6,287 matches
-
poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice și culturale dintre cele mai diverse. Astfel, în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților (1980) sunt
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
B. Marian este fratele său. A absolvit la București Liceul „Gh. Lazăr” (1917-1925) și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const.
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
al Senatului. Debutează cu o fabulă, Amănuntul principal, în culegerea Oltenia literară (1955), iar în proză, cu povestirea Înainte de plecare, în antologia Pagini dunărene (1964). Colaborează cu povestiri, reportaje, articole la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Cinema” ș.a. Nuvelele din volumul Locul (1973), debut matur, avansează o formulă neschimbată pe tot parcursul scrierilor lui M. - proză de analiză, în maniera Anton Holban. S-a spus, de altfel, că „subiectele sunt ca și inexistente, resursele epice izvorăsc din
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
comparată condusă de Tudor Vianu. Debutează în „Contemporanul” (1962) și colaborează sistematic la „România literară”, „Steaua” (cronica traducerilor, între 1975 și 1980), „Viața românească” (membru în biroul redacției), „Caiete critice” (fondator și redactor-șef al seriei din 1979-1982), „Secolul 20”, „Cinema”, „Synthesis”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires”. Obține titlul de doctor în litere în 1974, cu o teză despre începuturile literare ale lui Eugen Ionescu, respinsă de cenzură și publicată la Heidelberg. Din motive familiale, în 1982 emigrează în
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
în 1895 la Chișinău. A absolvit Liceul Real din Chișinău, iar în 1913 a emigrat în SUA. În 1927 și 1930 a obținut premiul Oscar pentru film și regie (Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p. 510; C. Corciovescu, B. Râpeanu, Dicționar de Cinema, București, 1997, p. 295). • Evreii din Basarabia s-au remarcat activ nu doar în viața politică din URSS, dar și în Israel (M. Bruchis, „Casa Basarabiei“ din Tel Aviv și activiștii ei, în Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Încît să crească masa musculară. Tăiați-vă la un deget și hormonii vor fi cei care vor ajuta la controlarea inflamației și vor Împiedica infecția. Hormonii sînt numitorii noștri comuni cu lumea animalelor. Unii hormoni sexuali ai vreunei vedete de cinema sînt identici cu cei ai unei balene; produșii glandei pituitare ai unui savant se potrivesc cu cei ai unui șoarece.2 ” Orice plantă sau animal care este constituit din mai mult decît o celulă produce hormoni - acesta este modul de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
așa de special doctorul ăsta Braine, al lui, de ține atîta la el? Îmi Îndes celularul și broșura Înapoi În geantă și m-apuc să-mi umplu coșul cu costumașe Petit Lapin. Luke nu Înțelege nimic. Dacă toate starurile de cinema se duc la ea, Înseamnă că e bună. Și ar fi atît de cool. Atît de cool. Mă și Închipui pe patul de spital, cu bebelușul În brațe și Kate Winslet pe patul alăturat. Și Heidi Klum În patul de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
da, vă rog. Voi fi acolo! Vă mulțumesc foarte mult! — Pentru puțin. La revedere, doamnă Brandon. Convorbirea se sfîrșește abrupt, iar eu Închid mobilul cu mîini tremurînde. Am obținut un loc la Venetia Carter! O să mă Întîlnesc cu starurile de cinema și o să am parte de masaj holistic tailandez! Acum nu mai trebuie decît să-i dau vestea lui Luke. Cine era? spune Luke, dînd drumul la radio. Se Încruntă, cu ochii la ecranul digital și apasă cîteva butoane. — Era... Îhm
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Wilfrid, să dea aerul afară. — Am citit un articol despre ea În Harpers. Se spune că e minunată. Obstetriciană de top! — Asta Înseamnă că și eu sînt o mămică de top ten! — Se ocupă de toate supermodelele și stelele de cinema, nu mă pot abține să nu mă laud. Organizează ceaiuri și face cadou pungi cu surprize de designer și alte chestii de genul ăsta. Probabil c-o să mă Întîlnesc cu toate acolo! Dar Becky, credeam că ai deja un doctor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mea se află o femeie răvășitor de frumoasă cu păr lung roșcat, care-mi Întinde mîna. — Bine ați venit la Clinica de obstetrică holistică. — Bună ziua! răspund radioasă. Vă rog, spuneți-mi Becky. Uau. Venetia Carter arată ca un star de cinema! E mult mai tînără decît m-am așteptat și mult mai subțirică. E Îmbrăcată Într-un costum Armani mulat cu pantaloni și o cămașă albă impecabil călcată și are părul din jurul feței prins cu o clamă șic de baga. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de rampă, București, 1982. Ediții: Al. Rosetti în evocări, București, 1995. Traduceri: Jacques Chabannes, În raniță, bastonul de mareșal, București, 1977; Amédée Achard, Belle-Rose, București, 1983; Edgar Reichmann, Întâlnire la Kronstadt, București, 1992; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini. Convorbiri despre cinema, postfață Florian Potra, București, 1992; Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi, București, 1992; Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, pref. Jean Cocteau, Galați, 1993; Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
datorită unei recunoșteri pur simbolice Între egali, cooptarea În Uniune constituind o etapă În consacrare, si facilitând accesul la mai multe resurse colective. Dezvoltarea producției de carte și beneficiile complementare provenind din periodicele culturale și literare, din teatru, televiziune sau cinema au crescut considerabil sursele de venituri ale scriitorilor, fără a permite Însă afirmarea unei categorii de scriitori independenți, În stare să trăiască În exclusivitate din publicare. Scriitorii care obțineau veniturile cele mai importante, datorită numărului de titluri publicate, tirajelor mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Însă afirmarea unei categorii de scriitori independenți, În stare să trăiască În exclusivitate din publicare. Scriitorii care obțineau veniturile cele mai importante, datorită numărului de titluri publicate, tirajelor mai ridicate ale cărților lor și, În anumite cazuri, adaptări pentru teatru, cinema sau televiziune ale operelor lor erau cei care ocupau posturi de răspundere În aparatul de productie (edituri, reviste) sau administrație (Uniunea Scriitorilor, Consiliul Culturii și Educației Socialiste). Prin această, sistemul corespundea modelului sovietic, dar pentru o piață cu mult mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
editorialele abordează probleme de principiu sau, dimpotrivă, chestiuni foarte concrete ale vieții culturale. Rubricile permanente sunt susținute de comentatori competenți: „Cronica teatrală” - Cicerone Theodorescu, „Cronica muzicală” - Andrei Tudor, „Cronica plastică” - H. Blazian, Ion Zurescu, dar și Eugen Ionescu, „Film și cinema” - Barbu Florian, sub pseudonimul Menalque, între alții, „Cronica ideilor” - I. Brucăr. De remarcat că spațiul rezervat filosofiei este amplu, numeroase texte poartă semnătura unor gânditori ca Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Anton Dumitriu, Petru Manoliu, Oscar Lemnaru. Revista nu a acordat
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema, folklore, Torino, 1998. Antologii: Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, tr. și introd. edit., București, 1974; Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
să analizeze aspecte ale vieții artistice din țară ori din lume, și acestea găsindu-și locul în pagini și în rubrici speciale. Astfel, la rubrica „Teatru” și la „Cronica dramatică” scriu N. Carandino, Valentin Silvestru, Ludmila Patlanjoglu, Marina Constantinescu, la „Cinema” printre principalii semnatari figurează D.I. Suchianu, Florian Potra, Ecaterina Oproiu, Ioana Creangă, Eugenia Vodă, dar și scriitori ce dețin minirubrici ingenioase și atractive, cum sunt Radu Cosașu („Telecinema”) și Romulus Rusan („Flashback”), la rubrica „Muzică” Radu Stan, George Bălan, Alfred
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Tribuna”, menținută cu statut de colaborare în anii studenției și continuată ca redactor după absolvire (1957-1967). O scurtă perioadă redactor la filiala Cluj a Editurii pentru Literatură, alege să profeseze în presă, angajându-se în redacțiile revistelor „Viața studențească” (1967-1968), „Cinema” (1970-1974), „Tribuna României”. Mai colaborează la „Steaua”, unde debutase în 1954, la „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cel dintâi volum al lui R., Râul ascuns, roman al vieții de șantier, apare în 1963. Acest debut conform cu orientările ideologice din epocă îi
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
dialogurile, care s-au desfășurat, de regulă, într-un spirit de suficientă responsabilitate față de buna orientare a opiniei publice. S-a urmărit în permanență spectrul întreg al artelor, acordându-se spațiu permanent cronicilor teatrale, textelor dramaturgice, comentariilor de artă plastică, cinema, emisiunilor TV. Mai sunt de remarcat „Notele”, adesea polemice, „Revista revistelor”, recenzând presa literară internă și internațională, precum și rubrica „Sport”, asigurată multă vreme de Fănuș Neagu, în stilul său suculent și colorat. În revistă își fac loc numeroase caricaturi, reproduceri
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
terminat de făcut temele pentru a doua zi. Copilul a sesizat că părinții săi au avut un conflict mai devreme și de aceea își întreabă și tatăl, schimbând însă accentul întrebării: „Tată, poți să-mi dai bani ca să merg la cinema?”, va spune el de data aceasta. Dacă tatăl îi dă răspunsul afirmativ, copilul merge la mamă și îi spune că tatăl i-a dat voie să meargă: drept dovadă prezintă faptul că a primit chiar și banii pentru biletul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
el de data aceasta. Dacă tatăl îi dă răspunsul afirmativ, copilul merge la mamă și îi spune că tatăl i-a dat voie să meargă: drept dovadă prezintă faptul că a primit chiar și banii pentru biletul de intrare la cinema. Părinții se ceartă sub noul pretext (ceea ce aduce escaladarea conflictului anterior), în timp ce a treia parte care a manipulat contextul conflictual existent între părinți își îndeplinește scopul. Atunci când vom trata metoda construirii de echipă (team-building), vom aduce în atenție ceea ce în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
burse, drept unul din "primii trei" actori ai planetei... Un mare actor de film, dar și de teatru, care a știut să exprime atît de plastic diferența: "În teatru am senzația că sînt în aer, pe o funie întinsă. În cinema la fel, doar că funia e întinsă pe podea..." Un personaj complicat: legenda spune că la 30 de ani era alcoolic, la 40 avea dese programări la cabinetele de psihanaliză, la 50 s-a lăsat de fumat, iar la 60
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
bătaie (de exemplu: "să-i dea o sfîntă de bătaie soră cu moartea" - Agîrbiceanu). Involuntar comică mi se pare selecția ultimelor două exemplificări, din perioada presiunii ideologice și a propagandei, cu inovațiile lor: "o forță de demascare soră cu moartea" ("Cinema", 1968) și "o risipă de materiale soră cu moartea" ("Scînteia", 1969). Și în uzul actual, anumite alunecări și substituții produc, din aproape în aproape, extinderea formulei. Alături de construcția-tip - "O bătaie soră cu moartea îndură mai toate nevestele" ("Evenimentul zilei
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
, revistă apărută la București, bisăptămânal de la 21 octombrie până la 1 noiembrie 1943, apoi săptămânal de la 4 noiembrie 1943 până la 15 aprilie 1947. La început a avut subtitlul „Teatru, sport, literatură, cinema”, modificat în câteva rânduri. Din 1946 iese cu titlul „Cațavencu” și subtitlul „Jurnalul patriotului naționale”. Editează și almanahul „Spectator”. Prim-redactori: C. Panaitescu (până în decembrie 1944), Sergiu Massler (până în august 1945), Mihail Vulpeș (până în decembrie 1945), Mircea Pavelescu (1946). În
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
În acord cu titlul, publicația își propune să aducă „mărturia sinceră și luminoasă”, „din stalul nostru la teatru, din prezența noastră pe turf, pe ring sau pe arenă, din pasiunea noastră pentru ecran” (În loc de program, 1/1943). Rubrici: „Film și cinema”, „Panopticum”, „Cronica teatrală”, „Cartea și oamenii ei”, „De joi până joi”, „Teatrele și oamenii lor”. S. conține îndeosebi publicistică, informații și reportaje din actualitatea culturală, mai ales teatrală și cinematografică, semnate de Camil Petrescu (Criza în teatrul românesc), Vasile Netea
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
-șef al revistei „Teatrul azi” și conferențiar la Academia Națională de Teatru și Film. Debutează la „Viața românească” în 1953. Publică numeroase cronici literare și dramatice, articole și eseuri în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Cinema”, „Noul Cinema”, „Dilema” (unde susține o rubrică), „Rampa” ș.a. Prima carte, eseul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, îi apare în 1958. A fost distins cu Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei RSR (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983), Premiul
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]