52,561 matches
-
dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodată la fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului, perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică, absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea. Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâie pe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și imponderabilă. Chiar cu tălpile pline de răni, vechile fantome mai circulă pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodatăla fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului,perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică,absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea.Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâiepe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentinși obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsulde transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materieila o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și imponderabilă.Chiar cu tălpile pline de răni, vechile fantome mai circulăpe caldarâmul lumii și fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
-se până la dispariție realitatea, lumea normala în care trăiam înainte de invadarea, de invazia, de dislocarea Internetului acum „lumea începe din clipa în care ne cuplăm la internet”. Brusc te trec fiori reci pe șira spinării, pentru că intuiția și instinctul de conservare îți spun că s-a întâmplat ceva grav și fundamental în istoria Omului pe această planetă. Foarte interesantă, la George Roca, este mobilitatea cu care schimbă unghiurile de vedere, imaginația copilăroasă sau năstrușnică, și care îl duce drept la Adevăr
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea. Astăzi, chiar dacă se mai pastrează, cu certitudine ele nu mai au autenticitatea și frumusețea celor din anii copilăriei lui Mitică Sinu. Își aduce aminte de
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
folosește în narațiune multe mijloace de stil: epitete, comparații, sintagme, personificări, dialoguri vii, descrieri, analiză psihologică. De asemenea, umorul este prezent, aproape la fiecare pagină a poveștii. Autoarea este familiarizată cu sintagme aproape necunoscute copiilor de vârsta ei: „instinctul de conservare”; „pluteau pe apa ... sâmbetei”; „rămase în colțul ei ca într-un vis urât”; „avea o dorință de nestăpînit”; ș.a., procedee rar uzitate în literatura pentru copii, dar se folosește și de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
sau doar pare, sublimă, în planul trăirii concrete poate deveni un sentiment tragic. Proiecția finalului, mai apropiat sau mai îndepărtat, planează permanent ca o umbră amenințătoare, precum sabia lui Damocles. Și atunci, sufletul iertător, ori poate doar propriul instict de conservare edulcorează durerea, trădarea, despărțirea. „Partir, c'est mourir un peu” - spun francezii. „Pune-ți doru-n lacrimă/ Și iubirea-n patimă,/ Și m-așteaptă c-am să vin/ În cel vis, dulce-pelin.// Pune dor și patimă/ În iubirea-lacrimă,/ Și mă-nchide
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
ilustrată cu talent de cei 101 concurenți participanți. Juriul, format din Ion C. Hiru (scriitor, președinte executiv al Fundației „Petre Ionescu-Muscel”) - președinte, George Baciu (poet, redactor șef al revistei „Pietrele Doamnei”) - secretar, lector dr. Sorin Mazilescu (Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș), Mona Vâlceanu (poet, director al Editurii „Zodia Fecioarei”, Pitești), Cucu Ureche (artist plastic), prof. Florica Popa și Marian Ghiță (director al Bibliotecii Municipale din Curtea de Argeș) - membri, a acordat următoarele premii: Secțiunea Poezie Premiul I Vasile
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
Ungaria conjugate cu cele ale unor lideri locali, reprezentanți ai autorităților locale, privind intenția agresivă de a înhuma la Odorheiu Secuiesc, rămășițele lui Nyiro Jozsef. Membrii Asociației noastre, care își consacră timpul și efortul păstrării memoriei eroice a poporului român, conservării cimitirelor și operelor comemorative de război, consideră ofensatoare această acțiune desfășurată pe teritoriul nostru național, cu implicarea directă a Parlamentului Ungariei și fără acordul expres și explicit al autorităților române. Intenția de a utiliza în această acțiune, ceremonialului specific Ungariei
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
a lămurit complexitatea demersului liric al Iulianei Paloda-Popescu, dezvoltat în temeiul credinței, al cunoașterii prin asumarea unor valori creștine neconvenționale. E vorba de masivul volum intitulat Istoricul constituirii colecției de icoane a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” București. Metodologia conservării și restaurării icoanelor pe lemn și pe sticlă. Această informație riguroasă de pe coperta cărții ne trimite automat cu gândul la o cercetare științifică incitantă. Într-adevăr, cartea este în fapt teza de doctorat a Iulianei Popescu, redactată sub autoritatea academică
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
specifice diverselor epoci și școli” spre exhaustivă cercetare a unui nucleu artistic fundamental, rezultat al unor achiziții și donații inspirate, aflate astăzi la adăpost de degradări inerente, impuse de trecerea timpului și de bio-agresiuni destul de perfide. Specializată în restaurarea și conservarea icoanelor, autoarea cărții atrage atenția asupra „atitudinilor inadecvate ale factorului uman față de bunurile cultural-artistice manifestate prin ignoranță, nepăsare, violență, manevrarea greșită a obiectelor” și a altor forme primejdioase, propunând în schimb soluții moderne de salvare a unui valoros patrimoniu. Conceptul
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
autoarea cărții atrage atenția asupra „atitudinilor inadecvate ale factorului uman față de bunurile cultural-artistice manifestate prin ignoranță, nepăsare, violență, manevrarea greșită a obiectelor” și a altor forme primejdioase, propunând în schimb soluții moderne de salvare a unui valoros patrimoniu. Conceptul de Conservare curativă (activă) a icoanelor este asociat principiilor legislative în vigoare, astfel încât dobândim o veritabilă metodologie a conservării și restaurării în care experiența internațională în domeniu și cea indigenă își dau o profitabilă întâlnire. Realizată în temeiul unei practici profesionale pasionante
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
violență, manevrarea greșită a obiectelor” și a altor forme primejdioase, propunând în schimb soluții moderne de salvare a unui valoros patrimoniu. Conceptul de Conservare curativă (activă) a icoanelor este asociat principiilor legislative în vigoare, astfel încât dobândim o veritabilă metodologie a conservării și restaurării în care experiența internațională în domeniu și cea indigenă își dau o profitabilă întâlnire. Realizată în temeiul unei practici profesionale pasionante dar și a unei imense bibliografii [enciclopedii, tratate, albume, cărți de specialitate, surse arhivistice și legislative, publicații
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
așteaptă editorul etc.)] teza de doctorat a Iulianei Popescu este o dovadă că spiritul științific, susținut cu tenacitate poate conduce la apariția unui studiu de mare interes nu doar pentru specialiștii care lucrează în acest dificil domeniu al restaurării și conservării operelor de artă ci și pentru mai numeroșii iubitori ai acestor mărturii aflate în preajma noastră și care configurează un parcurs spiritual multisecular. Căci, alături de impresionantele colecții de icoane din această parte de lume, de la Moscova la Salonic, de la Ohrid și
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
zbor, zbor, zbor...” (Indila, „Dernière danse”) Ascultând în memoria sa afectivă „Dernière dance”, de-ar fi ca cineva să se afle la marginea unei prăpăstii, decât să se agațe cu tot corpul de o piatră, oricât de contrariat de legea conservării vieții, se lasă pradă aruncării cu tot sufletul în zborul ultimului dans! În melodia și versurile acestui cântec este viața și este povestea, dansul vieții, dansul devastării sufletești, dansul dragostei săltate în povestea din suflet. Speranța, ca un mâner la
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
obținut Diploma Artistica - Proiectul Michelangelo, la Liceul de Artă „Aldo Passoni”, unde a studiat 5 ani în secția de pictură. În 2010, a luat licența la Facultatea de Restaurare „Enaip di Botticino”, din Brescia, obținând Diploma de Restaurator Tehnic și Conservare a Bunurilor Artistice și Culturale. În 2012, a absolvit a doua facultate, specializându-se în scenografie la Școala academică „San Carlo” din Torino, obținând Diploma de expert în Tehnica construcții scenografice teatrale, cinematografice și de televiziune. În cursul anului 2013
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
treilea rând, unitatea Ortodoxiei în interiorul acestei divinități multiple e garantată de unitatea canonului biblic vechi și neo-testamentar, de unitatea constituției episcopale bazate pe succesiunea apostolică, de unitatea Liturghiei, aceeași în toate limbile, și de unitatea învățăturii și tradiției doctrinare. Forța conservării în Biserica Ortodoxă e cu atât mai vrednică de admirat cu cât aceste Biserici au fost expuse la cele mai mari catastrofe istorice sub forma persecuțiilor de tot felul, mai ales din partea Islamului, persecuții care au condus pe vaste teritorii
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
sa doarmă. De aceea visa la un viitor strălucit în care îi va îndeplini mamei ei orice dorință. Nu le-a lipsit nimic desigur, strictul necesar l-au avut întotdeauna. Samira a fost dintotdeauna centralistă la o mare unitate de conservare a legumelor. Salariul era destul de bun sau mai exact atât cât să-i asigure ei și Hayfei o viață fără griji. Casa era frumoasă, mare, albă, cu trepte, și uși masive, avea o grădină de flori în față, cu pomi
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Ilieșiu despre Vida și opera sa, „Rădăcinile lui Gheza Vida”. Așadar, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheza Vida, unul din marii artiști ai secolului XX. Direcția de Cultură a municipiului Carei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare din subordinea Consiliului Județean și publicația „Buletin de Carei” și-au propus să organizeze ample manifestări, la care să participe cât mai mulți din cei care l-au cunoscut și i-au apreciat opera. Cu
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
mai bine decât oricare altă națiune ce înseamnă opresiunea și faptul că alții iau decizii pentru tine. Mark Gitenstein consideră că rolul prietenilor României, în acest moment, este să clădească relații strânse și să vegheze la respectarea tradițiilor, culturii, la conservarea artefactelor, amintirilor și măreției acestei țări deosebit de frumoase. Mark Gitenstein a comparat România cu o placă tectonică mișcată de deciziile imperialiste când într-o parte, când în cealaltă, iar acest lucru a început în urmă cu două mii de ani, odată cu
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > ESTETICĂ DEZINTEGRĂRII Autor: Criști Iordache Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Eu. Mereu eu. Noi. Instinctul de conservare și egoismul pozitiv sau negativ. Eul. Habar n-aveam că se poate muri din iubire. Asta înseamnă să poți ieși din tine. Să te poți lăsa pe marginea unui nimic, oferind altcuiva toată substanță pură din care ești plămădit. A
ESTETICA DEZINTEGRĂRII de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360690_a_362019]
-
sprijinul în promovarea și menținerea flăcării ce arde pentru limba română. Cu sufletul deschis și inima de român ardelean, am facut legământ, pe viață, că voi milita cu arma cuvântului și a muzicii, cu toată ființa mea, pentru aducerea și conservarea frumosului prin artă, pe marea scenă a vieții! Indiferent de colțul de lume în care m-am aflat, am încercat să fac cunoscută spectatorilor mei puternica legătură de conștiință, limbă și sânge dintre românii neamului meu, spunându-le că în
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar în inima statului vechi dacic. În seria paralelelor cu sân¬scrita se înscrie și adj. și ad¬verbul iute, explicat curent prin sl. liut „crud, groaznic, cumplit“. Dar în românește iute înseamnă
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
5/1977) Autorul primei Istorii a poeziei românești, Mircea Scarlat este foarte puțin cunoscut și că autorul unui român, ,, Un romantic întârziat”, ( capitolul al X-lea, ultimul, a rămas neterminat). În anul 2002 profesorul Romulus Toma, atunci directorul Centrului de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Teleorman, în prefață cărții, scria: ,, Centrul de Conservare și Valorificare Tradiției și Creației Populare Teleorman își aduce contribuția la cunoașterea autorului și a creației sale, prin lucrarea de față, grație sprijinului material al
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
că autorul unui român, ,, Un romantic întârziat”, ( capitolul al X-lea, ultimul, a rămas neterminat). În anul 2002 profesorul Romulus Toma, atunci directorul Centrului de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Teleorman, în prefață cărții, scria: ,, Centrul de Conservare și Valorificare Tradiției și Creației Populare Teleorman își aduce contribuția la cunoașterea autorului și a creației sale, prin lucrarea de față, grație sprijinului material al municipiului Alexandria și consideră că este o obligație morală de a evidenția valorile spirituale teleormănene
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]