46,651 matches
-
vadă mereu. Dar Olga evita. Intuise ceva și probabil o apucase gelozia. Atunci am întrebat-o de Riri al ei. A tăcut și a simțit săgeata. Stăteam într-o după-amiază lungit pe canapea, când a sunat telefonul. Mama m-a chemat: Petre, vino, te caută cineva. M-am ridicat alene și m-am dus. Sunt la Cireșica, am auzit o voce mică. Mănânc o înghețată. Vrei să vii și tu? Era Clody! De unde ai numărul meu de telefon? De la Olga. Ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și tu? Am zburat până acolo. Mă aștepta ca și cealaltă dată. Am intrat apoi în parc și am vrut s-o iau de mână. S-a speriat și s-a retras. Mereu se speria. De ce mă cauți, de ce mă chemi? am întrebat-o. Nu știu, așa îmi vine. Și așa i-a venit o vreme îndelungată. Mă duceam de fiecare dată, zburând către ea. Într-o seară am luat-o de după umeri. Nu s-a mai retras! Când am sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bună ziua și a plecat. Nici nu-i spusesem Cameliei de gândul meu. Acum mă îndreptam spre casă, bucuros, în primul rând pentru Mihai. Până seara am tot rumegat veștile. Abia a doua zi, duminică, după masa de prânz, i-am chemat pe toți în salon ca să le spun noutățile. Băiatul, care nu era un expansiv, strălucea de bucurie. Vestea cu atelierul n-a căzut prea bine. Pentru nevastă-mea asta ar fi însemnat că nu mai sunt pe lângă casă, nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
redobândească o casă la Bușteni, naționalizată de comuniști, o reparase conștiincios, o mobilase, gândind să-și aducă familia din Israel. Nu l-a convins decât pe fiul mijlociu, acum student în anul trei la medicină. Domnul Mendelsohn, căci așa îl chema, avea spații de vânzare la câteva hoteluri de lux din București, Brașov și Sinaia. Cum miliardarii în România încă nu apăruseră și turiștii bogați nu dădeau năvală, a gândit să se retragă iar în Israel. Casa de la Bușteni, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a știut ce se întâmplă cu mine. Am părăsit magazinul, lăsându-l în seama lui Radu, cel de al doilea fiu al meu. Am reînceput să-mi scriu confesiunile. Sunt apatic, citesc doar ziarele. Deputatul nostru Ștefan Argatu a fost chemat la CNSAS. Aș fi vrut să fac eu gestul de a-l divulga, dar m-au răpit problemele nenumărate pe care le-am avut. E bine, totuși, că se interesează cineva de dumnealui! Au trecut ani... Împlinesc o vârstă rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
astea! Mă sufocă aceste amintiri. Sunt o haină prea grea pentru mine! În dormitor se așeză pe pat și adormi. Se trezi la un moment dat, chinuit de un coșmar. Citise în tinerețe o nuvelă stranie, de Prosper Mérimée. Se chema "Venus din Islle". Era povestea unui tânăr care juca, într-o dimineață, tenis cu un prieten, într-un parc, pe un teren înconjurat de statui. Prins de joc, și-a dat seama că îl stingherește, în mânuirea rachetei, inelul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană. Hei! Tu-mi arunci mere? Da. De ce? Așa. Avea cam 18 ani, o codană sănătoasă, cu pielea albă, îmbujorată la față, cu ochii jucăuși. Cum te cheamă? Carmen. Mulțumesc pentru mere. Când o să le am și eu pe ale mele o să mă revanșez. Numai atât? El se făcu că nu aude și-și văzu de treabă mai departe. Joaca a ținut până își termină de curățat livada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vorbește lumea că fabrica ar intra în faliment. Și merge afacerea? Da' păi cum! Pădurea-i aproape, satu-i mare, lumea are nevoie ba de una, ba de alta. Unde mai pui că în jur alt meșter nu-i. Cum te cheamă, bade? Ion. Bade Ioane, bucuros de cunoștință. Eu sunt Petre, cel care a luat casa babei Floarea. Am aflat de dumneata de la Carmen, cu care suntem rude. Eu sunt frate cu taică-su. Putem vorbi puțin? Poftim în casă. Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sunt povești cam de demult... Să lăsăm poveștile și să vedem ce putem face. Uite la ce m-am gândit eu: facem sărbătorile la Bușteni. Casa e mare, avem loc pentru toți, stațiunea e frumoasă. Ce ziceți? Mergem cu toții, îl chemăm și pe marinar, poate să vină și el cu o sirenă și, de ce nu, m-am gândit să-i invităm pe Mihai și Beatrice. N-au mai fost de mult pe aici și, cum ne e dor nouă, le-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Rămași fără "oaspeții din Franța", cu o cameră și o baie în plus, tinerii s-au reorganizat și în afară de masa de Crăciun, care, conform tradiției, se petrece în familie, au cerut "liber la program". Vremea superbă și zăpada bogată îi chema la schi, săniuș, plimbare. Seara, programul era de discotecă. Petre și Camelia au fost de acord, Ana fiind și pe mai departe însărcinată cu asigurarea plăților , supravegherea grupului și, în secret, cu "Raportul de seară" către Petre. Era o bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vorbeai de iubire, nici de un viitor împreună. Îmi trece prin minte, rememorând acele momente triste pentru mine, un vers al lui Blaga: "Logodnică de-a pururi, mireasă niciodată"!... * Petre,Petre,Petre! Mă trezesc uneori în plină noapte strigându-te, chemându-te cu disperare, cu spaimă, să vii, să mă ajuți, să mă ții în brațe, să-mi risipești spaimele, să mă aperi, să-mi dai, ca altădată, căldura trupului tău, să adorm ca un copil în brațele tale... Vise, vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
noi să facem e bine și legal și dacă domnul primar nu pricepe sau nu vrea să priceapă s-o găsi pe sus cine să-l lămurească. A doua zi, Petre era la primărie. Vorbise cu domnul Postelnicu, așa îl chema, și-i solicitase o întrevedere. Vreți să-mi cereți ceva? Nu, domnule primar, vreau să vă ofer ceva! Bine, vă aștept. La 11,00 , până atunci mai am câteva treburi de rezolvat. E bine, la 11,00. La 11,00
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
față, unde oficia părintele Haralambie. Era un bărbat încă în putere, cu familie numeroasă, cinstit, harnic, respectat de săteni. Slujba a fost frumoasă, atmosfera de sărbătoare i-a cuprins pe toți. Înainte de Înviere, părintele Haralambie veni în fața Altarului cu Lumina, chemând credincioșii: "Veniți de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia și, când clopotele începură a bate, părintele strigă cu glas puternic "Hristos a înviat" de trei ori, toți răspunseră în cor "Adevărat a înviat". La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cum să-i mulțumească și să laude darurile primite. Îl anunță telefonic de o "discuție de afaceri". La întâlnire, Petre n-a venit cu "mâna goală", așa că, introducerea fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu vor sau nu știu să răspundă. Tată, tu cred că ai răspuns la orice întrebare. Nu chiar, uite una auzită cu ani și ani în urmă la televizor, la care n-am aflat încă răspuns. Ce întrebare ? Cum se cheamă pomul care face ciori? Ana îl sărută și cu Toni după ea plecă în camera ei. După-amiază, cu Ana și Toni alături, stăteau pe băncuța de sub nuc. Observă un om care se oprise la gard. Bună ziua, vecine! Bună ziua! De mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dragă, ce-ai făcut tu e minunat. Tu nu ai talent, ai har de la Domnul! Nu sunt fata ta? La scenă asistau Toni și Pic, amândoi își manifestau bucuria stăpânilor învâr tindu-și cozile. Petre hotărî să consulte "specialiștii Cooperativei" și chemă, pentru "o reuniune de lucru", pe inginerul Pavelescu și badea Ion. Pe masa mare din fața verandei puseră "documentația". Începură a studia planșă cu planșă. Nu mai conteneau cu exclamațiile de uimire și aprobare. Cei doi specialiști prezentară felicitări "domnișoarei Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Intercontinental, la un "dejun de afaceri". Urcară la restaurantul de la etajul 12, unde domnul Friederich fu întâmpinat ca un obișnuit al casei. Avea masa rezervată, luară loc, chelnerii foiau în jurul lui. Petre stătea ca pe ghimpi, să afle de ce-l chemase. La aperitive, domnul Friederich deschise discuția: Domnule Vlaicu, în afaceri fiecare parte trebuie să fie mulțumită. Când unu-i mulțumit și altul nu, nu-i afacere, e înșelătorie și noi, de sute de ani, ne-am obișnuit cu afaceri cinstite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
face parte dintr-o arie etnografiă cu elemente definite - Valea Siretului, cu elemente distincte față de zonele limitrofe. Gospodăria este o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de pomană. Următoarele pomeniri au loc la 40 de zile, la jumătate de an, la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul de mai jos Pentru cei ce ură frumos. Iară dumneavoastră
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
meritele lecuirii științifice. Autorul caută să lămurească, să îndemne și chiar să mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra Ilinca ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe și omul a slăbit prea de tot. De asta m-am gândit să scriu pentru dumneavoastră și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe și omul a slăbit prea de tot. De asta m-am gândit să scriu pentru dumneavoastră și pe înțelesul dumneavoastră mai multe răvașe asupra sănătății, asupra felului cum trebuie să trăiți ca să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să lucrez. Începând cu dimineața următoare, trebuia să mă prezint, din două-n două zile, la o bază militară din munți, dincolo de Tachikawa. Nu m-ar putea înlocui careva? Lacrimile-mi curgeau șiroaie și-am început să suspin. — Armata vă cheamă și trebuie să vă supuneți, răspunse el, ferm. Am hotărât să mă prezint la datorie. A doua zi ploua. Un ofițer ne-a ținut un discurs. Noi eram aliniați la poalele muntelui. — Victoria este de partea noastră, a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]