15,206 matches
-
copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se săruta Repetabila minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume ... Citește mai mult RENAȘTE PRIMĂVARACând răsare ghiocelulSe- aude iarbă cum creșteZburdă pe câmpie mielulTotul, totul reânoieșteFetele își poartă țanțoșMărțișoarele pe pieptMamele fac mucenicii Păsările zbor discretși în fâlfâit de aripiPrin glas de izvor de munteSe ivește o cireadăCu vite mari și cornuteSe-nvârtesc copiii roatăîn câmpia însorităIazul morii se-nfioarăîndrăgostiții se sărutăRepetabilă minuneA renașterii
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
răsare ghiocelulSe- aude iarbă cum creșteZburdă pe câmpie mielulTotul, totul reânoieșteFetele își poartă țanțoșMărțișoarele pe pieptMamele fac mucenicii Păsările zbor discretși în fâlfâit de aripiPrin glas de izvor de munteSe ivește o cireadăCu vite mari și cornuteSe-nvârtesc copiii roatăîn câmpia însorităIazul morii se-nfioarăîndrăgostiții se sărutăRepetabilă minuneA renașterii Divine,M-a cuprins prin dorul viețiiAn de an aici prin lume... ÎI. LIGYA DIACONESCU - ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STARPRESS 2017, de Ligya Diaconescu, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
Autor: Daniela Andronache Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ou cosmic luna cuibărită în lumina moale-a dimineții- ou cosmic spart în răstimpuri de strigătele veșniciei. Vreme de iarnă copaci de sticlă în singurătatea câmpiei și un tren cu roți de diamant, rătăcind năuc pe drumuri dintr-o altă poveste. Vreme de restriște un scaiete stăpânește trufaș orizontul. de umbra lui, regele Lear își sprijină neputința. Păsările vrăbii gureșe la fereastra sufletului meu ciugulesc grăunțele
GANDURI de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354447_a_355776]
-
așezat în aceste locuri virgine, fără picior de locuitor. Iată o mostră de istorie ce stârnește râsul atunci când treci peste indignarea provocată de falsuri! Cu bună-știință „istoricul” Henry Bogdan omite să precizeze cum că migratorii unguri s-au așezat în Câmpia Panonică la sfârșitul secolului al IX-lea, alungați fiind din stepa Niprului de pecenegi; au ocolit Transilvania pe la nord, deoarece spațiul de peste pădure (trans-silva) era locuit de mari comunități românești, structurate în voievodate precum cel al lui Gelu, Glad și
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
de vorbă Dumnezeu cu mine, Voi o să credeți că sunt nebun, În loc de sânge am cuvinte în vine Și trebuie pe toate să vi le spun... Preaplinul din inima mea își revarsă Răcoarea, să stâmpere setea din ploi, Uneori mi-e câmpia atâta de arsă! Dorul de Munte mă cheamă înapoi... Vrea fluierul, plânsul, în brațe să-l strâng, Tainele lui ne-nuntite rămân, Ce liniște sfântă e-acolo în crâng! Peste ea, Doamne, fă-mă stăpân... EU VĂD CUVINTE Nici tu
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
pe acești nevinovați oameni! Apoi, pentru că se pomenește și de „transcendență”, n-ar trebui să ne întrebăm și dacă nu cumva, Credința Creștină prin „trinitatea ei” măcar, o fi și ea tot transcendentală? Mărturisesc că mie îmi place să „bat câmpii” în poeziile mele, la care muncesc luni de zile uneori de parcă le-aș „naște”, nu doar atâta cât ați „muncit” dvs la acest articol, dar în privința credinței mele ortodoxe NU! Și asta nu doar pentru că mă mai cheamă și „Toma
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
dau moștenire. Ură-avea pe-împărat și-l cuprinse mânia. În sclipirea din ochi strălucea lăcomia, E-împărat, gândi el și-o să-și ție cuvântul Am s-alerg neîncetat și-am să-i iau tot pământul. După zile și nopți, munți, câmpii și ponoare Străbătând fără preget, prin arșița de soare, Prin răcoarea din nopți, nemâncat, nedormit, La o umbră de pom, într-un câmp, s-a oprit. Prea sleit de puteri n-avu timp să mai vadă Că și frunza din
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
Să-nmugurim pe ramul veșniciei. Și-n frunze verzi aici să viețuim... S-avem în noi puterea omeniei Prin fapte bune să ne prețuim. Stropi de cer să picure privirea S-aducă primăvara vieții-n cânt Să înflorim asemeni cu câmpia Iubindu-ne mai mult și cu avânt. Cluj Napoca, 21 aprilie 2016 Zâmbet de viață Scriu azi cuvântul cu litere dalbe Și risipit e în albe și roze petale... Împletit-am penel din raze de soare Și scriu răvașe pe fiecare
ÎMBRĂŢIŞAREA PRIMĂVERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354504_a_355833]
-
naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la anul 1784 în Câmpia Aradului, (februarie 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din Gyula (Ungaria de azi). După absolvirea cursurilor școlii primare din Pecica, unde l-a avut ca dascăl pe renumitul învățător Ion
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
de câini la stână sau interzicerea pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică le-a cam făcut praf - și nu îi
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
care duse la ureche revarsă odată cu vuietul mării, melodii. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt cele mai melodice din muzică ușoară românească, purtate de talazuri în largul mării, până pier vârfurile vapoarelor, iar de la țărmuri, până la frontierele care rotunjesc țara, pe câmpii cu dropii, pe Carpați cu cerbi, din „gara mică”, la grădina cu toate florile din lume” și toate dragostele din omenirea ce n-ar avea viață de-ar fi fără flori și fără dragoste. Dragostea cutremură atât de profund și
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
ajung pe un promontoriu situat între râurile Arno și Miunione, într-un peisaj paradisiac ce le creează o stare de meditație, de extaz, „de reverie dulce și armonioasă”, de adăpare din izvoarele tainelor cerești: „[...] în fața noastră poeticul Arno șerpuiește prin câmpii vesele și prin lunci misterioase, și malurile sale vuiesc de cântecele melodioase ale păsărilor; în dreapta, verzile colnice acoperite cu grădini și palaturi de marmură ce par că zâmbesc una altiia ca niște copile ce s-ar uita în oglindă; în stânga
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
lunci misterioase, și malurile sale vuiesc de cântecele melodioase ale păsărilor; în dreapta, verzile colnice acoperite cu grădini și palaturi de marmură ce par că zâmbesc una altiia ca niște copile ce s-ar uita în oglindă; în stânga se intinde o câmpie plină de livezi prin care se rătăcesc vreo câteva grupe de amorezi; în urmă se clatină un zid de copaci tufoși, care oprește vuietul orașului de a veni până la noi; numai marmura tristă a lui Arno tulbură tăcerea adâncă ce
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ARHANGHELII CULORII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nepăsătoare umbre, se-ntorc în nori tăcute Când răscoliți de vânturi, spre zare se destramă, Împodobind câmpia-n smaraldele știute Ce s-or jertfi tomnatic în tonuri de aramă. Descinde din înalturi, alt foșnet, și se-așează Pătând pe pajiști scoarțe din line unduiri De aripi înmuiate în soare de amiază, Simeze încărcate cu mii de năluciri
ARHANGHELII CULORII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353900_a_355229]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > NOAPTE DE APRILIE Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Soarele încet apune peste codri și câmpii, Iar pe bolta-ntunecată, stelele se-adună mii. Susur de izvoare molcom se aude-n depărtare, În zăvoaie virtuoz cântă, câte o privighetoare. Greieri, ”cri”,”cri”,”cri”,în beznă enigmatici se aud, Luna se ivește-n zare, frunzele ușor se
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
l-aș strânge cu ardoare, iar macii nebunatici i-aș strânge într-un coș vom legăna pe frunze al trupului vals rumen inele de săruturi mi-ai prinde-n păr cu milă pământul înverzi-vom cu-al fericirii himen rostogolind câmpia fâșneață ca o filă Înarămata lume pitită-n pânza vremii picta-vei nemurirea cu macii părăsirii pentru tine ziua e noaptea mea, dar semi semisolida vină redată împlinirii Referință Bibliografică: Când rochia de bal dansează / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN
CÂND ROCHIA DE BAL DANSEAZĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353934_a_355263]
-
iar vibrațiile se transformaseră în scântei, și...Nu știu ce s-a întâmplat imediat după. Mi s-a părut a fi o explozie, dar putea fi și o pancartă de protest împotriva comunismului după ce memorie am eu. M-am trezit...pe o câmpie cu iarba umedă. M-am uitat în jur, și am observat că mă aflam de fapt într-o grădina, alături aflându-se un conac din lemn roșiatic, acompaniat de țigle albăstrui. O decizie oribilă din mod arhitectural, dar și un
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
Articolele Autorului EXTRAS DIN MEMORIA AȘTEPTĂRII Ziua luminează întunericul Chiar dacă soarele Nu se vede întotdeauna Pe călător Nu drumul îl doboară Ci singurătatea știu munții tăi pot fi de piatră de lemn de iarbă sau de cer înalt și albastru câmpiile mele sunt arse de fulgerele așteptatelor ploi de aprilie timpul trece greu când cei ce promit uită cei plecați nu ajung cei ce iubesc nu știu și atunci în memoria așteptării se naște un prunc de iubire verde și de
EXTRAS DIN MEMORIA AŞTEPTĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353993_a_355322]
-
de grâu, a pădurilor bătrâne cu zimbri, a Dunării cu deltă mirifică și perla Ada Kaleh pe care-au scufundat-o netrebnicii, cu mare cântată de Ovidiu, salbe de munți cu cerbi, șiraguri de râuri plescăite de păstrăvi, platouri de câmpii cu dropii și ciocârlii, numai cântecele n-au putut să ni le distrugă și fure străinii, dar nici noi nu le-am purtat grija! Aici a cântat cândva, ca vioara, lin și alinător, Anca Agemolu. Ei, parcă îi fură cineva
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
inima ta Și al nostru va fi viitorul! Răsărit Zori de zi, zori de zi, în lumină reînvii Visul adormit în seară, ridicând o pânză iară, Picurând arsura razei peste începutul frazei! Zori de zi, zori de zi, roua-ntinselor câmpii, Luminiș scăldat în rouă, cale veche, cale nouă... Pe pământul-labirint, fericirile mă mint Și mă-ntorc orice ar fi, tot la tine, zori de zi! Neprevăzutul Erai atât de al meu încât, nimic nu mi te-ar fi putut răpi
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354043_a_355372]
-
cap cu afaceri, studii (?) etc., nu mai avem timp și pentru a participa la o asemenea activitate ce cândva avea menirea sacră de a alege grâul de neghină, de a îndruma pe cei care aveau pretenția, dorința de “a bate câmpii cu grație”. Auzi, îndrumare!? Păi dacă românul s-a născut poet, ce să mai facă și aci!? Să piardă timpul!? Time is money... Doar suntem economie de piață... Așa că fiecare după putere și pricepere, își varsă năduful în versuri, rime
INFLAŢIA DE MACULATURĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354055_a_355384]
-
din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru că toată forța pământului este în mine, Pentru că luciditatea îmi dă aripi, Pentru că firul de iarbă m-a învățat să cresc și copacul să înfrunzesc și cerul să nemărginesc Pentru că zburd în toate câmpiile viselor și mă refac sub pădurea dorului limpezindu-mă în firicelul izvorului Pentru că privirile voastre strălucesc și zâmbetul mi-adumbresc, pentru asta înfloresc pe orice rămurea a acestei primăveri, răsfirându-mă în toată nebunia acestor arome și petale dansânde... Referință
PENTRU CĂ... de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354062_a_355391]
-
greutățile vieții, cu o viață deosebită de femeile Vlădesei - le-au mănat destinul - colectivizarea C.A.P. - urile, bolșevismul în timp ce-n satele Vlădesei: Poieni, Valea Drăganului, Traniș nu au putut fi create C.A.P. - uri (ci doar în câteva sate de câmpie în Hodiș, Morlaca sau Brăișor (mai aproape de Huedin). Am crezut că femeile din Oltenia sunt dure, reci, aspre, ca și viața de unde provin, dar am cunoscut aievea, o olteanca adevărată, pe Titina Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă munții Olteniei sunt pietrificați de milenii, dacă apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]