3,846 matches
-
fata. Îndurerata adunare se apropia de capelă. Ellis Loew alunecă și căzu În cur. Bud se gîndi la partea bună a lucrurilor: Lynn, cei de la West Valley se ocupau de uciderea lui Kathy... Deocamdată cele rele să se spele... În capelă: mantale de ploaie și umbrele abandonate. Goana după scaune. Parker și Exley rămaseră lîngă pupitru. Bud se tolăni pe un scaun din spate. Reporteri, blocnotesuri. În primul rînd de scaune: Loew, văduva lui Millard, Preston Exley - știri fulminante de la Dream-a-Dreamland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fel ca toți ceilalți copii de la colegiul Inmaculado Corazón. Călugărițele veniseră toate din America de Nord și erau cu adevărat bune, cu excepția uneia poreclită Roșcova, care se Înfuria ușor și se Înroșea toată. Visau să aibă un colegiu nou, mare, modern, cu capelă și sală de festivități Într-un alt corp de clădire, complet separate, cu multe săli de clasă și curte mare cu gazon pentru un teren de fotbal, unde ar fi putut să se joace sub Îndrumarea lui Morales. Și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiecare zi! Pe lîngă asta, o să cumpere un autobuz nou, mare de tot, cu caroserie nord-americană, pe care aveau să scrie cu litere mari galbene INMACULADO CORAZON pe fiecare parte - Gumersindo Quiñones făcea nenumărate plecăciuni În fața maicii starețe. Și apoi capela va fi minunată! Și vor avea și o sală de festivități! Și un teren de fotbal foarte mare! Morales zîmbea, toți se uitau la el implorîndu-l: pe mine, Morales, alege-mă și pe mine În echipă. Colegiul ăsta trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și pe mine În echipă. Colegiul ăsta trebuia să fie un paradis plin de ferestre, plin de săli de clasă, cu nenumărate coridoare, cu o sală specială pentru cei care luau lecții de pian, cu grădini pline de trandafiri pentru capela cea minunată! Noua clădire a colegiului Inmaculado Corazón avea să fie un adevărat paradis. Dar lipseau banii. Maica stareță avea un glas stins cînd era silită să le spună că n-aveau the money. Îi tîra pe toți În căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dea seama prea bine cît de mare, complet și excelent era noul colegiu: asupra acestui fapt a avut grijă să le atragă atenția maica stareță. Le-a spus emoționată că erau nu știu cîte clase; pe urmă a pomenit de capela cu balcon pentru cor, nu mai lipseau decît băncile pe care trebuia să le cumpere, dar toate aveau să vină la timpul lor, pe măsură ce primeau donațiile generoase din partea părinților. Le-a vorbit despre cantina pentru cei care rămîneau să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
picioare, dar cînd Îi zări fața alungită de tristețe și foarte palidă, Își lipi mîinile de corp și se Îndepărtă spre celălalt capăt al curții, Îngîndurat și Încruntîndu-și sprîncenele, pe urmă se duse la spălător, pe urmă o luă spre capelă, apoi din nou la spălător, Încercînd mereu să fie cît mai departe de scena aceea veselă pe care Încerca să și-o alunge din minte, Încercînd mereu să găsească un loc unde să scape de durerea aceea care creștea din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prezența așa cum o văzuseră pentru ultima dată, odihnindu-se acolo sus, moartă. Bobby n-a mai ieșit În seara aceea. Nici a doua zi. A fost cuminte și și-a ținut făgăduiala de a sta cel puțin cinci ore În capela cu luminările aprinse. Ce-i drept, de fiecare dată făcea pauze tot mai mari Între răstimpurile de priveghi, dar a izbutit să completeze cele cinei ore și chiar să se simtă Îndurerat În unele momente și dacă a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dăduse seama mai de mult: tot timpul Întrebase pe unde o să scoată sicriul. În schimb, aseară pusese foarte puține Întrebări, judecînd după cîte pune de obicei... Adevărul e că În ajun Julius nu avea Încă nimic de Întrebat. Îngenunchiat În capela cu luminările aprinse, a stat Îndelung și s-a gîndit la Înmormîntarea tatălui său și la Cinthia și a Întrebat-o pe mămica de ce pe Bertha o scoseseră pe ușa de serviciu, pe ușa din dos, cum Îi spuneau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care Îl egalează pe acela al sfîntului Erasm. Știa cîte ceva despre suplicii, dat fiind că nu degeaba cercetase el În tinerețe nenumărate edificii Închinate cultului catolic. Văzuse, copil fiind, supliciul sfîntului Erasm Înfățișat În mărime naturală pe zidul unei capele. Un soldat Înarmat cu un cuțit spinteca pîntecele sfîntului, ajutat de un altul care depăna liniștit mațele, trăgîndu-le pe un scripete, de parcă ar fi Înfășurat un furtun de stropit sau ar fi făcut cîrnați. Orice copil mai sensibil - există oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
viața oxigenului și soarelui -, dar nu e indispensabil să mergem atît de departe Îndărăt. Cei cîțiva ani care preced zămislirea noastră ar trebui să fie suficienți biografiei fiecăruia dintre noi. Soarta mea a fost hotărîtă pe culoarele Vaticanului, la ușile Capelei Sixtine. Acolo, viitorii mei părinți, care abia se cunoșteau, și-au dat prima oară Întîlnire. Vaticanul a fost acidul meu nucleic. Michelangelo - proteina mea. Îi datorez religiei catolice, dacă nu viața veșnică, măcar viața pur și simplu. În 1936, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
niște tineri catolici veniți din Întreaga Europă Întreprinseseră un pelerinaj pe urmele Sfîntului Francisc din Assisi. Fetele și băieții călătoreau În autocare diferite și se Întîlneau În locurile de rugăciune. La Assisi, văzuseră staulul unde se născuse sfîntul, transformat În capelă și, În cripta bazilicii, stătuseră să se reculeagă În fața mormîntului de piatră protejat de grilaj. Seara, se adunau În jurul unor mese mari, beau Chianti - paiele așternute În jurul sticlelor pîntecoase li se păreau franciscane, binecuvîntat fii, Doamne, pentru surorile noastre, paiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Egiptului. Era mai puțin stingheritor să te gîndești la călătoria Sfîntului Francisc În Egipt decît la invadarea Etiopiei de către trupele lui Mussolini. Punctul culminant al pelerinajului a fost Roma, unde Franz Weyergraf și Marie Lapidès și-au dat Întîlnire la Capela Sixtină, dar, În loc s-o viziteze, au preferat să se plimbe la braț prin Orașul Etern. Toată istoria omenirii, crearea lui Adam și a Evei, viața În cavernele preistorice și În orașele lacustre, domniile glorioase ale faraonilor, cucerirea Galiei de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
scandalos de absentă din amintirile lui de la Roma. Totul pentru domeniul spiritual, nimic penru cel carnal! Totul pentru creștin, nimic pentru viitoarea și scumpa mea mamă! Citindu-l, ai spune că tata era singur la Roma și că a vizitat Capela Sixtină prefirîndu-și mătăniile, cînd sîntem totuși cîțiva care știm bine că, de fapt, el strîngea cu ardoare mîna mamei. Am așteptat să fac a zecea sau a douăsprezecea călătorie la Roma pentru a mă duce eu Însumi la Vatican. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
e papa!“. I-aș fi putut demonstra lui Delphine că liturghia aceea era celebrată de un mare profesionist, ea nu avea Însă decît o singură dorință, să plece: „Te poți sufoca aici!“. Nu voiam să plec fără să fi văzut Capela Sixtină. Am fost cuprinși Într-o mulțime de pelerini și de turiști. Era Într-o zi de mare afluență. După cum spunea tata Într-un text În care povestește cum a descoperit el Vaticanul În 1936: „Un asemenea staul nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
obligatoriu! Nu se glumea cu serviciul de ordine de la Cetatea Vaticanului. Lui Michelangelo Îi trebuiseră opt ani ca să picteze Judecata de Apoi. Puteam și noi să avem răbdare un ceas-două În niște galerii fără ventilație. Nu puteam avea acces la Capela Sixtină decît după vizitarea obligatorie a altor zeci de capele, Încăperi, galerii, coridoare, nișe decorative, monumente funerare și rămășițe de mozaicuri. Îmi veneau În minte rugăciunile de odinioară: „Doamne, nu sînt vrednic, dar spune doar un cuvînt, și voi ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Vaticanului. Lui Michelangelo Îi trebuiseră opt ani ca să picteze Judecata de Apoi. Puteam și noi să avem răbdare un ceas-două În niște galerii fără ventilație. Nu puteam avea acces la Capela Sixtină decît după vizitarea obligatorie a altor zeci de capele, Încăperi, galerii, coridoare, nișe decorative, monumente funerare și rămășițe de mozaicuri. Îmi veneau În minte rugăciunile de odinioară: „Doamne, nu sînt vrednic, dar spune doar un cuvînt, și voi ajunge și eu să văd Sixtina“. Ce era de făcut? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ne-a Îngăduit să ne Întoarcem la aer curat cît ai bate din palme. Era luna august. Ne-am dus să luăm prînzul Într-o trattoria. La jumătate de veac după părinții mei, nici eu nu văzusem Capela Sixtină. Oare Capela Sixtină va juca În biografia mea rolul dormitorului unde se desfășoară faimosul coit parental de care sînt mari amatori psihanaliștii? Nu știam decît un singur lucru despre această capelă: pe plafon, Dumnezeu dădea viață omului și, decît să mă lansez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
veac după părinții mei, nici eu nu văzusem Capela Sixtină. Oare Capela Sixtină va juca În biografia mea rolul dormitorului unde se desfășoară faimosul coit parental de care sînt mari amatori psihanaliștii? Nu știam decît un singur lucru despre această capelă: pe plafon, Dumnezeu dădea viață omului și, decît să mă lansez Într-o psihanalizare a dormitorului părinților, mi-ar plăcea să fac psihanaliza plafonului, dar rămîne pe altă dată. Să zicem că am nevoie de Capela Sixtină pentru a situa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
singur lucru despre această capelă: pe plafon, Dumnezeu dădea viață omului și, decît să mă lansez Într-o psihanalizare a dormitorului părinților, mi-ar plăcea să fac psihanaliza plafonului, dar rămîne pe altă dată. Să zicem că am nevoie de Capela Sixtină pentru a situa acolo prima secvență a filmului pe care-l cere imaginația mea de megaloman: doresc ca viața mea să fi Început aici, În preajma Vaticanului, cu un cuplu atras de cea mai mare lucrare pe care un pictor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
interesantă cu o femeie decît de unul singur. Cum ar fi fost dacă i-aș fi spus că-mi descususem fundul buzunarului drept de la pantaloni? Și că, exact Înainte de a pleca din clasă ca să mă duc să mă spovedesc În capela liceului, făceam În așa fel Încît să comit un păcat de moarte pe care Dumnezeu avea să mi-l ierte zece minute mai tîrziu? Credea că Îmi spune o noutate informîndu-mă că sperma ieșea din sexul În erecție, și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care se serveau de obicei pentru a livra bere. Vedeam această reculegere ca pe o croazieră. Abația ne va fi pachebotul, iar noi vom avea chilii pe post de cabine. Ne-am Întîlnit În majoritatea timpului pe punte, adică În capela În care un cucernic călugăr s-a grăbit să ne facă să ne simțim În ambianța cuvenită, spunînd că se bizuia pe noi pentru ca creștinismul să rămînă fermentul lumii moderne. Ne-a citit extrase din prima epistolă a Sfîntului Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
viață, la paisprezece ani și jumătate, am dormit gol pușcă. La sfîrșitul perioadei de reculegere, am fost primiți unul cîte unul de Părintele Buzelet. Voia să-l cunoască mai bine pe fiecare dintre noi, astfel că afișase la ieșirea din capelă o foaie de hîrtie liniată pe care se găseau Înșirate numele noastre și ora la care ne invita să venim să-l vedem. Eram ultimul pe listă: vizita era prevăzută la ora 21, În ultima seară. CÎnd am deschis ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nasul drept, semn al cărnii, eternă crucificare a pămîntului și a cerului?“. Semnalase deja, vorbind de logodnică, faptul că sprîncenele și nasul formează semnul Crucii. E o remarcă ce l-ar fi interesat pe Matisse cînd desena Drumul crucii pentru capela din Vence. În orice caz, m-a interesat pe mine prima dată cînd am citit-o, așa că m-am dus să mă conving la oglindă că ochii mei (Înlăcrimați de gîndul paradisului) formau o cruce cu vîrful nasului, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
oameni se duc la liturghie. Însă doar eu sînt așteptat de Rossellini. Am să asist la două liturghii duminica viitoare. Doar n-o să-mi sacrific vocația de cineast“. M-a primit Într-un apartament care avea dimensiunile și Înfățișarea unei capele particulare. În timp ce-mi vorbea, auzeam clopotele unei biserici Învecinate chemînd credincioșii la sfînta jertfă a liturghiei. Eram convins că avea să mi se Întîmple ceva grav. Rossellini m-a Întrebat de ce nu luam note: „Nu vă interesează ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mă Învîrt În jurul unei fete, acesta a fost pentru mine adevăratul to be or not to be. O adolescentă Îmi sucea mințile În timp ce eu mă răsuceam În jurul rotondei de la Simiane, care n-a ajuns să joace În viața mea rolul Capelei Sixtine În viața părinților mei. În vreme ce filmam rotonda aia misterioasă, Îmi spuneam că eu nu văzusem niciodată, nu dezmierdasem niciodată, nu sărutasem niciodată, nu pătrunsesem niciodată un sex de femeie. Filmam prin toată Provența portaluri și pervazuri, uși zidite, arcade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]