17,484 matches
-
uriași și câțiva adolescenți excitați se pipăie febril pe întuneric și mănâncă popcorn din pungile jumbo size în orașul de provincie o pisică tărcată se furișează pe lângă zidul crăpat al unei alimentare - e atât de slăbită încât i se văd coastele și burta îi e lipită de șira spinării - doar foamea i se mai vede în ochii lărgiți de frică în drum spre tomberoanele de gunoi în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
a mers spre locurile fărădelegilor sale, cu picioarele a plătit, străpunse fiind acestea iar capul său cu toate gândurile lui cele rele s-a încoronat cu spini. Ba mai mult, am auzit că a fost împuns cu sulița într-o coastă de un soldat roman, însă acest Iisus murise deja. Iată deci ce primesc cei ce sunt împotriva legii pe care noi tocmai am citit-o! Luați aminte deci! De aceea te îndemn și pe tine credinciosule precum în cele citite
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul între mâini. Privea gânditor spre coasta dealului împădurit, învăluit tainic de umbrele înserării. Se pare că era atât de transpus, încât cei care l-au văzut au crezut că este bolnav și au anunțat-o repede pe mama. De ce se oprise acolo? Probabil și-a amintit
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
spate, dar, amenințată în repetate rânduri cu moartea, a preferat să păstreze tăcerea asupra identității lui, ducând secretul cu ea în mormânt în 1978.[necesită citare] Chiar dacă el nu a fost asasinat, Labiș a fost cu siguranță un ghimpe în coasta regimului. După Revoluția română din 1989, Gheorghe Tomozei a scris, „Labiș este primul poet român disident .... El a anunțat o pauză feroce între poezie și ideologia zilei. Mai mult decât sigur, închisoarea nu era prea departe pentru el”[ Securitatea a
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
dar le luase pământul și, gata! Aproape pe nimic! Mai rămăseseră locul său și sfoara de pământ a lu’cumătru-său, laolaltă, nici două pogoane... despărțite prin hatul îngust de averea hapsânului. Atât! El, sărac, cumătru’, sărac... doi nevolnici în coasta lu’ Bogatu’. Ăsta înghițise tot, înghiți-l-ar necazurile! Și-ar mai fi vrut și locurile lor, de, să-și netezească întregul... Pentru seceriș, cică tocmise pe un nemțălău dinspre Turnu-Măgurele cu secerătoarea mecanică: secerat, legat, nimica toată! Dar hainului
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Pentru prima dată când pășesc pe continentul Antarctica. Am venit aici să văd, să cunosc, să mă conving. * La întoarcerea de pe vârful Insulei Danko, devenise cărarea alunecoasă. Mai ușor să pășești pe lângă cărare. Unii s-au dat pe burtă pe coastă-n jos. Bărcile de cauciuc de 8-12 persoane sunt fabricate de firma „Zodiac”, dar motorul lor este japonez (Yamaha). * E straniu peisajul, cum m-am obișnuit deja, iar temperatura de +2°C, deci nu așa frig cum mă așteptam. * Pe
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
erau încă intacte și zăpada depășea cu mult, un metru înălțime. Prin curți sătenii osteneau cu lopețile să-și croiască pârtii. Viscolul începuse să scadă puțin în intensitate însă continua să sufle și ningea cu nemiluita. Tractorul înainta anevoie pe coastă devale croindu-și drum cu plugul și în cele din urmă au ajuns, lăsând în spate o pârtie care dispărea repede sub chiciura albă, șfichiuitoare ce venea în rafale necontenite, unind turmele vălătucite ale norilor care acopereau în întregime cerul
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
devreme. Din șosea până hăt în depărtare, aproape de liziera pădurii, se așternea câmpul acoperit de plapuma vălurită de nea, de un alb neântinat, care acoperise imperfecțiunile terenului și pădurea ce începea de la poalele dealului. Unde se termina câmpul și începea coasta împădurită, chiar la poalele dealului opus Gheorghe zări primul haita de lupi, -siluete întunecate ce se mișcau neliniștite în jurul a ceva, tulburând nemișcatea albă. El scoase la iveală din rucsacul său verde un binoclu și privi atent, în direcția cu
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
strângă ceva bani și să încerce să deschidă o mică afacere din care să se întrețină, în țară. Haita a fost în cele din urmă stârpită, însă înainte, au reușit să mai atace noaptea, în unul din satele împrăștiate pe coasta dealurilor vecine și au ucis animale, dând iama în grajdurile oamenilor. Deveniseră foarte îndrăzneți și agresivi. Oamenii se temeau să mai plece la drum, la treburile lor de teama lupilor care puteau să apară când nu se așteptau pe ulițele
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai și „bătut” cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam că-i rupe coastele. Hai, de ce te lași rugat? - Fraților, își începu bunicul povestea, nu a fost vorba de magie, ci de cunoaștere. Știți că tatăl meu a fost pădurar, iar eu mi-am petrecut multe zile alături de el, luând seama și învățând tot
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CE FARMEC, CE ARMONIE Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului CE FARMEC, CE ARMONIE Ileana Cornelia Neaga Coasta de-i-mpăienjenită Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o coțofană-n criză De hrană pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în apărare Pentru copii și... mâncare. Ceva... ce nu face omul Și nici roade cum dă pomul; Animale, păsări, gâze, Se luptă și... ard în spuze. Noi, oameni, avem pretenții Să
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
cu noi, el mergea la școală de dimineață, fiind în ciclul primar, în timp ce noi eram după-amiaza, fiind în ciclul al doilea. El venise deja când noi trebuia să plecăm și a avut timp să moșmondească pe la ghiozdanele noastre. În timp ce coboram coasta prin pădure către școală, îl vedeam pe Gioni că își căra ghiozdanul cu greutate și mă miram de asta. El, la fel, se minuna de ce o fi așa greu azi ghiozdanul. Mergem, mergem, coborâm în vale în Geamăna, el rămânea
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
-n livezi Mai întâi de toate-s verzi! Albastru-i cerul senin, Ochii limpezi de copil, Măi albastră decât marea Infloreste-bn câmp cicoarea Peste tot natura-i plină, De culor și de lumină! Bun rămas! Bun rămas pădure deasa, Vouă coastelor cărunte, Mantorc pașii către casă, Gândul mi-a rămas la munte! Bun rămas vârfuri golașe, Vouă coastelor zglobii Brazi înalți, stânci uriașe Mi-au rămas în minte vii! Bun rămas izvoare reci, L-al pădurilor ecou Pe-nsoritele poteci, Aș
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
albastră decât marea Infloreste-bn câmp cicoarea Peste tot natura-i plină, De culor și de lumină! Bun rămas! Bun rămas pădure deasa, Vouă coastelor cărunte, Mantorc pașii către casă, Gândul mi-a rămas la munte! Bun rămas vârfuri golașe, Vouă coastelor zglobii Brazi înalți, stânci uriașe Mi-au rămas în minte vii! Bun rămas izvoare reci, L-al pădurilor ecou Pe-nsoritele poteci, Aș vrea să ma-ntorc din nou! Vapoare Plutind pe valuri, La orizont, Vapoare multe, Vin către port
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
să spun, Bunicutului meu ,, Bun” Alintandu-ma într-una Îi spuneam bunicii ,,Buna” Casa lor cu rugi de mure, De la margimi de pădure, Vie mi-a rămas în gând, N-am să pot s-o uit nicicând! Nici salcâmii de pe coasta, Nici zorelele din glastra, Nici bunicii din pridvor, Asteptandu-ma cu dor! Călătorie în Univers! Tare-as vrea, Să mă plimb pe-un colț de stea, Rătăcind prin Univers Să privesc în fața Luna, S-o întreb de știe oare, Unde
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
tot căzând ridici Cu ochii calzi de sânge Și doruri mari și mii mai mici Destinul ce te-nfrange @ Ai vrea să scapi,dar simți că n-ai Nici cea mai mică șansă Iubirile ucise-ti stau Adânc înfipte-n coasta @ Stafiile în nopți fierbinți Prin ține se răscoală Și-ncet-ncet își ies din minți Și baie-ti fac în smoala @ Atât,a fost destinul tău Și visele-ti din urmă Un vaiet trist,pierdut în hau Ce dintr-o
DESTINUL de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375978_a_377307]
-
înotând prin apa tulbure a îndoielii și a suspinelor în spate ducând o raniță plină cu temeri cu blesteme și păcate ancestrale duios călcând pe jar și pe spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul
MIHAI MERTICARU [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
tălpile culte Aleargă pe câmpul cu mâinile-ntinse De-atâta sfidare a ternelor oase Copii în refugii cu gânduri prinoase Privesc printre garduri cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul târăște o sită Mistifică-ți viața la masa din tine Așează culoare pe-o frunză-nnorată În lingura clipei o ploaie-nnodată Privește oglinda prin stropi de rubine Mistifică-ți viața și templele minții
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
de tăcereGenunchi spre-nchinare și sufletul miereCu tălpi fără carte și tălpile culteAleargă pe câmpul cu mâinile-ntinseDe-atâta sfidare a ternelor oaseCopii în refugii cu gânduri prinoasePrivesc printre garduri cu voci neatinseSalubră tăcerea pe strada-nvechităîși cere schimbare în frâiele firiiCuțitul stă-n coaste te cere-nfrățiriiLa slujbă și ochiul târăște o sităMistifică-ți viața la masa din tineAșează culoare pe-o frunză-nnoratăîn lingura clipei o ploaie-nnodatăPrivește oglinda prin stropi de rubineMistifică-ți viața și templele mințiiSă-nalțe coloane să-nchine toți sfinții... VI. GÂNDURI
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
mai duce? Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat unul cu tirul în mașina noastră și nu a mai scăpat nici el și nici mașina. Eu am avut noroc, doar cu un picior și câteva coaste rupte, dar m-am vindecat complet. Îmi pare rău, sincere condoleanțe. Chiar dacă sunt tardive. Mulțumesc, m-am obișnuit cu această pierdere. La început a fost insuportabil, acum m-am mai liniștit. Nu mai am cum să-l aduc înapoi. Au
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
-nserarii, E Paris ce-mi da mărul discordiei troiene, O Venus prea-frumoasa nascuta-n spumă mării... Trăiesc în plin extazul epocii elene. O altă Afrodita din noapte renăscuta, Din izul teiului ce-i valu-n spum-al mării. Sunt altă Eva din coasta ta făcută--- Uranus sau Adam mi-s carnea întrupării. Floarea de tei, din noapte, mă poarta-n depărtări, Calatoria-n timp distanță o măsoară. Floarea de tei o-mpart cu cele patru zări, În timp ce dorm sub ram în noaptea selenara
VRAJA FLORII DE TEI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376118_a_377447]
-
Toate Articolele Autorului două ore îmi număr dioptriile iubirilor/dau cu plus/ nevederea mângâie glezna timpului /dă cu minus/ câteodată colorează pereții irisului în nonculori șerpește / sentințe sună placid abonații la sentimente singurătățile cu gust de gutui iernatic își expun coasta adamic celei mai iubite dintre pământence cerul se sprijină pe lacul lebedelor bea albul pătat al norilor cu grația unei furtuni de vară nu o (mai) ucide pe Ana Karenina fugi de statuia de ceară a iluziilor de fumul stins
ORIGAMI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376611_a_377940]
-
de talie mai mică, cu un penaj de culori întunecate). * Petrelii se împart în multe subspecii: gigantic nordic, gigantic sudic, petrelul pictat, antarctic, petrelul de zăpadă cu barbă albă, petrelul de furtună al lui Wilson, cu dosul negru. Păsări de coastă: cormorani, pescăruși, lupii de mare antarctici (care fură ouăle și puii de pinguini și cormorani). * Sunt amețit de la balansările continue ale vaporului. Am dureri de cap. Unora le-a fost rău. Să mai treacă una-două zile până ne obișnuim cu
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
cerut ca să devină Eparh în a lor Cetate Apoi să se lepede de legile idolatre Văzând că îl tot amână (Elevsie cel refuzat), S-a plâns la tatăl Iulianei, ce-a dus-o la torturat... Au spânzurat-o de cosițe, coastele i le-au străpuns Dar din temnița ' și cuptor, a fost salvată de IISUS ! (Chiar de i s-a tăiat capul), într-un mod Miraculos, Pe mulți i-a dus atunci și astăzi, spre Mântuirea ce-I CHRISTOS ! P.S. : Ești
SF. MUCENICA IULIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376665_a_377994]