3,909 matches
-
poveste care nesocotea idealul de înțelepciune propriu epicureismului antic. Acesta din urmă va fi reconsiderat în perioada Renașterii prin Montaigne și parțial în secolul al XVII-lea prin Gassendi și Hobbes. Filosofia lui Epicur este constituită din trei părți: cea canonică, ce expune regulile adevărului; fizica (din grecescul „physis”, «natură»), care propune o explicație filosofică a naturii; și morala, care tratează despre condițiile vieții fericite. Ordinea acestor trei părți este importantă deoarece ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
condițiile vieții fericite. Ordinea acestor trei părți este importantă deoarece ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Canonica Criteriile adevărului sunt senzațiile, căci ele ne pun în contact cu lucrurile exterioare. Corpurile emit particule fine («simulacre»), care întâlnesc simțurile noastre și permit astfel reprezentarea sensibilă. Aceasta nu este deci «subiectivă» sau înșelătoare: prin «simulacre» ea ne pune în
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
discretă preparare, papa Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni, 1572-1585), în 15 iulie 1575, publică o bulă, "Copiosus in misericordia Dominus", prin care îi conferi biserica parohială "S. Maria in Vallicella" și în care îi recunoscu de asemenea - în mod canonic - comunitatea clericilor seculari formată în jurul lui, și pe el ca superior. Neri nu se gândise niciodată la crearea unei noi congregații; însă acceptă voința papei cu ascultare și încredere, convins fiind că era voința lui Dumnezeu. Congregația primește așadar o
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
de exemplare a avut un succes extraordinar. Până astăzi reeditările au atins ordinul milioanelor. Cartea acum este tradusă în 60 de limbi. Este "oglinda" copilăriei spirituale, care a condus-o pe Tereza la sfințenie în numai 24 de ani. Procesul canonic pentru beatificare a început în 1910. A fost declarată fericită de către papa Pius al XI-lea, la 29 aprilie 1923, și sfântă la 17 mai 1925. Papa Ioan Paul al II-lea a proclamat-o învățătoare a Bisericii la 19
Tereza de Lisieux () [Corola-website/Science/306697_a_308026]
-
lungul veacurilor avea să atragă spre liniștea mănăstirilor nenumărate suflete însetate după adevărata pace și desăvârșire a vieții. În Sinodul de la Laodiceea din jurul anului 363, în canonul 59 se stabilea ca la serviciul divin să se citească doar din cărțile canonice, iar în canonul 60 (a cărui autenticitate este dubioasă, deoarece lipsește din diverse manuscrise și ar fi putut fi adăugat ulterior pentru a specifica dispozițiile canonului 59) se dădea o listă cu 26 de cărți ale Noului Testament, aproape identică
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
cu 26 de cărți ale Noului Testament, aproape identică cu lista canonului lui de astăzi. La scurt timp după acest sinod, Sfântul Atanasie, episcopul Alexandriei, în scrisoarea a XXX-a festivă din anul 367, ne dă o listă a cărților canonice, care acoperă întru totul lista canonului de astăzi. Ea este considerată de istorici drept prima mențiune scrisă a celor 27 de cărți care compun azi Noul Testament și numai a lor. Canonul era încă disputat în acea vreme, iar scrisoarea sa
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
ca episcop, a pus bazele unei solide vieți bisericești, culturale și școlare în întreaga eparhie, fiind considerat al treilea ctitor al ei, după întemeietorul Isaia Diacovici și restauratorul Sinesie Jivanovici. Și-a început activitatea cu un lung șir de vizite canonice, desfășurate pe parcursul a mai multor ani, în parohiile diecezei. Până în anul 1878 a înmulțit numărul protopopiatelor și a propus Congresului Național Bisericesc de la Sibiu înființarea unei episcopii la Oradea, motivând că episcopia Aradului e prea întinsă. Propune reînvierea revistei " Lumina
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
Mănăstirea Sfânta Ana - Rohia, este un lăcaș de cult ortodox, din jud. Maramureș. Aceasta se află sub oblăduirea canonică a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Este situată în „Țara Lăpușului”, în partea de sud a județului Maramureș, la o distanță de cca. 50 km de orașul Baia Mare și 43 km de orașul Dej. Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia a luat ființă în
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
comic"”, cu o aparentă ingenuitate parodiind toate genurile literare. A doua parte, „"El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha"”, nu apare până în 1615. Ambele părți îi permit autorului să intre în istoria literaturii universale și îl transformă într-un autor canonic al literaturii occidentale, alături de Dante, Shakespeare, Michel de Montaigne sau Goethe. Între cele două părți ale lui "Don Quijote" apar, în 1613, „"Nuvelele exemplare"”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
cum poți opri strigătul/ doar în pâlpâirea unei lumânări”. Acest ultim vers este, în registru oximoronic, „judecata de apoi” la care este chemată poezia. Poezia lui Valentin Marica este elegiacă în toate fibrele ei, iar nostalgia paradisului pierdut capătă valențe canonice. Poemele au încărcătură interogativă, dar interogațiile sunt mute, ele reverberează doar în adâncul ființei, ca un ecou stins al tragicului. Până la urmă, cartea lui Valentin Marica este o radiografie a suferinței, o confesiune amară, a resemnării și asumării fatalității. Tonul
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
de a-l hirotoni pe Mampré Biberian ca preot pentru biserica armeană din Buenos Aires, la data de 22 noiembrie 1936 în Catedrala Armeană din București acesta este hirotonit preot de către episcopul sus-amintit, urmând ca după petrecerea celor 40 de zile canonice să devină paroh al Bisericii "Sf. Grigore Luminătorul" din Buenos Aires. Ca urmare a întârzierii apărute la primirea pașaportului și obținerea vizei de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
al Eparhiei Armene din România. Acesta va gira interimatul funcției până la 28 noiembrie 1943, când postul va fi ocupat de arhimandritul Vazken Balgian. În toamna anului 1943, Arhimandritul nou hirotonit, Vazken Balgian a petrecut la Mănăstirea Hagigadar perioada de pregătire canonică, fiind instruit de către părintele Biberian, care a stat cu el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și regulilor Bisericii Armene. În perioada celui de-al doilea război mondial, primejduindu-și libertatea și chiar viața, pr.
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
papalitatea se afla sub controlul împăratului german Otto al III-lea, sau "împăratul lumii", cum se autonumea. Reformele ulterioare, însă, i-au mărit independența și prestigiul: extinderea rețelei de mănăstiri, construirea primelor catedrale transalpine din piatră și elaborarea unei legi canonice din mulțimea de decrete emise. "Dinastia Jin(265 d.H.-420 d.H.). Perioada dinastiilor din Nord și din Sud(420 d.H.-589 d.H.)" Dinastia Jin a fost instaurată în anul 265 d.H., în urma unei lovituri de palat, organizate de generalul Sima
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
Bulai și-a păstrat renumele că ar avea virtuți miraculoase. În toamna anului 1943 (lunile octombrie și noiembrie), arhimandritul Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin și patriarh suprem al tuturor armenilor) a petrecut la Mănăstirea Hagigadar o perioadă de pregătire canonică, fiind instruit de către preotul stavrofor Mampré Biberian (care gira din noiembrie 1942 funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România), care a stat cu el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și a
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
mișcări religioase a călugărului Sofronie de la Cioara, când, potrivit datelor transmise de catagrafia Buccow din 1761-1762, a revenit obștii ortodoxe. Înstrăinat din nou în deceniile următoare, lăcașul de cult, menționat în tabelele conscripției din anii 1829-1831 și în protocoalele „vizitațiunilor canonice” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a revenit definitiv Bisericii Ortodoxe în 1948.
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
Colegiul „De Propaganda Fide” (1906-1911). Ca o încununare a anilor de studii, în perioada 1910-1911 a obținut doctoratul în filosofie de la Universitatea „Toma de Aquino”; în anul 1911 a obținut doctoratul în teologie de la Universitatea Urbaniană, precum și licența în drept canonic de la Universitatea Gregoriană. A fost sfințit preot în ziua de 24 septembrie 1910 în Bazilica „San Giovanni in Laterano”, cu o dispensă canonică de 20 de luni. Revenit în țară la 29 iulie 1911, a fost timp de mai mulți
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
de Aquino”; în anul 1911 a obținut doctoratul în teologie de la Universitatea Urbaniană, precum și licența în drept canonic de la Universitatea Gregoriană. A fost sfințit preot în ziua de 24 septembrie 1910 în Bazilica „San Giovanni in Laterano”, cu o dispensă canonică de 20 de luni. Revenit în țară la 29 iulie 1911, a fost timp de mai mulți ani profesor de religie la Liceul „Sf. Iosif” din București și a activat ca administrator parohial la Tulcea. Pentru simplul motiv că era
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer. A înființat
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Mogrovejo) (n. 16 noiembrie 1538, Mayorga, Prov. León, Spania - d. 23 martie 1606, Saña, lângă Lima Peru) a fost un misionar catolic, Episcop de Lima, sfânt. S-a născut în Spania în anul 1538 și a studiat teologia și dreptul canonic la Valladolid, Salamanca și Coimbra. Și-a încheita studiile cu o Licență în Drept Canonic la Santiago de Compostela, în 1568 și un doctorat la Salamanca, în 1573. A fost Mare Inchizitor al Granadei (1573 - 1580). Ales episcop de Lima
Turibiu de Mongrovejo () [Corola-website/Science/303197_a_304526]
-
Lima Peru) a fost un misionar catolic, Episcop de Lima, sfânt. S-a născut în Spania în anul 1538 și a studiat teologia și dreptul canonic la Valladolid, Salamanca și Coimbra. Și-a încheita studiile cu o Licență în Drept Canonic la Santiago de Compostela, în 1568 și un doctorat la Salamanca, în 1573. A fost Mare Inchizitor al Granadei (1573 - 1580). Ales episcop de Lima în anul 1580, a plecat în America de Sud. Înflăcărat de zel apostolic, a întrunit sinoade și
Turibiu de Mongrovejo () [Corola-website/Science/303197_a_304526]
-
un mediu monahal, fiind educat de "frații" congregației din Deventer, care îl inițiază în mistica înoitoare denumită "Devotio moderna". Studiază dreptul și matematica la renumita Universitate din Padova, unde, în 1423, își ia doctoratul cu o dizertație în domeniul dreptului canonic. Ca arhidiacon de Liège, devine membru al Conciliului din Basel (1432), care avea sarcina reformării Bisericii și a Imperiului. În această calitate, redactează o scriere în care atribuie Conciliului o competență superioară celei deținute de Papă; mai târziu își retrage
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
spiritului critic", în "Întoarcerea învinsului" - întâlniri cu Mircea Zaciu, Ed. Limes, Cluj, 2001. 6."Teroare și sfințenie", în N. Steinhardt. "Printre alții, în postumitate", Ed. Helvetica, Baia Mare, 2002. 7." Limba și literatura română pentru bacalaureat și admitere" vol. I; Autori canonici (coordonator Nicolae Manolescu), Editura Paralela 45, 2005, ISBN 973-697-467-7: Mihai Eminescu pp. 25-38, Ion Creangă pp. 89-95, „Amintiri din copilărie” pp. 98-103, Lucian Blaga pp. 191-201, „Meșterul Manole pp. 221-226, „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război” pp. 311-316
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
cât și religioasă, a introdus ceremonia ceaiului și a sporit dezvoltarea artelor marțiale. Cu toate acestea Zen-ul nu avea un canon, și nici un alt fel de literatură decât acele culegeri de anecdote biografice ale maeștrilor zeniști, deci o literatură deloc canonică. Dar, cu timpul au apărut culegeri de texte ce creau o mitologie în jurul maeștrilor, istorisind faptele veridice sau închipuite ilustrând o sintagmă cu miez de înțelepciune ca învățătură. La sfârșitul perioadei Muromachi, budismul Zen capătă o asemenea influență și dezvoltare
Zen () [Corola-website/Science/302285_a_303614]
-
în Dreptul canonic dar numai ca avantaj al practicării unor îndeletniciri cum ar fi cea de preot al Bisericii catolice. Oricum, din 1190 pana în 1230, a avut loc o schimbare crucială în care câțiva oameni au inceput sa practice dreptul canonic a profesie in sine. Revenirea profesiei a fost marcată de eforturile bisericii și statului de a reglementa-o. În 1231 două concilii locale franceze au dictat ca avocații să depună un jurământ de admitere înainte de a practica în fața instanțele bisericești
Avocat () [Corola-website/Science/302306_a_303635]
-
zile (; ; ), uleiul din candele se înmulțește în mod miraculos până când la sfârșitul sărbătorii se poate găsi suficiente rezerve la cei care se ocupă cu stoarcerea și pregătirea uleiului, în cazul nostru îngerii care păzesc virtuțile oamenilor. Din punct de vedere canonic, în Evanghelia după Ioan (în și ), scrie cum cu ocazia acestei sărbători Ieșua (Iisus) s-a confruntat cu iudeii în timp ce se plimba ca un rege prin pridvorul lui Solomon. "Și era atunci la Ierusalim Sărbătoarea Înnoirii Templului; și era iarnă
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]