4,383 matches
-
de oră pe hol, până s-a pri mit aprobarea telefonică să particip și eu, traducătoarea lui Federman. Acum închid paranteza și mă întorc la Bellow. La reuniunea cu scriitorii, i s-au pus tot felul de întrebări for male, clișeu, și câteva întrebări incomode, care l-au im presionat foarte neplăcut și pe care prefer să nu le reproduc. R.P. Tocmai mă pregăteam să reproduc eu una dintre în tre bările incomode, dar dacă țineți să păstrăm tăcerea... A.R.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
tăcere pe profesionistul omonim. N-aș vrea ca tocmai eu să tran sform un traducător în persona non grata. Dar nici nu țin să vă pun întrebările standard - cum ați început sau care a fost cartea preferată (mi-am consumat clișeele la actori, filme și interpreți). Prin urmare, v aș întreba altceva. L-ați simțit pe vreunul dintre autorii pe care i-ați tradus uitându-se peste umărul dumneavoastră în timp ce lucrați? Pe cine? Ce v-a(u) spus? Și în ce măsură ați
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Tot soiul de ciudați compun o lume. Dacă-mi amintesc bine, parcă vă rugasem să-mi spuneți și în ce raporturi vă aflați cu ceilalți traducători. A.R. Colegii de breaslă, parcă asta era formula consacrată. R.P. Dacă vânați un clișeu de presă, acesta era. I-ați înfipt săgeata în spate. A.R. Încă am mâna sigură. Am... din păcate, trebuie să vorbesc la trecut... am avut un adevărat cult pentru Mircea Ivănescu, care a fost, pentru scurt timp, și coleg
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
printre ei același Nichita Stănescu, au contribuit din plin la crearea unei limbi paralele, schematizate: limba de lemn a regimului ceaușist. Încă o dată se dovedește că fragmentele selectate de Virgil Ierunca nu sunt luate la întâmplare. Sunt cuprinse aici toate clișeele propagandei comuniste, toate vorbele goale ce trebuiau să îmbrace realitatea românească în poezie. Dar intenția lui Virgil Ierunca nu a fost doar de a prezenta și, deci, condamna limba obositoare a propagandei. Românii din țară o știau foarte bine, evitau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
studiu, de referință. În cărțile tovarășului Ceaușescu sunt aprecieri nu puține la adresa artei și literaturii, nu puține accentuând pe cerințe care întotdeauna au condiționat principalele opere: viața, munca și frământările omului, exploatarea și perfecționarea mijloacelor de exprimare artistică, valoarea, evitarea clișeelor și rutinei, conținut umanist, diversitate de stiluri, creativitate.“ (Steaua, ianuarie 1978) „Invitația adresată de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tuturor creatorilor din țara noastră, de a merge la surse, nu la imitații, e conformă cu tradițiile majore ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
resortul intim al Veronicăi era venerația pentru bărbatul-leopard, bucuria de a-l găsi, măcar parțial, în îmbrățișările trecătoare ale lui Paul și ale celorlalți ingineri în tranzit. Flutur Veronica, în ipostaza de Carmen Popescu, răsturnase - literalmente cu picioarele în sus - clișeul bunică-mii: în locul damei de consumație, ea instaurase atât în orizontul meu spiritual, cât și în urbea mea nepăsătoare și nesimțitoare, noua epocă a damei consumatoare, îmbrăcând tradiționalul halat al profesiei în scopul unic și suprem al plăcerii oferite propriului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
așa de mare diferența între cele două tuburi, între blonda diafană de pe cel galben și punkerița de pe cel roșu? Purtate de o singură persoană, parfumurile fuzionau într-un amestec înșelător și o suavitate sugerată de un întreg arsenal ideologic al clișeului, al kitschului ce prindea rădăcini și în mintea mea slabă de copil-fată. Anca, ale cărei deodorante folosite le adunam cu religiozitatea colecționarului de relicve, nu era mai mult decât o imagine umblătoare a blondei periculoase. Deși era de aceeași vârstă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Deo camdată, Cezar era doar un student care, deși mai puțin zavragiu decît ceilalți, avea și el curajul să mă contreze de cîte ori mă prindea cu cîte o eroare. O făcea însă grav, sfătos, vorbind în faimoa sele lui clișee din care, deodată, ieșea cîte o-ntorsă tură ce arăta multă inteligență acolo unde crezuseși că e doar platitudine. L-am întîlnit apoi la cenaclul pe care l- am început în facultate cu un an sau doi mai tîrziu. Am aflat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
du Nouy, în timpul domniei Regelui Carol I. La poarta de intrare, tot de pe vremea lui Vasile Lupu, a existat un turn, care servea de clopotniță, care, cu diverse transformări, a rezistat până la refacerea bisericii. (E turnul care se vede în clișeul precedent). Înconjurată de ziduri care au dispărut de demult, și de clădiri care au servit la început de arhondaric de călugări, pentru a adăposti mai târziu: Școala de inginerie (1819) și gimnaziul vasilian (1827), ambele organizate de Gh. Asaki; apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto-Regal) Pag. 84. Colț pitoresc, în vechea stradă Ornescu. (Foto-Regal) Pag. 85. Într-amurg. Vedere pe platoul Copoului. (Foto M. H.) Pag. 87. Alfred de Musset. După Gavarni. Pag. 88. Poetul Mihai Codreanu, la 18 ani. Pag. 91. Spiru Haret. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O. Iosif. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 100. Vedere din Copou. (Foto M. H.) Pag. 103. "... Câte furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto M. H.) Pag. 87. Alfred de Musset. După Gavarni. Pag. 88. Poetul Mihai Codreanu, la 18 ani. Pag. 91. Spiru Haret. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O. Iosif. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 100. Vedere din Copou. (Foto M. H.) Pag. 103. "... Câte furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta aceea..." Pag. 104 Intrarea la Universitatea veche (astăzi facultatea de medicină). (Foto M. H.) Pag. 105. Iașul, văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locuit mult timp familia St. Gane; și mai târziu fostul ministru al justiției, mort în atentatul de la Senat din 1920, Dim. Greceanu. (Foto-Regal) Pag. 112. Palatul Roznovanu. Unul din cele mai caracteristice și impunătoare exemplare de veche arhitectură civilă ieșeană. Clișeul nostru, reprodus după "Albumul general al României" (Alex. Antoniu, 1893), nu reușește a pune în evidență unele detalii ornamentale de o reală frumusețe; puritatea liniilor și simplicitatea discretă a concepției arhitecturale rămân destul de vizibile. Fostul său proprietar, Neculai Rosetti Roznovanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru acest scop. Iar în locul vechei mănăstiri Socola, s-au ridicat modernele pavilioane ale Ospiciului de alienați. (Din colecția Socec et Comp. Iași) Pag. 126. Sus: Mihail Kogălniceanu. Jos: Vasile Alecsandri. (Fotografii vechi) Pag. 127. Tit Liviu Maiorescu și Vasile Conta. (Clișee Cartea Românească). Pag. 129. Ioan Nădejde, V. G. Morțun și Alex. Ionescu. (Fot. vechi) Pag. 130. Const. Mille, student. (Fot. Graffe, Paris) Pag. 132. Casă veche Dr. Frey în str. Carol. (Foto-Regal) Pag. 133. Vedere în Aleea Copoului. Pag. 135
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ocazia înscăunărei lor. Ajunsă în stare de ruină, fost dărâmată cu totul și reconstruită din nou, cu o artă neîntrecută, de Lecomte du Nouy, sub Regele Carol I, în același timp cu Trei Erarhi. Fotografia după care s-a executat clișeul nostru se datorește fotografului ieșean Zaharia Weiss, care, folosind monumentalul palat al justiției ca fond de decor al micului paraclis, a obținut unul din efectele cele mai neașteptate și mai originale. Pag. 154. Fragment din biserica metropolitană. (Polyfoto, București) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
familie de pe Prima, Hacker de pe TVR ș.a.), mă așteptam să văd o în cro peală tipic românească, cu scenariu prost și actori pe măsură. Nu este, însă, deloc așa. Ca telenovelă, Numai iubirea e absolut OK. Respectă toate regulile și clișeele genului, acțiunea și personajele sunt exact ca în producțiile sud-americane, iar adaptarea acestora la clima românească nu pare deloc forțată. Pepe - latin loverul dâmbovițean - interpretează melodia de generic ca la carte, Oana Zăvoranu, deși nu e actriță, se descur că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu exclude raționalitatea la rece, extazul mistic care în loc să-l rupă de lume îl retrimite transformat în mijlocul ei), Jurnalul mișcărilor lăuntrice corectează clișeul pe care mai mulți hagiografi i l-au confecționat lui Ignațiu de Loyola: ascet și strateg misionar, a cărui afectivitate a sfârșit prin a fi cenzurată sau chiar devorată de realismul său extrem. Aici avem de-a face cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
conferințele sale publice pe teme social-umane și istorico-naționale, erau frecventate și audiate cu interes de către studenți, pentru noutatea și nonconformismul subiectelor abordate. A manifestat preocupări susținute pentru abordarea problematicii valorilor naționale, educaționale, detașându-se, cu deosebită cutezanță, de schematismul și clișeele de gândire ale timpului. Prof. dr. Vasile Ciocârlan a fost nu numai un pedagog cu vocație, cu har deosebit, unul dintre cei mai apreciați și stimați filosofi români, ci și un împătimit al cultivării valorilor spirituale românești. A lăsat posterității
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
că el se întâmplă în cinema, fotbal sau modă. Bucuria miilor, poate milioanelor de români că un român de-al nostru a reușit acolo unde reușita are într-adevăr valoare se traduce mai mult prin dărâmarea ipso facto a unor clișee identitare : Nu-i vorbă, unele dintre aceste clișee au funcționat imperturbabil și după Palme dOr-ul lui Mungiu : au existat români care au considerat că, odată cu intrarea în UE, am intrat în cărți, că avem pile (la festivalurile internaționale
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
modă. Bucuria miilor, poate milioanelor de români că un român de-al nostru a reușit acolo unde reușita are într-adevăr valoare se traduce mai mult prin dărâmarea ipso facto a unor clișee identitare : Nu-i vorbă, unele dintre aceste clișee au funcționat imperturbabil și după Palme dOr-ul lui Mungiu : au existat români care au considerat că, odată cu intrarea în UE, am intrat în cărți, că avem pile (la festivalurile internaționale, de ce nu ?) și că, de fapt, totul se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mulțumit : el s-a născut supărat, trăiește cârcotind și nu moare până nu-i indispune și pe alții... Revenind, ce se întâmplă totuși atât de exaltant în cinematograful românesc ? Este vorba numai despre o (nouă) generație sătulă până-n gât de clișee, ce are în comun nu o platformă teoretică (precum Noul Val francez), ci o sete de adevăr ? Oare este doar o revoltă ? “i mai important poate : este această revoltă singulară, o mămăligă care explodează numai pe ecran sau este ea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
despre asta. Dar cele mai multe produse cinematografice pierd pariul cu perenul. “i, mă grăbesc să spun, asta nu înseamnă că sunt neapărat proaste. Perenitatea nu este un fel de test ultim al valorii, așa cum ne-a învățat la școala generală un clișeu nătâng. E evident că ceea ce e peren, ceea ce rămâne mereu proaspăt, precum filmele lui Chaplin, de pildă, sunt produse ale geniului. Dar nu tot ce s-a uitat sau e greu digerabil azi e în mod necesar lipsit de valoare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și cheia reconstituirii perioadei comuniste. E o diferență uriașă între filmele lui Mungiu, Porumboiu sau Radu Muntean și mai vechile încercări ale lui Mărgineanu, de exemplu, sau Daneliuc (cel de acum), chiar Pintilie - nici unul nu a reușit să scape de clișeu. Excepția neplăcută a fost filmul lui Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, tocmai datorită impresiei de fals pe care mi-a lăsat-o - de altfel, când l-am văzut, m-am amuzat, am râs. N-aș vrea să-l
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu cât stilemul întregului serial pare să fie îndatorat unui obstinat manierism (vezi fondu-urile) Nu există o directețe cinstită a evocării, ci mai degrabă o supradistilare a unor locuri comune, în fond. Din teama de a nu cădea în clișeu, filmul a căzut alături : imaginile lechees (și atât de lente !) încearcă parcă să scoată expresie din aceleași clișee. Probabil că aceasta era de căutat în altă parte. Muzica, apoi ; cu excepția episodului al II lea, unde Wagner izbucnește (într-o secvență
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
directețe cinstită a evocării, ci mai degrabă o supradistilare a unor locuri comune, în fond. Din teama de a nu cădea în clișeu, filmul a căzut alături : imaginile lechees (și atât de lente !) încearcă parcă să scoată expresie din aceleași clișee. Probabil că aceasta era de căutat în altă parte. Muzica, apoi ; cu excepția episodului al II lea, unde Wagner izbucnește (într-o secvență cu adevărat antologică) exact pe imagine, în rest ea este destul de perplexant aleasă... Nu țin minte să fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
demontarea statuii lui Lenin, De-mi-si-a/De-mi si-a guvernului și primirea ajutorului de șomaj au loc simultan !) poate da un film ; fatalitate, nu dă ! Dacă dăm la o parte redundanța procedeelor, tot ne rămâne o retorică vetustă, în care clișeele sclipesc familiar Dacă discutăm detaliile, atunci nu ne rămâne nimic : cum se poate ca doamna Urșianu, atât de atentă la adevărurile psihologice, la nuanțe, să reușească aici să nu vadă nici una ? De la Jean Herdan român rămas în Franța și vorbind
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]