard, depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
opiniile năucitoare ale unora dintre vizitatori. Perla bestiarului zoologic, citată de Diderot, datează încă din perioada Iluminismului. I-o datorăm cardinalului de Polignac care, în Grădina regelui, i-a adresat unei maimuțe în cușcă următoarele cuvinte: "Vorbește, și te voi boteza!" Să ne amintim că animalul este cel care ne-a învățat să citim, fără să știe. A făcut-o cumva împotriva voinței sale, pe când fugea și se ascundea de noi. Pentru niște vânători-culegători cum am fost, partidele de vânătoare erau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trei vizite, o pălăvrăgeală interminabilă pentru fixarea unui preț, și a treia zi, preafericit mai ceva decât Papa, ajungeam la domiciliu cu acea cutie a întâmplării care se zgâlțâia odată cu pasărea. În amintirea orașului unde ne-am cunoscut, l-am botezat Bamako, un nume ușor de pronunțat. "Frumușel, Bamako, frumușel", spunea, umflându-se în pene. Am mai stat o săptămână în Mali. În vila unde locuiam, am avut destule prilejuri să descopăr "ființa papagal": felul acela inimitabil de a atârna într-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
au adus natura la picioare. * * * Printr-o crudă ironie a sorții, limbajul însuși, cel care ne înălța și ne facilita legăturile cu lumea și cu semenii noștri, ne curma, în același timp, orice legătură cu bătrânul "naloboș". Astfel a fost botezat mai recent părintele nostru, ca și cum întoarcerea pe dos a numelui "șobolan" ar fi fost de ajuns pentru a ne face să ne uităm originile. Cu siguranță, dacă ghinionistul nostru strămoș, rămas în mlaștinile animalității, a fost catalogat drept una din
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
arsenic introduse în mâncare și în clismele pe care le făcea.20 Oficial însă acesta a căzut victimă tuberculozei intestinale 21 la data de 16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. Înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l naș pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:,,Ce nume ți-au pus?” Băiețelul a răspuns,,Sunt Ludovic al XIV lea”.,,Nu încă, dar
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
predate în cadrul „învățământului de tip structural”; despre învățarea inovatoare care "împinge înainte gândirea noastră prin reconstituirea întregului" și care are drept atribute principale "integrarea și lărgirea orizonturilor". Luând în considerație patru domenii de origine: gândirea, limbajul, acțiunea și realitatea, Petre Botezatu propune logici "verticale" cu deschidere spre problematica educației și spre disciplinele 13 Idem,op.citată,p.24. 14 Ibidem, op.citată, p.25. 15 Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983, p.71, 73, 83-84, 38-89, cuprind op.citată, p.33. 17 Petru loan (coordonator), "Logica și educație", Editura Junimea, Iași, 1994, P.35. 17 Se specifica mai înainte că "logica este gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
predate în cadrul „învățământului de tip structural”; despre învățarea inovatoare care "împinge înainte gândirea noastră prin reconstituirea întregului" și care are drept atribute principale "integrarea și lărgirea orizonturilor". Luând în considerație patru domenii de origine: gândirea, limbajul, acțiunea și realitatea, Petre Botezatu propune logici "verticale" cu deschidere spre problematica educației și spre disciplinele 13 Idem,op.citată,p.24. 14 Ibidem, op.citată, p.25. 15 Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983, p.71, 73, 83-84, 38-89, cuprind op.citată, p.33. 17 Petru loan (coordonator), "Logica și educație", Editura Junimea, Iași, 1994, P.35. 17 Se specifica mai înainte că "logica este gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]