7,719 matches
-
din România (PDSR), iar în iunie 2001, prin fuziunea dintre PDSR și Partidul Social Democrat Român (PSDR), se formează PSD. A guvernat de patru ori începând cu 1990, 1992, 2000 și 2008, ultimul său mandat fiind unul neterminat (a părăsit coaliția de guvernare după 10 luni). A fost singurul partid care nu și-a schimbat premierii propuși atunci când a guvernat după scindarea din 1992: Nicolae Văcăroiu (1992-1996) și Adrian Năstase (2000-2004) au fost prim-miniștri pentru un întreg mandat. Partidul Democrat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Democrat cu Partidul Liberal-Democrat. Partidul Democrat este cealaltă jumătate rezultată în urma divizării Frontului Salvării Naționale, primind această denumire în 1993 când fuzionează prin absorbție cu un partid minor denumit Partidul Democrat. A guvernat de trei ori, de fiecare dată în coaliție: în 1996 era parte a Uniunii Social Democrate (alianță electorală cu PSDR), în 2004 ca membru al Alianței Dreptate și Adevăr (alături de liberali), iar în 2008 alături de PSD. Ultimele două guvernări nu au fost finalizate în formula inițială: în 2007
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parte a Uniunii Social Democrate (alianță electorală cu PSDR), în 2004 ca membru al Alianței Dreptate și Adevăr (alături de liberali), iar în 2008 alături de PSD. Ultimele două guvernări nu au fost finalizate în formula inițială: în 2007, PD a părăsit coaliția de guvernare, iar în 2009 a fost singurul partid rămas la guvernare după ce PSD s-a retras. Partidul Național Liberal (PNL) este un partid istoric, reînființat la 15 ianuarie 1990, marcat de numeroase sciziuni și fuziuni. Prima sciziune a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mare (PRM) a fost fondat în 1991 și este partidul românesc ce are trăsături anti-sistem, cu numeroase discursuri de tip extremist. Acesta este și motivul pentru care, cu excepția perioadei 1993-1995 când a guvernat în cadrul "patrulaterului roșu", nu este selectat în coalițiile de guvernământ. Istoria sa se leagă de numele elitelor. În primul rând, este vorba despre liderul său, Corneliu Vadim Tudor, care a reușit mereu să performeze mai bine decât partidul în alegeri. În plus, partidul a reușit să atragă o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2000, a făcut parte din Polul Social-Democrat (alături de PSD) care a câștigat alegerile. În alegerile din 2004 a candidat din nou împreună cu PSD într-o alianță denumită Uniunea Națională PSD+PUR, dar odată format propriul grup parlamentar a intrat în coaliția guvernamentală alături de Alianța DA. S-a retras de la guvernare în 2006 și a candidat din nou în alegerile legislative naționale din 2008 alături de PSD (în Alianța PSD+PC). La începutul lui 2011 PC a părăsit această alianță cu PSD și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Român (PSDR) a fost înființat înainte de primele alegeri libere și a câștigat mandate de parlamentar datorită absenței pragului electoral (doar 1% din voturi). Acestea au fost singurele alegeri la care a candidat fără a face parte dintr-o alianță sau coaliție. La alegerile din 1992 a făcut parte din CDR, iar la cele din 1996 din Uniunea Social-Democrată (USD) alături de PD. La alegerile din 2000 a făcut parte din Polul Social Democrat alături de PDSR și PUR. În 2001, a fuzionat cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
finele anului 1990 de foști activiști ai Partid Comunist Român. La alegerile legislative din 1992 a obținut mandate parlamentare cu un rezultat situat în proximitatea pragului de 3% din voturi pentru ambele Camere ale Parlamentului. Deși a făcut parte din coaliția de guvernare "patrulaterul roșu", în 1996 PSM nu a mai obținut mandate parlamentare. Eșecurile electorale repetate au determinat dispariția sa în 2003, o parte din elită a migrat la PSD, iar o alta a format Partidul Alianța Socialistă. Partide fără
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
efectiv 1990 71 9 16 2,2 1992 79 7 7 4,78 1996 64 11 6 3,94 2000 68 9 5 3,19 2004 52 6 414 3,96 2008 35 6 4 3,6 Notă: Alianțele și coalițiile au fost considerate ca întreg. Pentru calcularea numărului efectiv de partide parlamentare am considerat mandatele din Camera Deputaților, incluzând formațiunile care au avut mai mult de 1% din mandate; locurile alocate minorităților nu au fost incluse. Această concluzie este susținută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
competiția se poartă între puținii actori care se cunosc, iar apariția partidelor mici care să destabilizeze sistemul este redusă. În aceste cirumstanțe, apare întrebarea referitoare la modalitatea în care partidele care au acces în Parlament reușesc să interacționeze pentru formarea coalițiilor guvernamentale. Flexibilitatea ideologică și coalițiile dintre partide Modalitatea de formare a partidelor central și est-europene, detaliată în cea de-a doua secțiune, justifică de ce ideologia este deseori difuză în spațiul politic postcomunist (van Biezen 2003; Millard 2004; Webb și White
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
actori care se cunosc, iar apariția partidelor mici care să destabilizeze sistemul este redusă. În aceste cirumstanțe, apare întrebarea referitoare la modalitatea în care partidele care au acces în Parlament reușesc să interacționeze pentru formarea coalițiilor guvernamentale. Flexibilitatea ideologică și coalițiile dintre partide Modalitatea de formare a partidelor central și est-europene, detaliată în cea de-a doua secțiune, justifică de ce ideologia este deseori difuză în spațiul politic postcomunist (van Biezen 2003; Millard 2004; Webb și White 2007). Acesta este principalul motiv
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rămân semnificative așa cum poate fi observat din programele electorale utilizate în cele mai recente alegeri legislative naționale și europene (Gherghina și Chiru 2010). Reducerea numărului de partide care acced în Parlament și flexibilitatea ideologică sunt premisele necesare înțelegerii dinamicii formării coalițiilor de guvernare în România postcomunistă. Rezultatele alegerilor din 1990 au fost singurele care au permis alcătuirea unui guvern monocolor majoritar, FSN deținând controlul parlamentar cu mai mult de două treimi din mandate. În perioada ce a urmat alegerilor din 1992
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vedere ideologic de PDSR, situat la extrema stângă. Celelalte două partide aveau trăsături de extremă dreapta, dar aveau și unele mesaje de stânga în special referitor la implicarea statului în viața economică. Rezultatele alegerilor din 1996 au condus la o coaliție de guvernământ alcătuită din formațiuni cu mesaje de dreapta (CDR) și partide cu mesaje de stânga (din cadrul USD) cărora li s-a adăugat UDMR. Din punctul de vedere al competiției spațiale, aceasta era o decizie obișnuită în acel moment deoarece
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Din punctul de vedere al competiției spațiale, aceasta era o decizie obișnuită în acel moment deoarece partidele din CDR și USD se aflau în proximitate ideologică. PD și PSDR erau partide moderate de stânga cu care se putea forma o coaliție. Alegerile din anul 2000 nu au oferit un câștigător clar, dar guvernul PSD minoritar a reușit să își ducă la bun sfârșit mandatul, sprijinit de UDMR. Alegerile din 2004 au adus în prim plan alianța dintre PNL și PD care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
guvernare și s-a reorientat către partidul pe care îl susținuse în perioada 2007-2008, formând la începutul lui 2011 Uniunea Social-Liberală în vederea câștigării alegerilor legislative din 2012. Cu excepția PRM care a fost izolat voluntar de celelalte formațiuni politice, au existat coaliții de guvernare între toate partidele parlamentare indiferent de poziționarea lor ideologică. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care o singură coaliție (1996-2000) a durat pe întreaga durată a mandatului. De vreme ce UDMR este mereu un partener viabil de guvernare, partidul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
câștigării alegerilor legislative din 2012. Cu excepția PRM care a fost izolat voluntar de celelalte formațiuni politice, au existat coaliții de guvernare între toate partidele parlamentare indiferent de poziționarea lor ideologică. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care o singură coaliție (1996-2000) a durat pe întreaga durată a mandatului. De vreme ce UDMR este mereu un partener viabil de guvernare, partidul care câștigă alegerile are doar două opțiuni: 1) obține un procent suficient de mare de voturi care să îi permită guvernarea alături de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1) obține un procent suficient de mare de voturi care să îi permită guvernarea alături de UDMR (chiar și cu guvern minoritar) sau 2) guvernează alături de un terț partid ce poate fi ales dintre celelalte două partide parlamentare cu potențial de coaliție. Acestea sunt unele dintre principalele trăsături generale ale partidelor românești postcomuniste. Această prezentare succintă a fost menită să ofere punctul de pornire al analizelor detaliate din capitolele acestei cărți. În acest sens, există studii dedicate orientării ideologice, instituționalizării sistemului de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teroare unor minorități agresive. Între acești poli, pot fi identificate alte situații-tip. Astfel, asistăm uneori la subordonarea, pentru scurte perioade de timp, a părților de câtre întregul social și instituirea unui fragil integralism societal-etatic, în cazul alianțelor naționale și coalițiilor de salvgardare publică. Mult mai frecvente sunt, însă, situațiile în care are loc subordonarea întregului social de câtre părți. Este cazul partidocrațiilor, caracterizate prin dominația oligarhiilor și a aparatelor de partid asupra întregului social, cumpărarea clientelelor politice și manipularea maselor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deputați. Acest partid și-a întărit poziția în cadrul alianței cu PSD înaintea alegerilor din 2004, când a obținut peste 5% din mandate la Cameră. Cu toate acestea, PUR a ales să își părăsească aliatul din alegeri, pentru a se alătura coaliției formate din PNL, PD și UDMR. În 2005, partidul își schimbă denumirea în Conservator, pentru a-și consfinți orientarea doctrinară. În ciuda ieșirii din alianța electorală din 2004, PSD se aliază din nou cu PC pentru alegerile din 2008, însă ponderea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Caz II Ion Iliescu câștigă din nou președinția, candidând din partea Partidul Democrației Sociale din România, PDSR, partid nou format, urmaș al FSN. Iliescu nu a reușit însă să obțină o majoritate absolută pentru formarea unui guvern. S-a format astfel coaliția PDSR cu trei noi partide: PSM, PRM și PUNR. 4. Afacerea Caritas Afacere inițiată de Ioan Stoica. Ideea era aceea a unui joc piramidal în care cetățenii investeau o sumă de bani și li se promitea un profit de opt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Stoica cu elitele politice aflate la conducere și membrii SRI. 5. Alegeri Caz III Prima victorie a opoziției. Alegerile sunt câștigate de Convenția Democrată Română (CDR PNL, PNȚCD, care obține 30, 17% din voturi, urmată de PDSR (21, 52%). În urma coaliției cu UDMR, CDR reușește realizarea majorității parlamentare. Președinte Emil Constantinescu. Deși au existat multe discuții vizavi de fraudarea alegerilor de către PDSR, reprezentanții CDR au liniștit spiritele de teama unei reorganizări a alegerilor în care PDSR să câștige. 6. Conflictul Ciorbea-Băsescu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este aparent un impediment pentru evoluția ei, deoarece popularitatea ei se bazează pe altceva.3 În pofida faptului că niciun partid de extremă dreaptă nu a câștigat alegerile legislative, rolul lor nu este unul minor. PRM și PUNR au intrat în coaliția guvernamentală în 1994-1995 (așa-numitul "patrulater roșu"), fapt care le-a consolidat legitimitatea. Mai mult, faptul că nu au deținut în mod direct puterea le pune la adăpost de criticile opiniei publice și de atacurile celorlalte partide, lăsând impresia unor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupurilor extremiste de către partidele "mainstream". De teama de a nu-și pierde legitimitatea, acestea sunt mai puțin critice decât omoloagele lor din Vest și, de asemenea, mai reticente în a se distanța clar de actorii politici extremiști (a se vedea coalițiile guvernamentale din perioada guvernului Văcăroiu). Aceleași formațiuni de extremă servesc astfel drept relee între "mainstream-ul respectabil" și subculturi mai radicale, ale căror manifestări sunt deraieri evidente de la ordinea statului de drept. Sub aceste auspicii, vom analiza în cele ce urmează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scrutin, cu un scor record în România pentru un partid de extremă dreaptă: 28,34% în primul tur. Partidul a încorporat personaje politice ca Gheorghe Funar, fost primar al Clujului și șef al PUNR, a participat la guvernare într-o coaliție alături de PSDR în 1994-1995 și l-a primit pe listele sale pe George Becali, președintele PNG, care a câștigat astfel un loc în Parlamentul European la alegerile din 2009. Pilonul principal al partidului este liderul său, Corneliu Vadim Tudor, un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nu s-au soldat cu niciun rezultat concludent, demonstrând slăbiciunea sau nepăsarea autorităților în fața acestui fenomen. În scurta perioadă în care PRM a participat la guvernare s-a remarcat prin aceea că a renunțat la calitatea sa de membru al coaliției în semn de protest împotriva semnării Tratatului cu Ungaria din 1996. Liderul său s-a făcut cunoscut printr-un discurs ce promova ura (hate speech) țintit către unguri, țigani sau mafioți 9. Se observă aici o lărgire a paletei de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scontate și PSD nu va reuși să devină suficient de credibil, atunci rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va putea mobiliza alegătorii pentru a repeta performanța anului 2000. Dată fiind colaborarea pentru europarlamentare a lui Tudor și Becali, o potențială coaliție între aceste două partide nu e de neconceput, mai ales că ambele sunt paria pentru partidele democratice. Noua Dreaptă După ce am analizat manifestările formale ale extremei drepte, coagulate în partide prezente în intenția de vot, vom trece la o mișcare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]