4,175 matches
-
G. G. Ursu, M. Șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în critică, unde au pornit luptele complicate și acerbe - greu de explicat tinerilor de azi sau celor care ne priveau de la o distanță comodă - între critica dogmatică, înfeudată ultimelor comandamente partinice, și „tinerii” critici care, înainte de a fi analiști și cărturari, au devenit „luptători”. Pentru o „altă” literatură, cea adevărată, respectând în primul rând criteriul estetic, dar și pentru readucerea în discuție a marilor nume ale clasicilor și ale moderniștilor dintre războaie. O dublă campanie, o dublă luptă și încleștare, iar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
zidirea” sentimentului și identității naționale a tuturor românilor! După secole de risipire și umilințe inimaginabile, acești creatori au insuflat românilor bucuria și mândria de a fi o națiune puternică, liberă, aptă de creație majoră, cu o istorie milenară, în urma eforturilor cărturarilor moldoveni și ardeleni!Ă Voiam doar să subliniez însă, o dată cu bucuria de a mă vedea aproape „împins” spre alte orizonturi tematice: dezadaptarea existențială Îngerul de gips, mitul politic, în abisalitatea sa, Bunavestire (și nu ca o cronică politică, așa cum fac
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și Iași. Lui Mihalache Kogălniceanu și d-rului Russ. Cuconu Ilie consimte, deși îi pare rău să se despartă de o parte, deși netrebnică, însă cuminte, a trupului său. Al doilea. Cum a căzut negelul sugrumat, băiatul lui cuconu Ilie Leu, cărturarul și poetul, a devenit pe neașteptate celebru ș-a căpătat un premiu. A scris o carte cam încurcată și-ntr-o limbă a vremurilor nouă, dar o carte care, pesemne, place. În cartea aceea însuși cuconu Ilie Leu citește istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
margrafilor, regilor și împăraților. În fața statuiei colosale aurite și lipsite de gust a unei victorii îmbrăcată cu rochie și totuși având aripi, monumentul lui Bismarck și palatul Parlamentului. În altă parte Domul lui Wilhelm der Grosse, colosală biserică. Statui de cărturari (Alexander v. Humboldt ș.a.). Mai multe statui de generali proslăvire a puterii. În alte părți ale orașului aliniere, noutate, curățenie. Autobuze mari cu imperiale, tramvaie unul după altul din minută în minută. Taximetre și automobile particulare: toate pline. Trenuri, trenuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mai bine de ani, decând mi-am început cariera literară, am stat departe de frământările politice, fără însă a fi străin de marile probleme ale poporului nostru. Am crezut că pot mai bine contribui la soluționarea lor ca simplu cărturar, fără a intra în tumult. Astăzi însă susțin toți că am ajuns la o răspântie a destinelor țării, când toți oamenii cu conștiința unei răspunderi au datoria să iasă din rezerva pe care și-au impus-o. Mai mult: se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
datoria să iasă din rezerva pe care și-au impus-o. Mai mult: se pare că e nevoie îndeosebi de contribuția intelectualilor, într-o epocă de coborâre a intelectualității generale. Împrejurări desigur nu întâmplătoare te-au chemat pe d-ta, cărturar, în fruntea treburilor țării. D-ta ești un om din familia noastră a scriitorilor, cu care mă simt legat și prin opera mea și, prin trecut. Pe de altă parte văd că mai mult decât oricând e de dorit unirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
refacă puterile, punân du-se pe sine jertfă și solicitând necon tenit creștinătatea. Putem îndrăzni a spune că el singur a văzut primejdia, ca Ioan când a avut visul de spaimă în ostrovu-i singuratic; dar contimporanii lui în afară de iluminați și cărturari l-au înțeles mediocru. Dacă zimbrul n-ar fi oprit repetat, în cetățuia lui de codru munte și pustie, pe marele vânător, El Tatâb și-ar fi putut lua timp ca să ajungă mai curând acolo unde numai moartea l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-a făcut intelectualitatea a fost deportată în Germania. Din câteva sute de cărturari duși în Germania nu s-a întors decât unul. * La marele teatru opera din Moscova, a avut loc deschiderea ședinței festive a împlinirii a 220 de ani de la înființarea Academiei, 1725. Scena cuprindea subt un decor de flori și ramuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1 În 1840 s-a găsit în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest monument primăverii, grațiilor și trandafirilor care încântă această lume." Față de această neînțelegere atât literară cât și științifică, Academia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în el ca-n cartea naturii. Ne însușim din el ceiace e în armonie cu noi, după cum sorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a primi o asemenea podoabă sunt biserici de sat: Volovăț, Dobrovăț și Reuseni. P. S. Năsturel atrăgea atenția că pictura exterioară a decorat și biserici bizantine; este vorba, deci, de o tradiție mai veche și reproducea aprecierile făcut de doi mari cărturari în legătură cu pictura exterioară realizată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Mitropolitul Dosoftei, către sfârșitul secolului al XVII-lea, într-o scurtă cronică închinată domnilor Moldovei a alcătuit următoarele versuri: Pentru Ștefan acel Bun ce-au bătut războaie, De-au făcutu-ș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autori bizantini din toate epocile (peste 70 de autori !), dar și vreo 20 de texte de autori bulgari, între care scrierile celor ce alcătuiesc mineele: Patriarhul Eftimie (cel mai mare scriitor bulgar al Evului Mediu)”. Se punea, astfel, la dispoziția cărturarilor Moldovei “aproape tot ce agonisiseră sârbii și bulgarii în trei-patru secole de ucenicie la Bizanț și adăogaseră ca operă proprie.” Marile minee de lectură de la Târnovo nu s-au păstrat în forma lor genuină decât în Moldova și ele se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
elev strălucit al școalei normale, să-i dați ascultare. Un învățător căzuse de 2 ori la examenul definitivat. Și a venit la mine să-l ajut, cum moi pricepe să reușească. Și a reușit. Era bun gospodar, dar foarte slab cărturar. El cu mâinile lui a clădit școala din satul Șinca comuna Sasca județul Suceava, și tot el a drănițit-o27 și a făcut uși și ferestre să fie școală. Apoi nu merita să fie învățător ? Aista a fost Gheorghe Ursulescu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
județul Bacău unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mrea Neamțului. Și Vasile Tasu a ajuns președintele Curții de Apel din Iași și membru al Academiei Române. El a avut mai mulți copii dintre care și o fată f. frumoasă și deșteaptă pe care a luat-o în căsătorie marele cărturar Neculai Iorga. Până aici mi-a spus Gh. Papadopol și dl învățător de elită Costică Cardaș fost învățător în Rădășeni și ginerele înv. V. Ciocan a cărei soție a chemat-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lăsat-o sub îngrijirea marelui proprietar Gh. Racoviță, care avea moșie în satul Cujba, com. Surănești. Gh. Racoviță moșierul e tatăl lui Emil Racoviță, care a fost la polul sud în 1898-1899 cu barca "Belgica"cu alți 19 oameni, mari cărturari și f. învățați. Și la întoarcere din 20 de oameni, s-au întors numai 18 că 2 au murit. A murit doctorul și un marinar de rară vrednicie care s-a asvârlit într-o noapte să scape un om ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Îmbibat cu acea apă murdară a păcatelor noastre și devenise foarte greu. Să cugetăm adânc acum la ce este În Crucea Domnului. Pentru că, atunci când a venit vremea să-L răstignească pe Domnul Iisus căutau un lemn gros și greu. Atunci cărturarii și mai marii poporului și-au adus aminte de acel lemn aruncat În mizerie și au căzut de acord că ar fi cel mai potrivit. Și așa au făcut Cruce din acel lemn Îmbibat În mizeria păcatelor noastre. Numai Domnul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
istoric al zonei, Nicolae Iorga, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin C. Giurescu, Gh. Ghibănescu, P. P. Panaitescu, Mihai Costăchescu, Constantin Cihodaru, Dimitrie Ciurea, Gheorghe Platon, Ioan Caproșu). Cercetarea acestui subiect nu poate începe decât după cunoașterea și recunoașterea contribuțiilor științifice ale unor cărturari hușeni: Ion Gugiuman, Ion Alex. Angheluș, Th. Codreanu, Avram D. Tudosie, Anton I. Popescu, Costin Clit, Boris Gorceac, Georgică Țoncu, Vicu Merlan, Constatin Partene, ș.a. Cu siguranță, istoricii ce vor veni vor aduce noi informații și abordări mai complexe cu privire la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
multe locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se arăta că Mărina, fata Husului, vinde lui Leoa parte din moșia sa de pe Elan, situată în marginea „târgului nostru, al Hușilor”. Raționamentul cărturarului hușean era următorul: „Mărina, care era fata Husului (documentul din 1495), era nepoata Nastei, nepoată și aceasta lui Mihăilă Buzea, care ar fi trăit în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Totodată, Mărina nu putea fi decât fiica Itcăi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac, și mai ales până în 1829, în țările române, popularea depresiunii Huși s-a făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întregii Rusii, cu o oaste puțină a ținut piept vitejește, timp de patru zile, atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent la evoluția Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara sa - Moldova - trebuie să scape de această „urgie turcească biruitoare”, dornic de a fi „liberator și organizator de țară, întemeietor de dinastie”. De aceea, domnul Moldovei se va orienta către o alianță cu Rusia, sperând să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat de izvoare frumoase și mănoase, râuri care-l fac tot mai roditor în grâu și vin... Se găsesc în acest ținut o mulțime de dealuri foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]