KorAP: Find »[drukola/base=coală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...135 136 137 ...142 >

3,543 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

avut primul contact cu istoria Rom�niei, ? i această �nainte de a deveni elev de ? coal? primar?. A �nv?? at geografie ? i istorie din c? r? i ? i române, mai ales fran? uze? ti14. Lumea lui s? a modelat prin lecturile din ? coală primar? , gimnaziu ? i liceu, ca un �nv??? m�nt paralel. Leg? turile lui Iorga cu c? r? ile vor deveni o poveste romantic? de o via??. Nimic nu? i era mai drag lui dec�ț bibliotecă. ?i? a petrecut toat? via? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ilor. At�ț �n Rom�nia c�ț ? i peste hotare, o mare parte a vie? îi ? i?a petrecut? o �n anticariate, cercet�nd, f? c�nd schimb ? i cump? r�nd c? r? i. Nu trebuie s? fim surprin? i de faptul c? ? coală primar? , gimnaziul ? i liceul nu i? au oferit �nici dragoste, nici m�ndrie�15. Era mult �naintea celor de v�rsta lui ? i tot timpul singuratic. S?a �nscris la ? coal? ? țiind deja s? citeasc? ? i s? scrie ? i st? p�nind

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
conflict cu conven? iile lumii exterioare, care i se p? rea ipocrit? ? i pur ? i simplu nedreapt?. ?i? a contrazis o dat? pro-fesorul. A fost pedepsit pentru �ndr? zneala lui, o pedeaps? care �l durea chiar ? i dup? ? aizeci�de�ani24. Dup? ? coală primar? , Iorga s? a �nscris la liceu (Gymnasium). Tendin? ele manifestate anterior au continuat s? se manifeste: u? urin?? �n �nsu? irea materiilor, rod al unei educa? îi paralele. �ncepe acum s? se familiarizeze cu scrierile despre haiduci, gherilă na? ionalist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ionalist? care ac? iona la drumul mare, prezența? i �ntr? o manier? romantic?. ?i o singur? țațe tot mai accentuat? 25. Primul? ministru, B? tr�nul Ion Br? tianu (c? ruia Iorga �i spunea �b? tr�nul ? i tiranicul Vizir�)26 a vizitat ? coală. Vizita lui i? a trezit la realitate pe cei care (că Iorga) erau educa? i �n spirit na? ionalist. �?i petrecea de obicei vacan? ele de văr? la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, �Rom�nul�, care avea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Zola, citînd (că s? folosim cuvintele lui Iorga) despre �lumea infam? a lui Nana�, cunosc�nd via? a provincial? francez? prin intermediul lui Fr�d�ric Mistral, citindu? i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant ? i pe mul? i al? ii27. C�nd �ncepea ? coală, Iorga se �ntorcea la Boto? ani la studii, reu? ind s? între din nou �n conflict cu regulamentul de ordine interioar? al liceului. Nu este u? or s? ne imagin? m care erau cerin? ele programei ? colare pentru elevii de liceu din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ob? inuse o burs? cu ajutorul lui Odobescu ? i al lui Xenopol �n vederea �nsu? irii la perfec? ie a limbii grece? ți, dar a optat ulterior pentru istorie. Familia Iorga a sosit la Paris, unde Nicolae Iorga s? a �nscris la ? coală Practic? de Studii Superioare, stabilindu? se �n Cartierul Latin. Tr? iau �n Parisul sf�r? ițului de veac, dar Iorga era mult prea cufundat �n studiile lui că s? aib? vreme pentru pl? cerile pline de via?? ale epocii. Era total izolat. �n plus, faptul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
restric? îi. Ducea o via?? auster? , f? r? prieteni, f? r? s? fac? vizite acas? vreunuia din colegi. Șo? îi Iorga se duceau la teatru, uneori chiar ? i la oper? , iar duminică plecau �n excursii. �n ceea ce prive? te studiile sale la ? coală de Studii Superioare, trebuie s? cît? m din nou una din afirmă? iile lui lipsite de echivoc: �Nu g? sesc �n ? coal? nimic care s? m? intereseze�67. Că de obicei, lecturile ? i experien? ele lui i? au l? rgit orizontul. A luat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
transcriind documente. Acesta a fost �nceputul muncii �n echip? a familiei care va fi continuat? ? i �n a doua c? s?torie. At�ț șo? ia c�ț ? i copiii lui ? i?au adus contribu? ia la eforturile lui ? tiin? ifice ? i politice 73. ?coală de Studii Superioare nu acordă titluri, ci numai o diplom? atest�nd participarea la cursuri a studentului respectiv. Dup? ce ? i?a trrecut examenele, Iorga s? a transferat la Universitatea din Berlin, condi? ia impus? de bursă lui fiind ob? inerea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? �n Transilvania (? i �n Bucovina) evreii erau cei mai �nver? una? i du? mani ai na? ionalismului rom�nesc. Era totodat? sup? raț, pentru c? v?zuse c? p�n? ? i dup? unirea Rom�niei cu Transilvania, evreii sus? ineau men? inerea ? colilor cu limba de predare maghiar? , resping�nd oferta guvernului rom�n de a �nfiin? a ? coli cu limba de predare idi? sau chiar ebraic?. Exclama iritat: �De ce nu urmeaz? evreii rom�ni exemplul evreilor unguri din Transilvania ? i nu manifest? aceea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ionalismului rom�nesc. Era totodat? sup? raț, pentru c? v?zuse c? p�n? ? i dup? unirea Rom�niei cu Transilvania, evreii sus? ineau men? inerea ? colilor cu limba de predare maghiar? , resping�nd oferta guvernului rom�n de a �nfiin? a ? coli cu limba de predare idi? sau chiar ebraic?. Exclama iritat: �De ce nu urmeaz? evreii rom�ni exemplul evreilor unguri din Transilvania ? i nu manifest? aceea? i loialitate fă?? de Rom�nia că ? i fă?? de Ungaria chiar ? i dup

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceast? limb? dat�nd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise �n latin?. Cumnatul ? i colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l? a ajutat �n privin? a documentelor scrise �n limbile slave 48. Iorga nu a apar? inut nici unei ? coli istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpret�nd fenomenele istorice �n contextul acestuia. A ajuns la concluziile sale pornind de la un grup de no? iuni �nrudite pe care �ncerca tot timpul s? le defineasc?: sol, na? iune, religie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? analiza documentelor, a evenimentelor ? i a personalit?? ilor că produse ale spiritului culturii este esen? ial?. Indivizii au importan? a lor �n istorie, dar trebuie totu? i �n? ele? i �n contextul timpurilor lor. Cu toate c? nu a apar? inut nici unei ? coli istorice, Iorga credea cu ț? rie �n metodă să istoric? pe care o numea istoriologie. Prin urmare, dat fiind c? istoria omenirii constituie o unitate, trebuie s? c?ut? m tr? s?turile comune reprezentative. Odat? g?site, istoricul trebuie s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
area de biblioteci publice ? i le? a f? cut acestora dona? îi din bibliotecă lui personal?. A promovat ? i artă popular?; �n casa lui de la V? leni poate fi admirat? o superb? colec? ie de art? popular? rom�neasc?. ?i? a decorat ? colile de la Vene? ia ? i din Fran? a cu obiecte de art? popular? rom�neasc? ? i a organizat expozi? îi folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri numai referitor la istoria rom�nilor ? i nu a existat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga. Pu? ine din zilele sale treceau f? r? s? fi f? cut ceva. C?l? torea tot timpul prin ? ar? ? i �n afară grani? elor Rom�niei (a ajuns ? i �n America), particip�nd la �ntruniri ? i congrese politice sau ? în�nd cursuri la ? colile lui din Fran? a, de la Vene? ia ? i de la Romă. De unde?? i tr? gea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le ob? inea; motiva? ia lui era sim? ul datoriei fă?? de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
să? îi). Le? a vorbit despre �reală ? i adev? rata cultur? rom�n? ? i s? seasc? din Transilvania� ? i a luat atitudine �mpotriva modernismului din literatura rom�n? , mai ales a curentelor ini? iate de poetul ardelean Lucian Blaga ? i de c�teva ? coli literare s? se? ți de ultim? or?. A urmat apoi atacul �mpotriva �idealului imposibil al pangermanismului�, completat de o condamnare a �rasismului ? i a teoriilor rasiste�. Iorga conchidea l? ud�nd influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Cern? u?i �n 1920: Num? rul de studen? i Credin? a Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, al? i ortodoc? i) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credin? e 31 n/a Evrei 506 574 �n Basarabia, �n ? colile elementare, propor? ia dintre rom�ni sau alte na? ionalit?? i ? i evrei pare mult mai echilibrat?. �n oră? e, evreii s�nt reprezenta? i �n num? r foarte mare. O situa? ie total diferit? se �nregistreaz? �n licee ? i ? coli profesionale. Basarabia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
506 574 �n Basarabia, �n ? colile elementare, propor? ia dintre rom�ni sau alte na? ionalit?? i ? i evrei pare mult mai echilibrat?. �n oră? e, evreii s�nt reprezenta? i �n num? r foarte mare. O situa? ie total diferit? se �nregistreaz? �n licee ? i ? coli profesionale. Basarabia, Num? rul de studen? i Credin? a Licee Alte ? coli Cre? tini ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, ru? i, al? i slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul Regat Oră? Rom�ni Evrei Bucure? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ÎI? lea, Blank �l va finan? a pe acesta, vă cump? ra vile pentru amantă lui etc. Blank avea �ntotdeauna la dispozi? ie un cont din sumele pe care le cheltuia pentru tip? rirea c? r? ilor lui Iorga, sponsoriz�nd ? colile lui Iorga de peste hotare, studiile fiului s? u etc. �n 1926, atunci c�nd Argetoianu (asociat politic al lui Iorga la vremea această) a aflat toate acestea, ? i?a dat �n mod loial demisia din Consiliul de Administra? ie al b? ncii lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rom�ne? ți (Iorga se sim? ea suficient de nevinovat că s? le p? streze). Blank �? i adusese contribu? ia la urm? toarele activit?? i culturale ale lui Iorga: �nfiin? area �n cadrul Ligii Culturale a unui Teatru Popular , finan? area ? colilor rom�ne? ți ale lui Iorga, din Fran? a ? i Italia, tip? rirea unor c? r? i ale lui Iorga menite r? sp�ndirii culturii rom�ne? ți �n str? în? țațe, sponsorizarea conferin? elor ? inute de Iorga la Sorbona ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Litere, iar ulterior Pre? edinte al Universit?? îi de la Bucure? ți. ?inea multe conferin? e la Academia Rom�n? ? i �n alte institu? îi de �nv??? m�nt superior, la Liga Cultural?. ?i �n cadrul diverselor organiza? îi din Rom�nia. Mai erau ? i ? colile �nfiin? ațe de Iorga �n dou? ?? ri latine �ndr? gite de el, Fran? a ? i Italia. La sf�r? ițul anilor �30, baz�ndu? se pe descoperirile arheologice geto? trace, Iorga a �ncercat s? �nfiin? eze un institut �n Albania. ?coală din Fran

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
erau ? i ? colile �nfiin? ațe de Iorga �n dou? ?? ri latine �ndr? gite de el, Fran? a ? i Italia. La sf�r? ițul anilor �30, baz�ndu? se pe descoperirile arheologice geto? trace, Iorga a �ncercat s? �nfiin? eze un institut �n Albania. ?coală din Fran? a de la Fontenay aux Roses era destul de aproape de Paris, a? a c? studen? îi ? i savan? îi rom�ni puteau ajunge cu u? urin?? la Sorbona, la muzee ? i la arhive. Casă Rom�n? de la Fontenay aux Roses servea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unei comunit?? i �n care domneau rela? îi calde ? i o fr?? ie intelectual? , unde aveau loc conferin? e ? i dezbateri, Iorga fiind �n centrul tuturor activit?? ilor. Aceast? Cas? Rom�neasc? era condus? alternativ de Iorga ? i de Vasile P�rvan. ?coală era proprietatea statului rom�n ? i a fost �nfiin? at? �n 1922. Aristide Blank a contribuit masiv la �nfiin? area ei. Interiorul era decorat �n stilul artei rom�ne? ți ? i cu fresce �n tradi? ia sem? n?torist?. Casă avea o bibliotec? bogat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fiin? area unei ? coli rom�ne? ți la Romă. Scopul s? u era �s? contracareze influen? a maghiar? din Italia lui Mussolini prin apeluri la �solidaritatea latin? � ? i pentru �a avea o prezen?? cultural? rom�neasc? �n cele dou? mari capitale latine�146. ?coală de Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a? a cum erau celelalte. Universitatea de văr? a lui Iorga ? i?a deschis din nou por? ile la V? lenii de Munte �n 1921 sub genericul �Universitatea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu minorit?? ile, al organiz? rîi de congrese ? i expozi? îi ? i al edit? rîi calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Rom�nesc�. Cele dou? inova? îi aduse de Iorga �n cadrul Ligii Culturale dup? r? zboi au fost Teatrul Popular ? i ? coală Misionar? 148. Este regretabil c? nu a organizat niciodat? o campanie general? de alfabetizare. �n perioada aceasta, s? a �nregistrat pentru prima dat? un num? r mare de evrei la �ntrunirile Ligii Culturale. Iorga le? a cerut s? fie rom�ni

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
registrat pentru prima dat? un num? r mare de evrei la �ntrunirile Ligii Culturale. Iorga le? a cerut s? fie rom�ni patrio? i ? i a condamnat excesele antisemite 149. �n noiembrie 1929, Liga Cultural? s?a mutat �ntr? un sediu nou. ?coală Misionar? avea drept scop educarea na? ional? ? i moral? a femeilor, dup? care acestora li se cerea s? se �ntoarc? �n satele lor ? i s? ridice nivelul patriotic ? i moral, s? r? sp�ndeasc? cuno? țin? e ? i s? contribuie la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]