26,421 matches
-
copii. Băsescu a înțeles concediul unei părți a Guvernului în logica proverbului: Când stăpânul nu-i acasă...'. Ce ignoră el în mod exasperant și fără rușine e faptul că românii - chiar și plecați la mare sau refugiați la munte din cauza căldurii - îl văd și îi suportă spectacolul grotesc. Sunt aceiași oameni care l-au demis categoric, cu milioane de voturi ignorate. Sunt aceiași oameni care i-au alungat camarila la alegeri. Pentru acești oameni exasperați nu există decât șansa de a
Dan Voiculescu îl somează pe Băsescu să nu mai sfideze un popor care îl detestă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35979_a_37304]
-
cum te depărtezi de peron și-mi ziceam: așa o nevastă îmi place. Îmi venea să mă cobor ca să te mai sărut o dată. Dar ca sănătate nu-mi place. Muncești prea mult și mă mâhnește să te topească truda și căldura. Cruță-te pe cât poți. Tu prea mi te treci cu firea. Te sărut mult, mult, mult. Al tău, Crainic [P.S.] Adresele le scrii tu. Nu găsesc plicurile. D[omnu]lui Ion Lugoșianu, Subsecretar de Stat - Președinția Consiliului; D[omnu]lui
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
secol de când destinele ne-au separat drumurile, precum cărările unui munte abrupt și imprevizibil, care trebuia traversat cu forțe proprii. Deși sunt la o distanță de 7 300 de km, inima mea este alături de voi și vă îmbrățișez cu o căldură și mai mare decât nostalgia care poate fi descrisă pe o foaie de hârtie. Astfel de întruniri au un farmec aparte și unic, au o înaltă încărcătură emoțională, fără de egal. Închei aceste rânduri cu o glu mă, care se referă
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
sală. În momentul în care însă, întorcându-mă spre sală, am văzut cum se ridica în picioare, în valuri, cei 5000 de colegi, pentru a mă aplauda, am simțit că mi se aburește privirea și am simțit cum o mare căldură mă cuprinde...", a mărturisit Adrian Năstase.
Ce i s-a părut ireal lui Adrian Năstase la Congresul PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38074_a_39399]
-
uita în sus și pentru ca privirea lui să nu fie zadarnică, adăugă: Bă, da’ mare mai e mormanul ăsta... Io zic că e mai mare decât orașul întreg... - Mocnește, zise Pârnaie. Astfel încât, deși soarele trecuse de vârf, înțeleseră de unde venea căldura aceea. Vârfurile zimțate sclipeau, fiecare ciob de oglindă, fiecare fund de oală răsturnată ori fărâmă de faianță răsfrângea cu sălbăticie lumina. Părea un munte făcut din cristale albe, cu o energie care urca din pântece și țâșnea ca dintr-un
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
o actualitate terifiantă. ■ * [București], 12 martie 1966 Dragă domnule Bucur, Ți-am primit pachetul cu cărți, ca și scrisoarea atât de substanțial plină de ecourile vieții dumitale la Paris. Nu știi ce plăcere a putut să-mi facă promptitudinea și căldura răspunsului dumitale, dovadă a unei prietenii nedezmințite nici de depărtare, nici de nimic altceva. Îți mulțumesc din toată inima! Azi, s-a împlinit un an de la moartea Profesorului și a avut loc o mică comemorare la Institut, unde a venit
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
foarte multe lucruri despre țară atunci când am venit. Soția mea fusese aici în anii '80, când situația era diferită. Când am ajuns aici, imediat ne-am îndrăgostit de această țară. Frumusețea țării, peisajele, monumentele, dar mai presus de toate oamenii, căldura și deschiderea românilor, proximitatea cu propriul nostru popor ne-au făcut să ne simțim acasă și pot să vă spun că am fost și sunt foarte fericit în această țară. Ori de câte ori vin colegi noi, ei spun că nu se așteptau
Ambasadorul Spaniei: Încheiem parteneriat strategic by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36294_a_37619]
-
statut ierarhic ancilar. Căci e, între scriitori, un cititor. Discuția e mult mai lungă și nu cred că e momentul s-o detaliez acum. Destul să repet că Narațiunea de a fi e, realmente, o carte delectabilă. O recomand cu căldură. Ceea ce nu înseamnă că nu-i observ și neajunsurile. Nu la micile accidente mă refer (interviul fiind, prin natura lui, supus accidentalului). Sigur că, între timp, destule dintre afirmațiile de acolo și-au pierdut însemnătatea inițială. De pildă afirmația categorică
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
și al lui Elisei (...) timp de trei luni a străbătut sfântul acel drum greu, dar a rămas strălucitor întocmai ca un astru, părând (în același timp) trupul său firav întocmai unui măr a cărui ramuri se înroșesc la extremități din cauza (căldurii) soarelui 55. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
admirativă cu N. Steinhardt ține însă de un alt registru spiritual. Pe Steinhardt îl pune alături de cardinalul Parisului, Jean- Marie Lustiger - un alt evreu convertit, dar la catolicism -, ambii încarnând pentru Sanda Stolojan însăși esența creștinismului - prin „înălțimea spirituală și căldura inimii.” Steinhardt i se relevă a fi foarte cult, „mai creștin decât cei mai mari creștini. Și plin de umor și treaz înainte de toate” (vezi Amurg senin, ed. cit., p.128), fiind, alături de Kathleen Raine (poetă și critic englez) și
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
al treilea mandat. Îi felicit pe noii președinți și pe membrii aleși ai Comitetelor de Filială. Pentru mine și pentru colegii mei turneul electoral a reprezentat o experiență plină de învățăminte. Ne-am bucurat pretutindeni de o primire plină de căldură și de interes. Am putut lua cunoștință în mod direct de problemele cu care se confruntă Filialele USR. Faptul de a ne fi aflat, fie și pentru o scurtă durată, împreună a fost pentru noi, de multe ori, revelator. Sperăm
Scrisoare deschisă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3155_a_4480]
-
cel care refuză strângerea e mojicul", a scris un utilizator al internetului. "La... negocieri?", a întrebat un altul. Ulterior, Adrian Papahagi a revenit și a transmis un îndemn tuturor internauților: "Lăsați speculațiile. Ne-am strâns mâna cu mare simpatie și căldura, ca de-obicei". Nemulțumirile fanilor europarlamentarului au vizat și locația aleasă de către președintele Traian Băsescu pentru întâlnirea cu membrii PMP, în condițiile în care restaurantul aparține directorului ziarului Jurnalul Național, Marius Țuca. "ce ironic! după ce protestezi la mărirea accizei și
Unde și cu cine s-a întâlnit Băsescu după mitingul PMP by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31583_a_32908]
-
plictisit. Pe viitor, sper să nu te mai neglijez și-ți voi trimite extrase dintr-un alt articol, cred. Transmite celor cuvenite din parte-mi soției, iar flăcăilor le doresc un destin mai fericit decât al nostru. Te îmbrățișez cu căldură, Ion Nijloveanu [Tovarășului profesor Nicolae Ungureanu, Strada Roșiori, nr. 457, Brăila, Expeditor: Profesor Ion Nijloveanu, Strada Tudor Vladimirescu, nr. 78 bis, Slatina] * București, 15 noiembrie 1973 Stimate domnule Ungureanu, Mi-a făcut plăcere scrisoarea d[umnea]voastră, cu atât mai
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
cu un tînăr din Ploiești, dar nu mai înainte de a fi trecut prin brațele lui Ion Omescu. O lume mică, cu împerecheri suprapuse, într-o promiscuitate care e compensată de substanța preocupărilor cu ștaif. O lume de frați legați prin căldura dorinței și prin complicitatea secretului amoros. Nu întîmplător, numindu-și prietenii, Sirin îi numește warme Brüder (literal „frați calzi“, eufemism pentru uzualul schwul, prin care nemții înțeleg persoana gay). Sirin traduce toată săptămîna într-un ritm sisific, ca apoi două
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
pictează văzduhul gol”. Starea sa va fi o „dureroasă însoțire de moarte, dragoste și viclenie”, cu îndepărtat ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură elastică adaptabilă/ pentru-a ilustra Absolutul”. Va poposi în ograda cu nuci nurlii, pepeni cutezători și galeșe femei, va celebra Lumea, în această existență în care ”viața și moartea abia se ating/ cum degetele îndrăgostiților”. Mai ales va cerceta pustiul
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropiete cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește lumea, nepregătită încă/ pentru căldura trupului tău”. Una dintre figurile privilegiate ale poeziei lui Varujan Vosganian este oglinda, spațiu de complementaritate și comuniune a văzutului și nevăzutului, a cunoscutului și necunoscutului, în care lucrurile își pierd ponderea, conservându- și însă fizionomia: „Mă nasc în fiecare
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Unde apare conceptul, acolo moare mistica. Cine are răgazul să parcurgă în paralel textele ediției bilingve, urmărind metamorfoza pe care accentele latinești o suferă odată cu trecerea în tipar românesc, va constata schimbarea izbitoare a temperaturii estetice. Deși neoromanică, româna are căldura senzuală a stihiei slave, de aici însuflețirea aproape viscerală pe care o capătă sunetele cristaline, de boltă luminoasă, a vocabulelor latinești. E uimitor contrastul dintre ecoul de mausoleu al originalului și colcăiala de șerpi a românei. Noțiunea latinească își îndulcește
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Steven McRae, cât și în cea de a doua, când rolul a fost creat de Robert Enache. Steven McRae a trecut cu ușurință rampa pentru că a reușit să-și contureze cu pregnanță personajul. Firescul interpretării celui care își întâmpina cu căldură logodnica, dar este în unele momente furat, fără voie, de viziuni pline de farmec, a fost întru totul egalat de stăpânirea perfectă a stilului Bournonville (un stil aparte, specific), cu mulțimea bateriile lejer executate, conduse cu multă eleganță de vârfurile
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
eram invitați ca parteneri egali. Ce vremuri... În frigul năprasnic din amfiteatre și din sălile de seminar, din biblioteci, în bezna care coborîse peste țara toată, în amorțeala minții și a sufletului, unii am avut noroc de lumină și de căldură. Iar Antoaneta Tănăsescu a fost parte din această șansă. Și pentru că era altfel. Și pentru că nu obosea nicicînd să fie altfel. Cu tunsoarea ei băiețească și privirea pătrunzătoare, cu tonul vocii care derula idei rostite parcă în transă, cu bijuteriile
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
sufletul meu nu s-a mai dezlipit de el. Mergeam cu Antoaneta la radio, la înregistrările de la teatru radiofonic, la Biblioteca Centrală Universitară, în sus și-n jos cu mașina ei sau cu a mea, pe ploi torențiale sau pe călduri insuportabile. Am rătăcit, de-atîtea ori, prin tainele din Mîntuleasa, prin cotloanele casei ei, prin cuferele din mansardă, pline cu scrisori, cu fotografii și cu șoapte nerostite pînă la capăt... Mai tîrziu, îmi citea la ea, în mansardă, la mine, în
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
nu'. Mi-a cerut trei nume la 12 jumate noaptea. Unul a fost Adrian Cioroianu, al doilea a fost Stelian Tănase și al treilea a fost Dragoș Grigoriu. Deci au fost trei oameni pe care eu i-am recomandat cu căldură pentru această poziție importantă. Cred că cei de la PNL au luat o decizie foarte bună cu Stelian Tănase.
Rareș Bogdan: I l-am propus lui Antonescu pe Stelian Tănase. Ponta m-a invitat să fiu șeful TVR by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33407_a_34732]
-
stat. Fiecare avea o situație complicată. Sunt motive pentru care am vrut să fiu în această seară cu telespectatorii noștri. În primul rând vreau să le mulțumesc. Am vazut cum ai început emisiunea. Am vrut să vorbesc pentru că am simțit căldura oamenilor cât am lipsit. Mi-au trimis flori și vorbe de încurajare. Este extraordinar să faci asta pentru un străin. Oamenii s-au rugat pentru mine. Al doilea motiv pentru are am vrut să ne întâlnim a fost acela de
Oana Stancu, primele declarații după ce a născut-o pe Maria Victoria. "Oamenii s-au rugat pentru mine" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33545_a_34870]
-
poți oricând să pățești o nenorocire. Cum mutarea s-a petrecut într-o iarnă nemiloasă, a trebuit să fie luate în calcul până și cele mai mici detalii legate de noua casă. Toate hainele de vară, care înveseleau casa imediat ce căldura dădea cât de cât, își așteptau rândul în dulapurile de la subsol. Acele haine, în culori luminoase, majoritatea cumpărate de la Paris, așteptau și ele să fie îmbrăcate pentru prima dată. În ultimele luni se luaseră foarte multe decizii. Cea mai complicată
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
să fie la cheremul unor neisprăviți? N-aș fi crezut ca uneltirile ticăloase să ajungă așa de departe și mai ales să-și atingă țelul josnic. „E putred, putred mărul din sâmbure la noi!” Dragul meu, te îmbrățișez cu toată căldura. L. Rusu [P.S.] În taină îți mărturisesc că datele de mai sus le-am amintit fiindcă am motive să cred că, după articolele mele din Luceafărul cu privire la faimosul dicționar, «esteticienii» își ascut săbiile. Trebuie să-ți spun că mai aveam
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
concetățenilor săi, contraatacând cu o îndârjire care ridică, într-adevăr, un semn de întrebare cu privire la vechimea acestei dispute: „a-i osândi pe românii de astăzi, care se plâng că nu au ce mânca și găsesc alimentarele pustii și nu au căldură și lumină ș.a.m.d., (...) e o dovadă de insensibilitate crasă ori de «fals idealism». Iar de Calvin să nu aud!”. Un lucru e cert: mâncarea, hrana de zi cu zi, nu mai e privită cu ochii burghezului sau ai
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]