4,975 matches
-
internalitate este doar una printre altele.cercetările actuale urmăresc să pună în evidență rolul jucat de alte norme de judecată, precum norma de consistență. 4. Norma de consistență și evaluarea Individul are atitudini, adică poziții în raport cu obiectele. El manifestă comportamente. Consistența privește coerența pe care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență între atitudini și comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
consistență și evaluarea Individul are atitudini, adică poziții în raport cu obiectele. El manifestă comportamente. Consistența privește coerența pe care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență între atitudini și comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după un picnic. Expresia consistenței atrage aprobare socială. Consistența face obiectul unei dezirabilități sociale și, ca atare, constituie o normă de judecată. Channouf și Mangard (1997) au demonstrat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență între atitudini și comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după un picnic. Expresia consistenței atrage aprobare socială. Consistența face obiectul unei dezirabilități sociale și, ca atare, constituie o normă de judecată. Channouf și Mangard (1997) au demonstrat caracterul normativ al coerenței. Ei au utilizat paradigmele de cercetare create de Jellison și Green pentru a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență între atitudini și comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după un picnic. Expresia consistenței atrage aprobare socială. Consistența face obiectul unei dezirabilități sociale și, ca atare, constituie o normă de judecată. Channouf și Mangard (1997) au demonstrat caracterul normativ al coerenței. Ei au utilizat paradigmele de cercetare create de Jellison și Green pentru a demonstra că internalitatea este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Mangard (1997) au demonstrat caracterul normativ al coerenței. Ei au utilizat paradigmele de cercetare create de Jellison și Green pentru a demonstra că internalitatea este o normă. Channouf și Mangard au creat mai întâi un chestionar pentru măsurarea preferinței pentru consistență. Exemple de itemi conținuți de această scală: • A avea două idei contradictorii vă provoacă un disconfort deosebit Deloc de acord 1 > 9 Complet de acord • Nu vă plac oamenii care declară că detestă emisiunile de varietăți, dar le urmăresc frecvent
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Într-un prim experiment, unui număr de 72 de subiecți (studenți la Université de Provence) li se cere să completeze chestionarul astfel încât să dea o imagine pozitivă, apoi să-l completeze astfel încât să dea o imagine negativă. Scorul mediu de consistență este de 6,82 pentru imaginea pozitivă și 3,11 pentru imaginea negativă. Într-un al doilea studiu, Channouf și Mangard utilizează paradigma judecătorilor. Ei le cer studenților să exprime o judecată despre niște dosare fictive (dosarul este constituit fie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
judecată despre niște dosare fictive (dosarul este constituit fie dintr-un chestionar completat astfel încât persoana respectivă să pară fie consistentă, fie inconsistentă, fie în situație intermediară). Consistenții fac obiectul unei judecăți mai favorabile. Studiul lui Channouf și Mangard demonstrează dezirabilitatea consistenței. Louche, Pansu și Papet (2000) au studiat rolul normei de consistență în evaluarea personalului. Primul studiu a fost realizat pe 45 de cadre. Acestea trebuia să se pronunțe despre interesul de a recruta o persoană având fie un profil de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
chestionar completat astfel încât persoana respectivă să pară fie consistentă, fie inconsistentă, fie în situație intermediară). Consistenții fac obiectul unei judecăți mai favorabile. Studiul lui Channouf și Mangard demonstrează dezirabilitatea consistenței. Louche, Pansu și Papet (2000) au studiat rolul normei de consistență în evaluarea personalului. Primul studiu a fost realizat pe 45 de cadre. Acestea trebuia să se pronunțe despre interesul de a recruta o persoană având fie un profil de consistent, fie de inconsistent, fie un profil intermediar. Trebuia să emită
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un salariat fictiv. Dosarul de evaluat îl prezenta pe salariatul fictiv ca intern sau extern, dar și drept consistent sau inconsistent. Salariații interni și cei consistenți beneficiază de o judecată semnificativ mai favorabilă. Cele două variabile sunt în interacțiune, iar consistența întărește efectele internalității. Concluzii Lucrările pe care le-am menționat se înscriu în prelungirea directă a cercetărilor de psihologie socială fundamentală. Ele pun în evidență faptul că evaluarea personalului nu poate fi abordată doar într-o logică instrumentală. Ea nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sistemului de activități, 37-38, 40, 89, 123-124, 128. Motivație/motivare, 14, 18, 33, 43, 69, 91-104, 110, 112, 139, 163, 186, 211. Muncă la distanță, 76-80. Muncă, 15, 37, 114. N Nevoi (cinci), 93. Nevoi psihologice, 34, 134. Normă de consistență, 176-177. Normă de internalitate, 168-178. Normă, 168. Norme sociale, 33, 71, 178. Norme, 82, 167-180, 189. O Obiective, 20, 28, 34-37, 39, 42, 54, 61, 91, 101, 124, 131-132, 142, 151-153, 155, 159-160, 164, 173, 175, 180, 192, 201-205. Observație
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
încetat să mai reprezinte un spațiu cultural activ, și până în zorii veacului XX, speculația filosofică a apusului a urmat cu preponderență o cale ce era mereu obsedată de canoanele gândirii formale, ce trebuia să împlinească mai ales exigențele coerenței și consistenței discursului, ca și a continuei căutări a ce este numit esență. Ultima sută de ani a consemnat o evidentă situație de criză care a fost rezultatul acestei direcții, cu toate că ea s-a dovedit extrem de productivă în plan practic, spectaculozitatea perfor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe Palama să găsească o cale de expresie a specificului experienței hesychaste ce a satisfăcut necesitățile discursive ale momentului, așa cum erau ele impuse de controversă, mai cu seamă în aspectele care contau. Logica aristotelică, cu cerințele sale de coerență și consistență, în care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic. Conștiința că terenul pe care se află
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
elemente ce dau seama de ceea ce ar putea însemna „topologic” traseul spiritual unic și niciodată parcurs pe care trebuie să îl asumi. În acest fel, ceea ce pentru omul de astăzi are aspectul unei stereotipe repetări are în conștiința autorului bizantin consistența unei noutăți absolute, ce își are suportul într-o asumare deplină și personală. Iarăși și iarăși, din prisma a ceea ce s-a săvârșit în gând și trăire înaintea ta, înseamnă, de fapt, de fiecare dată cu totul altfel. Ne vom
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ocru galben, care merge de la galben-roșcat la brun-roșcat), alb din caolin. Artiștii au știut să adauge diverse tipuri de argilă, substanțe vegetale, minerale, pudră de oase, care, în amestec cu apa locală, bogată în calciu, sau cu grăsimi animale, asigurau consistență operelor de artă. Ca și la Gabillou, au fost constatate teme dominante: cupluri de animale: calbour, cal-bizon. Au fost numărate 355 reprezentări de cai, 87 de bouri, 88 cerbi și căprioare, 35 mufloni, 20 bizoni. Animalele dăunătoare, periculoase, cum ar
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
definire, nodulul pulmonar solitar, fiind definit ca o descoperire radiologică în absența simptomatologiei. În general, oricare ar fi criteriile folosite, se acceptă ca nodul pulmonar solitar, aceea imagine descoperită la examenul radiologic sau CT toracic, cu localizare pulmonară, predominant de consistență solidă și fără să prezinte semne patognomonice de malignitate ca: invazie locală, adenopatii mediastinale semnificative (peste 1 cm în diametrul maxim, confluente sau necrozate) sau metastaze la distanță, parenchimatoase sau osoase, vizibile pe același film radiologic sau CT. Indiferent de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
ca a doua conduită corectă, urmărirea clinico-radiologică, inclusiv CT la 6 luni și intervenția operatorie în cazul unei modificări a aspectului. După un an, leziunea a crescut discret dar evident în dimensiuni și a fost operată. Rezultatul histopatologic: hamartom. În afară de consistența relevantă pentru grăsime și calcificările cu caracter benign, un alt criteriu indicator pentru benignitate este și constanța dimensiunilor în timp, acceptându-se ca dovadă a caracterului mai sus menționat, nemodificarea diametrelor unui NPS într-un interval de 2 ani [30
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
inghinală, bilaterală, care sunt vizibili și ușor de palpat; tumefierea ganglionilor se numeste adenopatie (fig.45). Ganglionii superficiali se inspectează (fig.46) (fig.47) (fig.48) și se palpează pentru a determina tipul adenopatiei. -Caracterele adenopatiei: localizarea, mărimea ganglionilor, forma, consistența, sensibilitatea, mobilitatea pe planurile superficiale și profunde, tendința la fistulizare, tendința la confluare Cauzele adenopatiilor: inflamatorii, acute (angine, panaritii, rubeola, etc), cronice (tuberculoza, sifilis),etc; maligne tip metastaze ganglionare sau hemopatii maligne (leucoze, mielom multilpu, etc.) -Sistemul osos (integritate, mobilitate
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
mică intensitate (durerea toracică cu punct fix, tuse neproductivă, dispnee ușoară) sau chiar absența lor; - susținut de examenele paraclinice (eozinofilie, reacția Cassoni pozitivă, testul ELISA pozitiv);- confirmat de examenul radiologic și computer tomografic toracic, care descriu opacitatea bine circumscrisă, de consistență lichidiană, fără adenopatii tumorale mediastinale. Chistul în iminență de ruptură Semnele clinice elocvente sunt: tuse cu expectorație hemoptoică sau mici hemoptizii, subfebrilitate. Imaginea radiologică poate fi sugestivă: semilună clară coafând opacitatea chistică. CHP complicat Când nu se depistează în spută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
de TBC, prezența BK în spută, IDR la PPD, prezența și a altor leziuni specifice la distanță, examenul CT). Tumorile bronhopulmonare maligne primitive sau metastatice (alterarea progresivă a stării generale la un vechi fumător, citologia sputei, infiltrația bronșică la bronhoscopie, consistența solidă a opacității și prezența adenopatiilor tumorale hilare și/sau mediastinale). Tumorile pulmonare benigne: hamartomul, leiomiomul, angiomul, fibromul pulmonar etc. (radiologic și CT opacitate bine delimitată, frecvent cu calcificări, cu structură solidă sau mixtă). Afecțiunile congenitale toracice chistice (chistul aerian
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
prezintă ca formațiuni cu creștere lentă. Cele mai multe sunt inițial asimptomatice, dar durerea apare invariabil, mai devreme sau mai târziu. Localizarea anteri¬oară și creșterea rapidă pledează pentru malignitatea tumorii. Examenul fizic trebuie să precizeze cu exactitate localizarea tumorii, dimensiunile ei, consistența, mobilitatea pe planurile superficiale și profunde, prezența sau absența semnelor inflamatorii. Uneori, tumora nu este detectată clinic, ci doar la o explorare imagistică. Examinarea radiologică de bază este radiografia toracică. a. Radiografia toracică clasică practic descoperă leziunea (fig. 4.16
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
chistul osos anevrismal. Osteocondromul este cea mai frecventă tumoră osoasă toracică benignă (50% din toate tumorile benigne costale), ce apare de trei ori mai frecvent la bărbați [13]. De regulă, tumora își începe dezvoltarea în copilărie. Tumora este netedă, de consistență dură, iar la examenul histopatologic are structură cartilaginoasă intercalată cu structură osoasă. Clinic, se constată tumefacție la nivelul joncțiunii condrocostale sau condrosternale, la început nedureroasă, dar care crește lent și devine dureroasă atunci când este voluminoasă, sau când se malignizează. Radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
de modul în care "domnul Unirii" înțelegea să se raporteze la clasa politică în ansamblul ei, acesta având, așa cum bine se știe, tendința de a guverna deasupra partidelor, liberalii și conservatorii în egală măsură acceptau să dea tot mai multă consistență unei alianțe denumită încă din epocă "monstruoasa coaliție". De aici, a pornit însă și tendința de a explica întregul act de la 11 februarie ca o expresie a voinței unor politicieni de a-l îndepărta pe Cuza doar pentru a-și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
scenei politice și că exemplul lor va fi preluat și de alte grupări. Până atunci însă, primele structuri politice cu o anumită ierarhie erau cele conservatoare și aceasta datorită în principal faptului că "ideea" conservatoare începea să capete o anumită consistență. În tot acest timp liberalii încercau prin eforturi consistente să impună problema românească pe agenda publică europeană. Până atunci însă, unii dintre revoluționari întorși în țară duceau alte lupte la fel de importante din punctul nostru de vedere urmărind impunerea ideii de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
domniei sale, exprimând însă o anumită naivitate politică. Când spunem asta, ne gândim la faptul că, încercând să păstreze o anumită neutralitate, domnitorul avea să fie acuzat de partizanat atât din partea stângii politice, cât și a dreptei. Reproșul care prindea treptat consistență era acela cu trimitere la constituirea unei structuri politice în fruntea căreia să se afle chiar domnitorul, fapt care era susținut, la un moment dat, și de doi colaboratori apropiați în această perioadă, M. Kogălniceanu și Dimitrie Bolintineanu. Date fiind
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și, nu în ultimul rând, cunoașterea lor de către cetățeni. Acesta era motivul pentru care, o bună perioadă de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]