KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...135 136 137 ...206 >

5,141 matches

Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

Universitetsforlaget, Oslo, 1970. 69 Cu alte cuvinte, "conflictul între centru edificator al unei culturi naționale și rezistența crescândă a populațiilor supuse și distincte etnic, lingvistic sau religios, în provincie și în periferii".(S.M. Lipset & S. Rokkan, op. cit., apud Seiler, art. cit. p. 123. 70 "Conflictul dintre statul național, centralizator, standardizator și mobilizator și privilegiile corporative istoric stabilite ale Bisericii", Ibid, p. 124. 71 ACADEMIA "Stefan Gheorghiu", Dicționar politic, article "Biserica", Editura politică, București, 1975, p. 71. 72 Ibid., article "clasa muncitoare

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
44 Asupra partidelor agrare bulgare vezi și N. Ragaru, M. Halamska, "Quels porte-parole pour le monde rural? ", Le Courrier des pays de l'Est, 1013, martie 2001, pp. 29-50. 45 P. Guerguieva, "Quels clivages pour les partis politiques bulgares?", op. cit, p. 33. 46 E. Daynov, Politicheskiat debat i prehodat v Bulgaria (Dezbaterea politică și tranzația în Bulgaria), Sofia, Fondation Bulgarsa nauka i Kultura, 2000, pp. 393-395. 47 A. Raytchev, "Novoto liavo i negovite chansove" (Noua stângă și șansele sale), SEGA

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537

dovedește că vorbirea noastră, graiul nostru moldovenesc constituie doar una dintre varietățile întregului glotic care are un singur nume generic - «limba română». Limba română este numele corect al limbii noastre istorice, literare, de cultură și scrise“ <footnote Mircea Snegur, art. cit., p. 49. footnote> . Există însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, „încununarea unor preocupări științifice de-a lungul cîtorva decenii“ ale autorului, Vasile Stati, absolvent al

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit. footnote>. Soluția propusă era rusificarea acestora: „E necesar ca, prin intermediul școlii, a-i familiariza pe țăranii moldoveni cu limba slavă bisericească și a-i face pe jumătate ruși prin limbă. Se vede că spre aceasta tinde astăzi întregul sistem al

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu înțeleg din cele citite“ <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, loc. cit. footnote> . Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea în 1905 îngăduința de a tipări cărți bisericești în limba moldovenească. Cinci ani mai tîrziu însă arhiepiscopul Serafim, „un prea zelos rusificator“ <footnote

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
primit medalii de la împăratu, cinovnicii [funcționarii], nemții, evreii și alții, care n-au nici o legătură cu Basarabia. Moldovenii de peste Prut, care sînt învățați, deștepți, au trimăs Rusiei protest-nemulțumire pentru că școala și limba moldovenescă îi strîmtorată“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, op. cit,. p. 137. footnote> . Articolul O sută de ani constata că „țara noastră îi cuprinsă de întuneric, ca și o sută de ani înapoi“, „moldovenii îs rămași fără carte, n-au gazetă“, „școli sînt, da-s rusești“ <footnote Dinu Poștarencu, loc.

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
p. 137. footnote> . Articolul O sută de ani constata că „țara noastră îi cuprinsă de întuneric, ca și o sută de ani înapoi“, „moldovenii îs rămași fără carte, n-au gazetă“, „școli sînt, da-s rusești“ <footnote Dinu Poștarencu, loc. cit. footnote> .Pentru autorii gazetei, moldovenii nu sînt altceva decît românii; așa se explică îndemnul „Scrieți, românilor, despre toate, cum îți pute. Noi vom tipări“ <footnote Ibidem. footnote> . Dar, prin grija autorităților, n-au mai tipărit. Este mai mult decît evident

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
un organism viu, ce fierbe mereu în cazanele spirituale ale neamului, asimilînd noțiuni noi. [...] noi astăzi, după ce am călătorit prin alte imperii, ne folosim de limba fiartă și cizelată de frații de peste Prut în cazanele națiunii“ <footnote Mircea Snegur, loc. cit. footnote> . Disputa pentru limba moldovenească - limbă diferită de limba română ascunde „încercarea unor forțe de a ridica la rangul ideologiei de stat o ideologie antinațională, antimoldovenească, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
separîndu-l de „tradițiile sale autentice - reprezentate în primul rînd de limba pe care o vorbește - desprinzîndu-l de unitatea etnică din care face parte, tăindu-i rădăcinile istorice și altoindu-l pe alt trunchi ori în vid“ <footnote Eugen Coșeriu, art. cit., p. 23. footnote> . Ruperea cu tradițiile istorice, culturale, lingvistice înseamnă tocmai pierderea identității, mancurtizarea, ca să folosim un termen preluat în Basarabia de la scriitorul kirghiz C. Aitmatov și care simbolizează tocmai stingerea identității, ca rezultat al pierderii memoriei și transformarea

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
nu-și iubește pe părinții săi“ este profesiunea de credință a oricărui truditor cinstit pe ogorul Măriri-Sale Limba Română din cele două state românești de pe malurile Prutului, pentru care conceptul limba moldovenească este o „fraudă științifică“ <footnote Eugen Coșeriu, art. cit., p. 25. footnote> sau o scamatorie. LIMBA MOLDOVENEASCĂ, O VARIANTĂ STRÎNSĂ ÎN CHINGI A LIMBII ROMÂNE <footnote Comunicare la simpozionul dedicat lui Mihail Sadoveanu „Regional-Național- European“, Iași - Chișinău, 24 - 27 noiembrie 2005. footnote> Organizarea unei manifestări științifice care să abordeze

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
definitiv; s-au manifestat opreliști oficiale, s-au edictat sisteme ortografice și glosare: limba și-a urmat calea ei; limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici“ <footnote Mihail Sadoveanu, art. cit, p. 25. footnote> . Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, „unul dintre acei mulți înțelepți curajoși“ <footnote Folosim din nou caracterizarea pe care însuși autorul Dicționarului i-o face: Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68. footnote> care s-au mîndrit întotdeauna cu firea

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
latinesc, care nu înfățișează toate sonurile actuale ale graiului românesc și carele necesită pre învățăcei să citească pe gîcite și să scrie pe nimerite nu putea spori cu grăbire nici dobîndi rezultate bune și durabile“ <footnote Ioan G. Sbiera, art. cit., p. 67. footnote> . Așa a ajuns la definirea ortografiei ca „știința de a scrie fiecare cuvînt după firea limbei. [...] scrierea este icoana cuvintelor și ca să fie această icoană nimerită cu cuvintele [pe] care le înfățoșează se înțelege de la sine că

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847

43 a și b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel A. Tan-nenbaum, The Handwriting of the Renaissance, New York, 1930. Metodele tehnice de cercetare a manuscriselor (microscoape, raze ultraviolete etc.) sînt descrise în R. B. Haselden, Scientific Aids for the Study of Manuscripts, Oxford, 1935. 9

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
despre prezentarea picturală (pe vase) a epopeilor lui Homer si a tragediilor grecești, de pildă, Carl Robert, Bild und Lied, Berlin, 1881 ; Louis Sechan, Etudes sur la tragedie grecque dans șes rapports avec la ceramique, Paris, 1926. 7. Larrabee, loc. cit., p. 87. Un studiu mai amplu, de R. Wellek, într-o recenzie publicată în Philological Quarterly, XXIII (1944), pp. 382- 383. 8. W. G. Howard, Ut Pictura Poesis, în PMLA, XXIV (1909), pp. 40- 123 ; Cicely Davies, Ut Pictura Poesis

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Henry Lanz, The Physical Basis of Rime, Stanford Press, 1931. 39. Vittorio Benussi, Psychologic der Zeitauffassung, Heidelberg, 1913, p. 215 și urm. 40. G. R. Stewart, The Technique of English Verse, New York, 1930, p. 3. 41. Saran, Deutsche Verslehre, loc. cit., p. 1 ; Verrier, Essai... vol. I, p. IX. 42. Stewart s-a văzut nevoit să introducă noțiunea de "frază" care implică înțelegerea sensului. 43. Cf. bibliografia și Victor Erlich, Russian Formalism, Haga, 1955. 44. Jan Mukarovsky, Intonation comme facteur de

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Festschrift fur Oskar Walzel, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 80-89 ; Leo Spitzer, Studien zu Henri Barbusse, Bonn, 1920. 26. Leo Spitzer, Zu Charles Peguys Stil, în Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 301-364 ; Der Unanimismus Jules Remains im Spiegel seiner Sprache, în Archivum Romanicum, VIII, 1924), pp. 59-123 (reprodus în Stil-studien, loc. cit., II, pp. 208-300), Despre Morgenstern, vezi mai sus nota 24. 27. Spitzer, Die Wortbildung als stilistisches

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 301-364 ; Der Unanimismus Jules Remains im Spiegel seiner Sprache, în Archivum Romanicum, VIII, 1924), pp. 59-123 (reprodus în Stil-studien, loc. cit., II, pp. 208-300), Despre Morgenstern, vezi mai sus nota 24. 27. Spitzer, Die Wortbildung als stilistisches Mittel (bei Rabelais), Halle, 1910; Pseudo-objektive Motivierung bei Charles-Louis Philippe, în Zeitschrift jur franzSsische Sprache und Literatur, XLVI (1923), pp, 659-685 (reprodus în Stilstudien

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
pp. 208-300), Despre Morgenstern, vezi mai sus nota 24. 27. Spitzer, Die Wortbildung als stilistisches Mittel (bei Rabelais), Halle, 1910; Pseudo-objektive Motivierung bei Charles-Louis Philippe, în Zeitschrift jur franzSsische Sprache und Literatur, XLVI (1923), pp, 659-685 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 166-207). 28. Spitzer, Zur sprachlichen Interpretation von Wortkunstwerken, în Neue Jahrbiicher fur Wissenschaft und Jugendbildung, VI (1930), pp. 632-651 (reprodus în Romanische Stil- und Literaturstudien, Marburg, 1931, vol. I) ; vezi și Wortkunst und Sprachwissenschaft, în Germanisch-romanische Monatsschrift

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Interpretation von Wortkunstwerken, în Neue Jahrbiicher fur Wissenschaft und Jugendbildung, VI (1930), pp. 632-651 (reprodus în Romanische Stil- und Literaturstudien, Marburg, 1931, vol. I) ; vezi și Wortkunst und Sprachwissenschaft, în Germanisch-romanische Monatsschrift, XIII (1925), pp. 169-186 (retipărit în Stilstudien, loc. cit., voi. II, pp. 498-536) ; Linguistics and Literary History, în Linguistics and Literary History, Princeton, 1948, pp. 1-40. 29. Din Comparative Literature X (1958), 371. Vezi articolul meu Leo Spitzer (1887-1960), în Comparative Literature, XII (1960), pp. 310- 334. Cu o

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
respective" (op. cil., p. 68). 12. George Boas, A Primer for Critics, Baltimore, 1937, p. 136 si passim. 13. T. S. Eliot, Use of Poetry, Cambridge, Massachusetts, 1933, p. 153. 14. Este vorba de "critica organistică" a lui Pepper Cop. cit., în special p. 79) expusă anterior în cartea lui Bosanquet, Three Lectures on Aesthetic, Londra, 1915. 15. Vezi Lascelles Abercrombie, Theory of Poetry, 1924, si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

p. 691. 12 Stefan NOWAK, "The Strategy of Cross-National Survey Research for the Development of Social Theory", în Alexander SZALAI, Ricardo PETRELLA (eds.), Cross-National Comparative Survey Research, Pergamon Press, Oxford, 1977, p. 17. 13 Lee SIGELMAN, George H. GADBOIS, art. cit., p. 279. 14 James COLEMAN, "The Political Systems of the Developing Areas", în Gabriel ALMOND, James COLEMAN (eds.), The Politics of Developing Areas, Princeton University Press, Princeton, 1960. 15 Mattei DOGAN, Dominique PELASSY, How to Compare Nations, second edition, Chatham

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
of Developing Areas, Princeton University Press, Princeton, 1960. 28 Fred W. RIGGS, "Presidentialism in Comparative Perspective", în Mattei DOGAN, Ali KAZANCIGIL, op. cit., pp. 72-152. 29 Paul VEYNE, L'Inventaire des Différences, Seuil, Paris, 1976, p. 49. 30 Arend LIJPHART, art. cit. 31 Raoul NAROLL, "A Holonational Bibliography", Comparative Political Studies, vol. 5, nr. 2, 1972, pp. 211-230, pp. 212-213. 32 Erwin SCHEUCH, "Cross-National Comparisons Using Aggregate Data: Some Methodological Problems", în Richard L. MERRITT, Stein ROKKAN (eds.), Comparing Nations, Yale University

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Committee on Political Elites, 1997. 44 S.M. LIPSET, W. SCHNEIDER, The Confidence Gap: Business, Labor and Government in the Public Mind, The Free Press and Macmillan, New York, 1983. 45 Ibidem, pp. 378-379. 46 Ibidem, p. 384. 47 Juan LINZ, op. cit, p. 66. 48 Randy E. BARNETT, "Constitutional Legitimacy", Columbia Law Review, vol. 103, nr. 1, 2003, p. 130. 49 Mattei DOGAN, "La classe politique prise de panique: mai 1968", www.matteidoganpersonal.com, 2008. 1 Herbert DÖRING, "Higher Education and Confidence

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
46. 19 Ibidem, p. 50. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ibidem, p. 74. 22 TNS SOFRES, 1990, p. 145. 23 Eurobarometru, Decembrie 1990, p. A47 24 Ibidem. 25 V., de asemenea, capitolele despre cazurile Norvegiei și Franței: Trygve GULBRANDSEN, op. cit, pp. 115-137 și Mattei DOGAN, "France: Political Mistrust and the Civil Death of Politicians", în Ibidem, pp. 137-155. 26 Mattei DOGAN, "Accelerated Decline of Religious Beliefs in Europe", pp. 127-150. 27 MORI, 1993. 28 Dennis KAVANAGH, "Crisis of Confidence: The

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

un alt fel de boală, cea sufletească, va fi catalogată de doctorul psihiatru Marinescu astfel: "E un rezervor de mare sensibilitate. Structura sa biologică iese din comun, ca și aceea cerebrală. De aceea și creația poetică este excepțională." (apud op. cit, p. 114). Descoperim împreună cu autorul acestei cărți un Bacovia apropiat preceptului cvasi-idealist al lui Platon: "esse est percipi"; și, prin recuperarea unor elemente, transpuse mai mult sau mai puțin simbolist dintr-un sistem logic într-unul analogic, găsim prin intermediul acestui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]