5,189 matches
-
un birou, ca și creatorul său, Bernardo Soares e cel care a scris "Cartea neliniștii", fără îndoială opera majoră a lui Pessoa. E jurnalul intim al unui contabil care-și observă cu intensitate semenii, de la oamenii de pe stradă și din cafenelele Lisabonei pînă la comportamentul șefului său. Iată ce notează, în felul său aparte: " Și, deodată, în plină stradă fără ca cineva să mă observe, de fapt mă opresc, ezit, caut un fel de nouă dimensiune, o ușă deschisă brusc către interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de uluire pe care un Nuer ar avea-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire: "Cireadă de vaci!" Barcelona, decembrie 1936: "Chelnerii din cafenea, vînzătorii vă priveau direct în ochi și se comportau ca egalii voștri. Frazele servile sau, pentru moment, doar ceremonioase dispăruseră." Ne aflăm cîteva luni mai tîrziu, pe frontul din Aragon, de partea milițiilor care luptă cu trupele lui Franco: "Eram
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Pot să vă mărturisesc astăzi că dacă aș fi răspuns scrisorii dvs., v-aș fi spus că aveam senzația tulburătoare că mă adresez geamănului meu... Asta îmi amintește de istorisirea unui prieten care se afla într-o zi într-o cafenea, unde îl studia pe un bărbat care semăna foarte mult cu el. S-a apropiat, au discutat și au înțeles că erau cu adevărat gemeni. Cam așa ceva mi s-a întîmplat cînd v-am citit, îndeosebi L'Occupation des sols
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
litică“ a culpabilității. În alt loc, în Das Passagen Werk, teoria cu noașterii și teoria progresului sunt discutate în oglindă; fla neurul este un „asketisches Tier“ (animal ascetic) al lumii urbane, dar și, când i se cere, un reformator de cafenea. În lectura pe care o propun, cele trei discursuri nu sunt exterioare unul altuia. Nu poate fi vorba despre o „intenție politică“ a scrierilor de teorie a cunoașterii, la fel cum teologia nu funcționează ca presupoziție a celorlalte demersuri. Mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al acesteia. Odată ce sursele teologice sunt luate în calcul, marxismul latent al lui Benjamin devine ineficient. În crearea unei fizionomii a flaneurului, corespondentul acestei situații este faptul că acest personaj face parte din categoria, înfierată de Marx, a „revoluționarilor de cafenea“, a căror infinită negativitate nu se transformă în program sau strategie de luptă. Problema acțiunii revoluționare se pune abia ulterior. Mesia nismul istoric al lui Benjamin se traduce, după cum am menționat, în constituirea tensionată a evenimentului istoric, aflat în diferență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de aici vizează, într-un prim moment, inventarierea câtorva gesturi caracteristice, care să permită, apoi, reconstrucția conceptului de „experiență“ în tripla sa determinare (teologică, epistemologică, politică). Prin urmare, nu un portret cât
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
să se ivească un astfel de personaj. Moscova, Napoli, Marsilia, Paris, Berlin intră în atenția sa, dar abia ultimele două sunt văzute cu ochii celui care străbate la întâmplare marile bulevarde și a cărui experiență este mediată decisiv de geamul cafenelei sau de vitrinele arcadelor. De ce mizează Benjamin pe această distincție - iarăși nu este clar. Ca o ipoteză, cititorul poate presupune că este vorba, în distincția realizată, de acele orașe aflate într-o indecizie esențială, percepute abia ca ruină sau proiect
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care îl străbate. În mai multe locuri, Benjamin no tează că flaneurul nu poate fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se cere constant parcursă și descifrată. Geamul cafenelei, vitrina sau, pur și simplu, strada aglomerată survin mereu în momentul în care sunt dislocate de privirea flaneurului din relațiile statice, de ordin tehnic, în care se găsesc din punct de vedere cotidian. Dialectica despre care a fost vorba mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezenței sale pe străzile orașului. Retras în sine și, concomitent, proiecție fantasmatică a celor pe lângă care trece, flaneurul ocupă, s-ar putea spune, locul revoluționarului prin excelență. Este vorba aici nu de luptătorii străzilor, ci mai degrabă de „reformatori de cafenea“ disprețuiți de Marx pentru amânarea momentului acțiunii și pentru temperanța viziunii istorice. Acțiunea revoluționară, violentă ar însemna pentru flaneur tocmai asumarea unor roluri pe care el le deconstruiește, de fapt, continuu. Lumea urbană este pentru flaneur un chip, nu un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
copilăriei și a memoriei colec tive a lo cului. Această reînviere a memoriei locului este unul dintre elementele care transformă strada în cămin (în care, su gerează Benjamin, chioșcul de ziare ajunge să fie una cu bi blio teca, terasa cafenelei este foișorul, iar cutiile de poștă sunt statuetele de bronz ale apartamentului propriu). Arta flaneurului este acum aceea a locuirii (Wissen vom Wohnen), iar fami liaritatea cu locul este mediată de universul imaginilor pe care el le culege din memoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate locurile cu însemnătate și care poartă un chip anume în istoria personală: „hotărâtoarele“ bănci din Tiergarten (entscheidenden Tiergartenbänke), cum le numește surprin zător Benjamin, drumurile spre școală, cafenelele, locurile de întâlnire ale Deutschen Jugendbewegung, casele prietenilor colorează spațiul urban, fără a-l transforma într o fantasmă individuală. Înrudirile dintre locuri și clădiri diferite sunt „auten tificate“, au permanența pe care experiența urbană o asi gură prin raportarea lor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
devin suportul seducției urbane, în timp ce siguranța burgheză a Berlinului de Vest, pe de o parte, sau centrul orașului, pe de alta, devin repere ale unui oraș „tehnic, instrumentalizat“, străin. Analiza pe care Benjamin o face în Ber liner Chronik asupra cafenelelor este interesantă în acest sens. Cafeneaua oferă un spațiu în care logica timpului cotidian și mecanismele activității diurne sunt deconstruite, raporturile subiective se redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
burgheză a Berlinului de Vest, pe de o parte, sau centrul orașului, pe de alta, devin repere ale unui oraș „tehnic, instrumentalizat“, străin. Analiza pe care Benjamin o face în Ber liner Chronik asupra cafenelelor este interesantă în acest sens. Cafeneaua oferă un spațiu în care logica timpului cotidian și mecanismele activității diurne sunt deconstruite, raporturile subiective se redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea, dreptul la cuvânt.“ Cafeneaua devine un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest sens. Cafeneaua oferă un spațiu în care logica timpului cotidian și mecanismele activității diurne sunt deconstruite, raporturile subiective se redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea, dreptul la cuvânt.“ Cafeneaua devine un labirint viu, înscenare a pragurilor care, odată trecute, oferă accesul către natura fluidă, efemeră a orașului. Geamul cafenelei devine filtrul deconstructiv prin care mulțimea, clădirile, străzile ajung să fie privite: el reprezintă, se poate spune, mediul privilegiat al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea, dreptul la cuvânt.“ Cafeneaua devine un labirint viu, înscenare a pragurilor care, odată trecute, oferă accesul către natura fluidă, efemeră a orașului. Geamul cafenelei devine filtrul deconstructiv prin care mulțimea, clădirile, străzile ajung să fie privite: el reprezintă, se poate spune, mediul privilegiat al experienței urbane, la fel cum, mai demult, oglinda reprezenta mediul experienței metafizice. Un alt exemplu al modului în care orașul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în oraș, nu din necesitate, ci de plăcere, este un obicei care s-a dezvoltat mult mai târziu, prin secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, odată cu ideea de socializare în afara spațiului casei și cu apariția societății de consum. Cafeneaua din secolul al XVIII-lea, de exemplu, era percepută nu numai ca spațiu unde se putea servi masa, dar și ca "un important loc de antrenament pentru dezbaterile democratice, baza sferei publice în adoptarea de hotărâri în problemele politice 163
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
state-majore, care dispun de informații codificate adevărate și false și care simulează pe computer conflictele pe care le pregătesc. Orice război îi rămîne străin cetățeanului, însă acesta putea urmări operațiunile pe hartă și putea discuta strategiile plauzibile stînd într-o cafenea. Astăzi, însăși capacitatea de a concepe și analiza noul tip de război îi rămîne străină cetățeanului occidental, și chiar și specialistul în strategie, atunci cînd estimează amenințarea nucleară, se vede prins într-un dublu joc între rațional și demențial, care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele poliției locale. În timp ce bărbierul spitalului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai jos: magazine de coloniale (17) - Isac Herman, Baltar Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman, D. Bercovici, Dumitru Vasiliu, Ștefan Oltețanu, Radu Porumbaru, Iancu Andriescu, V. Groșaru, N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi. De altfel, aceste realități acopereau întreaga arie a economiei locale, indiferent de ramura sectorială pe care am dori să o analizăm - industrie, meșteșuguri, comerț. Am omis intenționat să realizăm o incursiune în universul operațiunilor financiare sau al activităților din cafenele, cârciumi și crâșme, cunoscut fiind faptul că, cel puțin la nivelul Moldovei, domeniile erau aproape aprioric arondate locuitorilor evrei, fapt ce ar fi întărit inutil concluzia de mai sus. III. A. 2. Industria Procesul general de reformare și modernizare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă, „Păcii” (fondat în anul 1914, D. Baciu), „Pavilion”, „Gh. Cornățeanu”, „Constantin și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]