7,304 matches
-
pielea de la acest nivel fiind mai subțire, grăsimea subcutana este mai puțin reprezentată iar formațiunile tendinoase și articulare fiind localizate strict subtegumentar sunt frecvent afectate. Aprecierea vascularizației distale (puls Quincke) este obligatorie. Absența pulsului distal la o mană cu arsuri circulare, reprezintă indicația absolută și imediată pentru practicarea inciziilor de decompresiune și/sau a fasciotomiilor. Inciziile de decompresiune restabilesc circulația în segmentul ischemic, înlătura edemul, diminua durerile, permit imobilizarea în poziție corectă și evită redorile articulare. Arsurile mâinilor, se internează întotdeauna
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
a mâinii. Edemul este dur, dureros, elastic și cald, ceea ce îl deosebește de edemul inflamator. Pielea este palidă sau cianotică, cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere și urcă spre antebraț unde se termină printr-o brățară circulară. Evoluția este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii și a degetelor, însoțită de prezența leziunilor vasculare și trofice care duc la limitarea mișcărilor, atrofii musculare, anchiloze. 12.2.6.5. Tratamentul contuziilor superficiale Tratamentul este diferențiat în funcție de severitatea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Primul ajutor Primul ajutor se aplică la locul accidentului și constă în: a. oprirea hemoragiei: Se realizează prin pansamente compresive aseptice, tamponament, compresiune digitală (mai ales în plăgile cu hemoragii mari de la baza gâtului, axilă, triunghiul lui Scarpa etc.), compresiune circulară. Când aceste metode nu dau rezultate se va recurge la garou care va fi menținut timp de 30 minute la membrul superior și 1-1,5 ore la membrul inferior. b. calmarea durerii prin administrarea de novocaină 1% intravenos sau perilezional
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet arealul central care, treptat, se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a patogenului să fie mai mare. În cazul agenților patogeni ce atacă rădăcinile și baza tulpinii, vatra de atac va fi eliptică în cazul în care lucrările solului se execută pe o singură direcție de lucru sau va avea formă circulară dacă arătura se execută pe o direcție, iar discuitul pe o direcție perpendiculară de prima. Vetrele de atac în cazul monoculturilor se extind concentric an de an. Aria de răspândire a agentului patogen al cărui inocul este în sol, depinde
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith. et Townsend) Kerr, Young et Panagopoulos. Bacteriile populează în cea mai mare parte țesuturile periferice ale tumorii. Ele sunt Gram negative, lofotrihe și formează pe mediu nutritiv după 2-3 zile de la însămânțare colonii albicioase, mici, circulare și lucioase. Unele tulpini bacteriene produc o bacteriocină, numită agrocină. Virulența sau oncogenitatea unei tulpini este guvernată de gene care se află pe o plasmidă mare numită Ti (tumor inducing). Aceste gene pot fi potențate sau inhibate de factori externi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer predominanți ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse) iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită și pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul limbului și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
al cepei Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a coletului, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezenta zone afectate pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un halo galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru iar țesuturile se necrozează, se subțiază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unde se desfășoară activitatea propriu-zisă a bursei. Negocierile au loc în perimetrul acestei săli, care poate fi împărțită în mai multe spații de negociere, fiecare spațiu fiind destinat unui produs și care se numește ring, întrucât are de obicei forma circulară. În ring se află brokerii, care negociază cu voce tare sau prin semne ale mâinii și transmit ofertele sau își fac cunoscute confirmările. În general, diametrul ringului este de cca 10 metri și cuprinde cca 40 de brokeri, care în
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de mobilitate pentru limbă: limba iese și intră repede (pisicuța bea lapte), limba mișcată de la dreapta la stanga (Tic-tacul ceasului), limba iese în formă de lopată, limba iese în formă de săgeată, limba sterge buzele, limba sterge dinții pe deasupra/dedesupt mișcări circulare ale limbii; exerciții pentru buze și obraji: mișcări de sugere a obrajilor, miscări de țuguiere a buzelor, mișcări de intindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumanare, în balon, morișca
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de mobilitate pentru limbă: limba iese și intră repede (pisicuța bea lapte), limba mișcată de la dreapta la stânga (Tic-tacul ceasului), limba iese în formă de lopată, limba iese în formă de săgeată, limba sterge buzele, limba sterge dinții pe deasupra/dedesupt mișcări circulare ale limbii; exerciții pentru buze și obraji: mișcări de sugere a obrajilor, mișcări de țuguiere a buzelor, mișcări de întindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumânare, în balon, morișca
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sunt răspândite în tot spațiul, nelocalizate. Dispozitivul lui Young cu două deschideri este cel mai vechi dispozitiv experimental pentru observarea interferenței luminii (Fig.1.6.). Lumina emisă de sursa punctiformă S cade pe ecranul A, ce prezintă două deschideri mici, circulare - fantele F1 si F2 - egal depărtate de S. Potrivit principiului lui Huygens, deschiderile F1 si F2 constituie două surse de lumină secundare. Deoarece radiațiile emise de F1 si F2 provin de la aceeași sursă, ele sunt radiații coerente. Radiațiile se suprapun
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
inelului; • Reprezentați grafic și din panta dreptei determinați raza de curbură a lentilei R, utilizând o radiație de lungime de undă cunoscută; • Determinați lungimea de undă a radiației folosite, folosind relația sau reprezentând grafic. Răspuns: Inelele lui Newton sunt franje circulare concentrice, alternativ luminoase și întunecoase, obținute ca rezultat al fenomenului de interferență. Inelele se obțin în jurul punctului de contact dintre lentilă și lamă. Pentru lumina reflectată, centrul este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de drum
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este paralel. Ambele raze sunt, deci, total polarizate în plane perpendiculare. Materiale necesare: • lamă de turmalină de 1mm grosime • cristal de spat de Islanda (calcit) • sursă de lumină cu fantă circulară • lamă de turmalină de 1mm grosime • doi polaroizi cu direcția de polarizare aceeași, de exemplu verticală Modul de lucru: • Priviți un obiect prin cristalul de calcit. Ce observați? Priviți un punct negru de pe o foaie prin cristal. Scrieți concluzia. • Se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]