7,311 matches
-
e, a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată de simili-reportajul realizat de „aparatul înregistrator” care e ochiul poetului. Intră în joc aici, fără îndoială, și refuzul programatic al „logicii” și „gramaticii”, al limbajului conceptual-reflexiv, a cărui necesară coerență „anecdotică” periclita, ca închidere, apetitul dinamic al unei viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce în ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărâmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
schimbă precum gărzi”... O strofă dinspre finalul poemului ar putea oferi, ea singură, un repertoriu reprezentativ de elemente definitorii pentru structurarea spațiului imaginar ca deschidere pluriperspectivică, succesiune de „priveliști” dinamizate de frenezia afectivă, urmând un itinerariu ce conferă o relativă coerență viziunii prismatice: „un cer tăiat pe-obrazul ce-l știu itinerar / cu-ntoarceri cu-o privire pe sângele-n fereastră / din tine se desface priveliștea într-o glastră / și evantaliu-n palmă te-ncing ca un fierar”. Cum Ulise atrage
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
său și în legătură cu aceeași carte, Emil Gulian înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și întotdeauna inedite”, adăugând însă că e vorba de „un flux de imagini înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducându-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă formulă a aceluiași, că
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
însuși principiul ce prezida la construcția imaginilor, prin care se puneau, de fapt în chestiune chiar fundamentele limbajului liric tradițional. Or, programul poetului viza, - am subliniat acest lucru în mai multe rânduri - tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența „anecdotică” a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării, până la „tabuizarea” (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonomie a semnificantului față de semnificat. Cu privire la aceste aspecte
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” în genere - cum observă criticul cu altă ocazie - dar, nu mai puțin, prin frecventa neglijare de către poet a „principiului ordonator” capabil să asigure „grămezii de semnificanți” minima coerență, fie și pe temeliile mișcătoare ale luxuriantei „imagi-NAȚIUNI”. În fond, neglijarea „compoziției”, la care se referea și Al. Philippide („Voronca neglijează cu desăvârșire compoziția. Poemele lui apar ca o înșiruire de versuri pline de imagini, unele din ele de o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care am evocat-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, în fața "cetății". Sub armura și în cortul presupusului cavaler războinic se adăpostește un suflet anxios, iar coerența și solida articulare a discursului său se vede la fiecare pas pusă sub semne de întrebare. Versul, în loc să fie compact, cum promiteau anumite imagini oarecum geometrizate și o sintaxă obligată la un fel de austeritate, cu exemplul, în față, al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de aici poate subzista fără religie. Așa s-a născut teoria că societatea e rezultatul nu al unui act fondator sacral in illo tempore, ci al unui contract social, încât unitatea lumii și-ar avea o explicație fenomenologică, într-o coerență a naturii umane suficiente sieși. A fost marea "revelație" a lui Rousseau, de un optimism debordant, căci pacea socială devenea abordabilă exclusiv judiciar, prin refacerea "contractului" încălcat de starea socială deținătoare a puterii în stat. Gândirea umană devenea și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
numai că între democrație și naționalism, argumenta Ralea, nu este nici o antinomie posibilă, dar naționalismul este o invenție a democrației"150. Cu precizarea, totuși, că e vorba de o "antinomie împăcată". Naționalul este "secundarul" care particularizează în raport cu umanitatea și dă coerență dialogică în comunitățile locale. Așadar, mișcările naționale postcomuniste, în măsura în care nu degenerează în ideologii șovine, revendicând drept de existență unor popoare oprimate în imperiu, "nu sunt manifestări anacronice, ci mai curând semne propriu-zis moderne. Ele nu reprezintă reminiscența unui trecut pe cale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
societ]țile de mari dimensiuni, mai complexe, relațiile sunt mai puțin intense și mai puțin importante în viață indivizilor și în structurile sociale. Bineînțeles, morală furnizeaz] un set de orient]ri, ajutând astfel la crearea și menținerea unor aștep]ri coerențe referitoare la comportament, dar opereaz] la nivel impersonal deoarece nu mai exist] aceeași capacitate de negociere. Astfel, morală tinde s] fie valorizat] mai mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tot unitar. Aceast] demonstrație poate fi f]cut] în mai multe moduri. Astfel, putem susține direct c] nici un principiu nu ar trebui s] fie acceptat decât dac] toate celelalte au fost acceptate, iar indirect - c] ele iau forma unei concepții coerențe și atractive a unui agent moral. Desigur, măi exist] și alte modalit]ți. Teoria îndatoririlor prima facie este întrucâtva diferit] de aspectele enumerate mai sus. În primul rând, aceast] teorie nu afirm] c] unele principii sunt mai fundamentale decât altele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
for All Seasons (1984, revizuit în 2002), V. tratează principalele direcții ale activității acestuia, dezvăluie evoluția statutului său poetic de la respingerea critică a poemului The Waste Land (1922) la elogiul postbelic unanim, comentându-i lirica din punctul de vedere al coerenței, și nu a fragmentarismului, ca majoritatea exegeților; expune principiile sale de poetică, toate cu o îndelungată carieră literară; descifrează simbolurile din teatrul său, demonstrând cum tendința de evadare din lirism a condus la eșec dramatic; studiază Four Quartets (1944) ca
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Amfiteatru” (1979), Ion Gheorghe îl susținuse pentru publicare în suplimentul 15 poeți din „Biblioteca «Luceafărul»” (1980), iar Al. Cistelecan îi prefațase un ciclu de versuri în „Familia” (1982), notând câteva semne („constanța de formă poetică”, „unitatea tonului, ritualic și incantatoriu”, „coerența viziunii lirice”) de bun augur în perspectiva evoluției poetului. Confirmarea o aduc după un deceniu primele sale cărți - Singurătatea supremă, Obiecte după frig (1993; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Amintiri de pe malul celălalt. Comentariile criticii vizează nota diferențială a unui
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
Academiei Române), marchează - în termenii lui Charles S. Peirce - o evoluție dinspre sintaxă spre semantica și pragmatica textului. Sensul textual este caracterizat acum prin patru proprietăți de bază, iar producerea sa este descrisă ca rezultat al interacțiunii între coeziune, configurativitate și coerență. Totodată, cartea cuprinde interpretări subtile și riguroase ale unor texte de Mihai Eminescu, Lucian Blaga și Mihail Sadoveanu (de pildă, poemul Trei fețe al lui Blaga este citit ca o pendulare a poetului între „măștile” sale, denumite Homo ludens, Homo
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Transilvania”, „Lumina” (Novi Sad) ș.a. Este prezent cu studii în culegerile colective Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea (I-IV, 1977-1981), Stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea (I-V, 1982-1986), Text, figură, coerență (1987), Semiotică și poetică (1992), La Terre et l’Écrit. De la découverte archéologique au texte scientifique et littéraire (Montbrison, 2000) ș.a. Volumul Teoriile simboliste românești va fi reluat și amplificat în Poetici simboliste în România și Franța (1999), unde V.
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
politiCă la nivel loCal național (folosind ca unitate administrativă județul) și cea de la nivel regional, cazul de față al Dobrogei (cu datele electorale pentru fiecare localitate în parte). Dezacordul electoral rezidă în faptul că dacă la nivel național există o coerență în ceea ce privește geografia electorală - o stabilitate evidențiată de analiza în componente principale, în cazul Dobrogei instabilitatea este una mult mai pregnantă. Votul pentru un partid sau altul se schimbă succesiv, ceea ce denotă dimensiunea haotică a acestuia, fie în cazul alegerilor generale
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
românești, una ce devine caducă după 2000, odată cu ratarea intrării PNȚCD în Parlament. Rezultatele electorale din Dobrogea confirmă ipoteza de mai sus: dacă până în anul 2000 dihotomia neocomuniști-anticomuniști, o tensiune superficială, cum o prezintă cei doi autori, avea o anumită coerență regională, ulterior aceasta își pierde sensul. Un altfel de efect al vecinătății (neighbourhood effect) Polarizarea spațială este un concept esențial în geografia electorală, iar modelele spațiale de vot sunt caracterizate printr-o concentrare puternică între diferite zone omogene. Procesul spațial
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
învățare, ce presupune cofinanțarea participării, individul având mai mare independență în a-și alege când și ce să studieze) etc. Aceste măsuri vor fi prezentate mai detaliat în subcapitolul următor, în cadrul creionării diferitelor dimensiuni ale educației adulților, pentru a surprinde coerența lor sectorială, dar și articularea lor transsectorială. Cu toate acestea, sunt de menționat experiențele pozitive, ca repere de acțiune ce trebuie valorificate în implementarea politicilor educaționale din diverse țări, cum ar fi: - descentralizarea structurilor instituționale și de decizie, ca expresie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analizăm impactul acestora în funcționarea practică, observăm încă multe desincronizări, blocaje chiar, incoerențe, care sunt determinate de: - lipsa unei strategii naționale de învățare de-a lungul întregii vieți, care să formuleze o viziune unitară asupra educației permanente, care să asigure coerența și flexibilitatea unui parcurs individual de învățare de-a lungul întregii vieți, prin corelarea educației și formării inițiale cu formarea continuă. De exemplu, Legea învățământului se referă exclusiv la educația și formarea inițială, în timp ce formarea profesională a adulților este reglementată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru elaborarea unei astfel de legi (fiecare clamând autoritatea asupra domeniului). Tendința la nivel european este de aconstitui un consiliu/departament interministerial care să gestioneze toată activitatea în domeniu, soluție ce pare mai funcțională și care poate asigura mai multă coerență în acțiunile întreprinse. Considerăm că definirea contextului de elaborare și implementare a strategiei privind educația permanentă, agrearea unor concepte comune privind educația permanentă, precum și o mai mare deschidere a diferiților actori la dialog și colaborare, datorită experienței acumulate și unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactice, multiplicarea suporturilor de curs etc.). Din punct de vedere al organizării și derulării cursului, sunt necesare: - definirea domeniilor operaționale și a modului lor de funcționare; - distribuirea responsabilităților între membrii echipei, a modalităților de monitorizare a lor pentru a asigura coerența activităților ce le vor desfășura; - alocarea resurselor pentru fiecare dintre serviciile oferite/activitățile de realizat. Problemele și aspectele ce trebuie soluționate (de planificat, de organizat și de monitorizat) vizează: - informații clare despre ofertă și costuri, precum și sfaturi preliminare înscrierii propriu-zise
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
public o viziune proprie asupra calității. Astfel, calitatea organizațională este rezultatul unui management orientat spre calitate. „În managementul calității programelor de formare se utilizează un ansamblu de orientări metodologice, concepte, reprezentări și principii de acțiune care sunt menite să asigure coerența deciziilor și flexibilitatea într-un mediu dinamic.” (Folteanu, 2002) Prezentăm mai jos principalele aspecte ce trebuie avute în vedere. Orientarea spre client a programelor de formare continuă și a procesului prin care sunt realizate noile competențe este esențială. Calitatea unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, ce presupune cofinanțarea participării, individul având mai mare independență în a-și alege când și ce să studieze) etc. Aceste măsuri vor fi prezentate mai detaliat în subcapitolul următor, în cadrul creionării diferitelor dimensiuni ale educației adulților, pentru a surprinde coerența lor sectorială, dar și articularea lor transsectorială. Cu toate acestea, sunt de menționat experiențele pozitive, ca repere de acțiune ce trebuie valorificate în implementarea politicilor educaționale din diverse țări, cum ar fi: - descentralizarea structurilor instituționale și de decizie, ca expresie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analizăm impactul acestora în funcționarea practică, observăm încă multe desincronizări, blocaje chiar, incoerențe, care sunt determinate de: - lipsa unei strategii naționale de învățare de-a lungul întregii vieți, care să formuleze o viziune unitară asupra educației permanente, care să asigure coerența și flexibilitatea unui parcurs individual de învățare de-a lungul întregii vieți, prin corelarea educației și formării inițiale cu formarea continuă. De exemplu, Legea învățământului se referă exclusiv la educația și formarea inițială, în timp ce formarea profesională a adulților este reglementată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru elaborarea unei astfel de legi (fiecare clamând autoritatea asupra domeniului). Tendința la nivel european este de aconstitui un consiliu/departament interministerial care să gestioneze toată activitatea în domeniu, soluție ce pare mai funcțională și care poate asigura mai multă coerență în acțiunile întreprinse. Considerăm că definirea contextului de elaborare și implementare a strategiei privind educația permanentă, agrearea unor concepte comune privind educația permanentă, precum și o mai mare deschidere a diferiților actori la dialog și colaborare, datorită experienței acumulate și unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactice, multiplicarea suporturilor de curs etc.). Din punct de vedere al organizării și derulării cursului, sunt necesare: - definirea domeniilor operaționale și a modului lor de funcționare; - distribuirea responsabilităților între membrii echipei, a modalităților de monitorizare a lor pentru a asigura coerența activităților ce le vor desfășura; - alocarea resurselor pentru fiecare dintre serviciile oferite/activitățile de realizat. Problemele și aspectele ce trebuie soluționate (de planificat, de organizat și de monitorizat) vizează: - informații clare despre ofertă și costuri, precum și sfaturi preliminare înscrierii propriu-zise
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]