4,620 matches
-
față de alte modele, este acela că, plecând de la componentele sale se pot dezvolta programe de prevenire și asistență pentru consumul de droguri. Intervenind în acele puncte care cauzează consumul de droguri, se poate întrerupe ceea ce se consideră a fi procese cauzale care conduc la consum. Autorii modelului afirmă că este posibil să se intervină în fiecare dintre aceste etape, chiar dacăacțiunea implică intervenții multiple datorită includerii mai multor factori. Teoria interacțională a delincvenței. Thornberry (1996, pp. 210-214) condiționează comportamentul deviant de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atenție că "factorii și cauzele care determină, sau facilitează, ca indivizii să fie interesați de droguri au legătură cu întreaga dinamică personală și socială, anterioară contactului cu drogurile". Aceasta se aplică inclusiv în cazul relațiilor mai mult sau mai puțin cauzale, existând mulți factori care au o mai mare greutate decât drogul în sine. Astfel, se poate spune, chiar dacă ar părea paradoxal, că drogul nu este un factor de risc pentru dependența de droguri ci reprezintă unul dintre multiplii factori care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru alcătuirea programelor de prevenire specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Una dintre implicațiile modelului ecologic este că un program de prevenire (menit să aibă rezultate efective în reducerea factorilor de risc), trebuie să acorde atenție factorilor contextuali care influențează procesul cauzal și trebuie aplicat într-un context relevant (Bigland, 1995). Conform teoriilor lui Diez și Peirats, (1997, pp. 609-617) modelul ecologic intenționează să depășească etapa perspectivelor parțiale și insuficiente a abordărilor legate de consumul de substanțe: modelul juridic, modelul distributiv, medical
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în rândul minorităților etnice și rasiale, cauzată de presiunea exercitată de necesitatea adoptării normelor culturale specifice populației albe majoritare (Mendes de Leon și Markidez 1986; Caetano, 1987). Unii autori au arătat că așa numitul conflict cultural poate deveni un factor cauzal al abuzului de drog (Beauvis și LeBoueff 1985; Harvey, 1985; Wurzman 1982). Inegalitățile educționale constituie un al doilea factor la nivel macro în identificarea cu grupurile consumatoare de drog și adoptarea comportamentului adictiv. Inegalitățile culturale: cultura populară/subcultura. Gans (1974
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acute remise doar parțial prin evoluție spontană sau sub un tratament incomplet. Există și adenite de la început cronice. Inflamația este întreținută de persistența focarului: micoză interdigitală, ulcer de gambă, carii dentare. Clinic constatăm adenopatii dureroase de consistență fermă, neaderente. Diagnosticul cauzal este important; îndepărtarea cauzei permite vindecarea. Diagnosticul de certitudine este stabilit prin biopsie. Adenite cronice specifice Adenitele sifilitice sunt prezente în toate stadiile luesului. În perioada primară ganglionii nedureroși au aspect de „cloșcă cu pui” și sunt situați în apropierea
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
se numește Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu spune despre sine, în Exod: „Eu sunt cel ce sunt”. Noi suntem fiindcă el este; și dacă el n-ar fi, nici noi n-am fi. Pentru gândirea teologică, existența tuturor lucrurilor e în dependență cauzală de ființa lui Dumnezeu. Dacă el e adevărul, toate lucrurile adevărate sunt condiționate de el; dacă el e binele, toate lucrurile bune sunt condiționate de el; și dacă el e frumusețea, toate lucrurile frumoase sunt condiționate de el. Precum teologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
durează independent de prezența și de gustul nostru. Lumea, adică natura, e creația lui Dumnezeu și, ca atare, existența obiectivă a frumuseții ce strălucește din formele și din armonia ei intră în considerația argumentațiilor raționale, ce ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării. În această privință, se estimează că, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de vârsta si sex, profesorul ar putea să influențeze, în mod satisfăcător, învățarea și rezultatele ei, atitudinile și interesele, aspirațiile și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de altfel și a altor malformații congenitale. S-a încercat totuși o oarecare sistematizare a factorilor cauzali, după diferite criterii. În cele ce urmează îi vom relata pe scurt pe cei mai importanți, urmărind clasificarea lor în factori: a) endogeni și b) exogeni. a) Numeroși autori au investigat condițiile lor de apariție în scopul de a urmări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noțiunile noi, mai ales la matematică, unde ridicarea de la concret la abstract se realizează cu întârziere și cu multă insistență din partea educatorilor. Traumatizare afectivă prin suprasolicitarea severă privind instruirea și programul de lucru logopedic și școlar impus de familie (factor cauzal - mama). Dezvoltarea psihică se înscrie în limitele largi ale normalului. La probele Borelli - Olèron se clasifică pe locul 19 din grupa fete obținând 54-25 centile ca rezultat final. La vârsta de 7 ani și 9 luni obține un Q.I.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
performanța [...] din punctul de vedere al competenței"82 și să rateze astfel specificul creației textual-discursive. În al doilea rând, pentru cercetătorul de la M.I.T., "creativitatea" rămâne o noțiune de ordin strict biologic, pe care promotorul "cartezianismului" o explică într-o manieră cauzală, eludând caracterul de activitate "liberă"/"finalistă"/ "culturală" al limbajului și confirmând prin aceasta "incapacitatea radicală a unei concepții fundamental pozitiviste de a da seamă de creativitatea umană"83. Or, după cum a arătat Mircea Borcilă, "o asemenea poziție de principiu "reducționistă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fost una fundamentală. Modificările imaginii asupra lumii încep în cadrul acestui spațiu odată cu secolele XI-XII și au avut drept finalitate o efervescență culturală care a determinat transformări ale imaginii și amplificări ale acesteia. Nu putem separa aceste două spații prin relația cauzală ce există între ele. În primul rând arta se modifică datorită cadrului religios, și astfel modul în care este percepută aceasta și dezvoltarea tehnicilor specifice își au sursa în mediul bisericesc. Enrico Woelfflin remarca că biserica este prima care dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natural al acelei cauze""146. Faptul că se acceptă ideea că putem să cunoaștem adevărul pornind de la cazuri particulare fără a analiza totalitatea acestora reprezintă esența inducției. Pe această bază mai trebuie identificate doar criteriile prin care pot fi legăturile cauzale care își păstrează tot timpul identitatea. Criteriile pe care le dezvoltă Francis Bacon urmăresc acest aspect, dar modalitatea de a vedea această cauzalitate naturală poate fi identificată și în modul în care Descartes consideră adevărul științific. Acesta introduce ideea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noul univers. Ceea ce este natural poate fi privit la un moment dat ca fiind și corect și de aceea poate fi integrat între adevărurile din interiorul lumii cogito-ului. Natura reprezintă, pe de o parte, complexul lucrurilor sensibile legate între ele cauzal, iar pe de altă parte posibilitățile perceptive ale individului îmbinate cu facultățile sale. "Negreșit, aici iau natura în chip mai restrâns decât drept țesătura tuturor celor ce mi-au fost date de Dumnezeu; căci în această țesătură sunt cuprinse multe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
jos, și cele asemănătoare, despre care de asemenea nu tratez acum. Vorbesc doar despre cele ce-mi sunt date mie, mie ca alcătuit din spirit și corp, de către Dumnezeu"147. Astfel viziunea asupra naturii cum că ea este o încrengătură cauzală complexă este una care constituie sursa originii științei moderne. Aceasta este foarte bine sintetizată în următoarea frază: "Dar acest efect decurge dintr-o asemenea cauză și, de aceea, de vreme ce aceasta din urmă nu este o cauză cazuală, este cauza naturală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine. Relația dintre descoperirile textelor antichității și noua construcție a imaginii despre lume nu este o relație cauzală unidirecțională, ci una reciprocă, prin care, imaginea asupra lumii este influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le accepte. În acest context suntem în asentimentul afirmației lui Eugenio Garin ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considera acest gen de magie ca fiind modalitatea sa de a prezenta lumea premergătoare științei moderne. Totuși diferența fundamentală este că lumea este prezentată holistic, surprinsă în aspectele ei fundamentale și cu toate acestea este imposibil să surprinzi întreaga încrengătură cauzală și să poți cunoaște acele legi ce surprind lumea ca ansamblu. Pentru Leornado da Vinci exista o cauză necesară ca "leggi della natura" (lege a naturii)161. Legea naturii este universală și natura în întregime ascultă de aceasta: "Natura non
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privesc universul ca un tot aflat sub impactul unei atracții universale, de natură erotică în care partea este model al întregului, iar transformările părții atrag după sine variații ale întregului. Această legătură dintre părțile componente ale universului este de natură cauzală astfel încât, orice acțiune asupra părții se răsfrânge și asupra întregului. Paolo Sarpi subliniază această relație cauzală existentă în natură a cărei origine este considerată a fi similitudinea 163. În acest context orice descriere a unei părți a universului trebuia să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
partea este model al întregului, iar transformările părții atrag după sine variații ale întregului. Această legătură dintre părțile componente ale universului este de natură cauzală astfel încât, orice acțiune asupra părții se răsfrânge și asupra întregului. Paolo Sarpi subliniază această relație cauzală existentă în natură a cărei origine este considerată a fi similitudinea 163. În acest context orice descriere a unei părți a universului trebuia să surprindă aspecte ale întregului. Atunci când, în conformitate cu uzanțele vremii, Ficino realizează o lucrare despre lumină dincolo de componetele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine pare la o primă vedere de origine aristotelică în sensul că doar materia este prin structura sa pură non-formală, amorfă, diferența apare în momentul în care este identificată modalitatea de animare a materiei: energia. Ea nu este de ordin cauzal și se manifestă în interioritatea mobilității. La aceasta a mai fost adăugat un concept ce va fi fundamental în fizica modernă: forța. Aceasta avea în primul rând o semnificație ocultă, subtilă, dar acțiunea ei este aceeași 181. Sensul termenului spiritual
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesteia se află "tot atâta desăvârșire (...) pe cât în efectul acestei cauze"154. Cauza eficientă a fost aleasă pentru că este singura care poate transforma potența în act155. Ideea reprezentată ca act are drept potență obiectul ce cauzează această idee. Sub influența cauzală ideea aceasta poate deveni simbolul realității. La nivelul cognitiv corespondența dintre idee și obiect se poate transforma în identitate. Ideea este identică cu obiectul și prin aceasta certitudinea de la nivelul cognitiv se poate transpune în realitatea obiectivă. Astfel, ideea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru întreaga creație ulterioară. Concluzionând putem spune că în a treia meditație Descartes realizează două lucruri: găsește un suport nou pentru întreaga creație în lumea cogito-ului, ideea de Dumnezeu și încearcă să identifice la nivelul realității cogito-ului certitudinea și suportul cauzal al acesteia. 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului În cadrul meditației a patra se conturează o definiție a adevărului. Aici problema aceasta este dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Argumentarea de această dată încearcă să susțină noi atribute ale ideii de Dumnezeu. Noul argument este unul ontologic, neputând să-L imaginez fără atributul existențial: Ființă primă există și nu poate decât să existe. Argumentația ontologică este bazată pe relația cauzală Dumnezeu - existență și prin aceasta se subliniază faptul că chiar dacă Dumnezeu nu poate fi observat, acesta există. Prin generalizare putem considera ca la fel pot sta lucrurile și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fel pot sta lucrurile și în cazul ideilor abstracte și a matematicilor și a altor științe abstracte. Chiar dacă în cazul unei figuri geometrice aceasta nu există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale acesteia, dar realitatea matematică există. De aceea pornind de la principiile enunțate anterior, al clarității și al simplității și deoarece adevărurile matematice sunt simple și clare le putem introduce în lumea cogitatelor, indiferent
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]