4,953 matches
-
cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize pe zi de câte 1-2 minute, a 8-9 mișcări pe minut. Pentru antrenamentul vălului palatin se poate aplica
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 1% a ulcerelor venoase cronice (C5 C6), 5 10% a modificărilor cutanate (C4), 30 50% a varicelor hidrostatice (C2) și 80% a telangiectaziilor (C1) (70). 34.2.2. Fiziopatologie Returul venos de la nivelul membrelor inferioare depinde de forța de contracție a musculaturii gambei, funcționarea corectă (unidirecțională) a valvelor de pe traseul vascular și de permeabilitatea venoasă. Afectarea oricăruia dintre acești factori determină hipertensiune venoasă, principalul factor hemodinamic cauzator al simptomelor și semnelor insuficienței venoase cronice. Presiunea venoasă de repaus este în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
calciu din ser, plasmă și urină. Expunerea și explicarea testului: calciu este un component mineral major al osului; 99% din totalul de calciu se găsește în os. Ionii de „calciu” au un rol important în transmisia impulsurilor nervoase și în contracția normală a mușchilor. Concentrația normală de calciu în ser poate duce la malformații ale glandelor paratiroide, boli osoase, carcinom, dozarea în exces de „calciu” ducând la boli renale. Principiul metodei: lamela „calciu” Vitros este uscată, elementul analitic este acoperit cu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
prezintă la consultație în serviciul de ortopedie sunt, cel mai frecvent, cei cu fracturi sau diformități dureroase. Aceste fracturi au anumite caracteristici: sunt specifice vârstei a treia și apar după traumatisme minore precum: căderi accidentale de la același nivel (accident casnic), contracții musculare brușce, mișcări greșite sau de redresare cu ocazia unei dezechilibrări. Aceste fracturi sunt mai frecvente la vârstnici și se datorează, pe de o parte, scăderii rezistenței osoase și, pe de altă parte, altor tare caracteristice vârstei precum: tonus muscular
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
mult în timp ce lobul caudal se reduce până la dispari la dispariție. Pancreasul nu este compact ca la me megachiroptere. 1.2.4. Aparatul circulator Arterele membrelor, în loc de una sunt între 5 - 7 7 și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții l lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții l lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea te temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor s specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
suferi degerături la urechi sau ale patagiului. În urma cercetărilor efectuate asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii l la Myotis daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și neregulată, astfel încât între două inspirații pot trece chiar 60- 90 de minute (Altrungham, 2 2001). Ca urmare, rata consumului de oxigen la un liliac în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii l la Myotis daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și neregulată, astfel încât între două inspirații pot trece chiar 60- 90 de minute (Altrungham, 2 2001). Ca urmare, rata consumului de oxigen la un liliac în hibernare, cu o temperatură corporală de 2°C, poate fi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
celule specializate pentru producerea de căldură și care conțin un număr neobișnuit de mare de mitocondrii (organite care controlează procesele d de oxidare intracelulară). Sângele încălzește mai întâi mușchii, apoi și restul corpului. În prima fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 30- 40% pentru a activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din nou, în durată pură, o durată în care trecutul, mereu în marș, crește, fără încetare, printr-un prezent absolut nou [s.n.]. Dar, în același timp, simțim cum se întinde până la limita lui extremă, resortul voinței noastre. Trebuie, printr-o contracție violență a personalității noastre asupra ei însăși [s.n.], să adunăm laolaltă tot trecutul nostru care, altminteri, se scurge, pentru a-l împinge, compact și indivizat, într-un prezent, pe care îl va crea, pe masura ce se introduce în el. Rare sunt
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de articulații peste care trec se distig mușchii (3, 13, 19, 20): -uniarticulari, scurți; -biarticulari, - poliarticulari, lungi. în funcție de tipul de contracție care este dezvoltată, există mușchi (3, 13, 20): - netezi, cum sunt cei care formează peretele organelor interne, - striați ce alcătuiesc aparatul locomotor, -miocardic - mușchi cu caractere intermediare între primele două categorii. STRUCTURILE MUSCULARE La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de a permite alunecarea mușchiului în timpul contracțiilor musculare. Fiecare corp muscular se găsește învelit cu un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt multipli și situați periferic formând o structură numită sincitiu. Prezența în interiorul celulei a unui număr mare de organite celulare este expresia unei activități intense. Forma celulelor musculare, alungită în sens longitudinal, este, adaptată funcției acestor celule, de a permite contracția musculară. După compoziția, culoarea și proprietățile funcționale ale fibrelor care alcătuiesc mușchii se descriu: -fibre musculare roșii: bogate în mioglobină, sarcoplasmă, însă sărace în miofibrile ceea ce face ca acești mușchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
roșii: bogate în mioglobină, sarcoplasmă, însă sărace în miofibrile ceea ce face ca acești mușchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu; -fibre musculare albe care sunt sărace în sarcoplasmă, bogate în miofibrile, astfel încât să poată să realizeze contracții rapide, dar de scurtă durată. Studierea cu ajutorul microscopului cu putere mare de rezoluție (microscop electronic) relevă faptul că fibrele musculare sunt formate din 4002000 de miofibrile de 1-3 microni și care sunt dispuse paralel (Figura 76) cu axul longitudinal al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate. Miofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanță de: -discuri clare, izotrope (I) ce conțin actină și -discuri întunecate, anizotrope (A) ce conțin miozină (Figura 77). în timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină și se leagă de aceasta prin intermediul unor punți subțiri. Procesul este dependent de prezența ionilor de calciu. Din punct de vedere al compoziției chimice, analiza mușchilor scheletici relevă: prezența apei, în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este legată de variațiile de presiune și tensiune care iau naștere în timpul contracției în mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este determinată de contracțiile izotonice. Receptorii din mușchi au rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este legată de variațiile de presiune și tensiune care iau naștere în timpul contracției în mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este determinată de contracțiile izotonice. Receptorii din mușchi au rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice se află aparatul neuro-tendinos, a cărui excitare transmite informații legate de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este determinată de contracțiile izotonice. Receptorii din mușchi au rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice se află aparatul neuro-tendinos, a cărui excitare transmite informații legate de gradul de tensiune exercitat asupra tendonului. Terminațiile nervoase libere sunt responsabile de durerea musculară determinată prin comprimarea masei musculare sau a tendonului sau de ruptura mușchiului. Fibrele motoare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
neuro-efectoare de tip special. Numărul de fibre musculare care este inervat este variabil, în funcție de tipul de activitate, care se realizează la nivelul mușchiului respectiv, și este cu atât mai mic cu cât mușchii participă la o mișcare complexă. Variația de contracție musculară se explică prin două mecanisme: 1. prin frecvența oscilantă a impulsurilor nervoase descărcată de neuronul motor la care fibra musculară răspunde printr-o succesiune de contracții; 2. mecanismul sumației, în special a unui număr din ce în ce mai mare de unităși motorii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
atât mai mic cu cât mușchii participă la o mișcare complexă. Variația de contracție musculară se explică prin două mecanisme: 1. prin frecvența oscilantă a impulsurilor nervoase descărcată de neuronul motor la care fibra musculară răspunde printr-o succesiune de contracții; 2. mecanismul sumației, în special a unui număr din ce în ce mai mare de unităși motorii care intră în acțiune. Fibrele A alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
impulsurilor nervoase descărcată de neuronul motor la care fibra musculară răspunde printr-o succesiune de contracții; 2. mecanismul sumației, în special a unui număr din ce în ce mai mare de unităși motorii care intră în acțiune. Fibrele A alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]