5,650 matches
-
niște examene de trecut. Înfășurat într-un sentiment pe care aș vrea să-l ascund, încerc să cred că este inspirația. Ar putea fi așa ceva, ceea ce înseamnă că aș face mai bine să schimb această mină supărată cu un zâmbet convingător, în acord cu strălucitorul viitor promis. Sunt dispus să învăț. Fericire confuză Poate că îndepărtându-mă de tine am putut regăsi lucrurile importante și simple care mă ajută să supraviețuiesc: iubirea unei persoane ca tine și valoarea unei vieți trăite
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8673_a_9998]
-
ajutorul Uniunii Europene, urmând ca să se dezvolte susținut din punct de vedere economic și social, astfel că vor atinge În perspectivă standardul de viață al Europei Occidentale, din Țările Dezvoltate. A fost desigur o păcăleală, o capcana foarte subtilă și convingătoare, În care au căzut Țările din fostul lagăr socialist... Am văzut Însă, În cazul României (care este și cazul tuturor țărilor foste socialiste) că după ce am trecut de la Socialism la Capitalism, după ce am intrat În Uniunea Europeană, Economia României În loc să se
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
A făcut o impresie excelentă, de om demn, om de cultură, diplomat subtil, stăpân pe sine, bine informat (mai puțin despre romanii din Canada - părerea mea) clar și concis În exprimare. S-au pus Întrebări și a răspuns sincer și convingător la toate subiectele abordate. Este clar, actualul guvern al României a Înțeles bine potențialul pe care Îl reprezentăm și face eforturi de a se apropia de noi, românii rătăciți prin lumea largă. Pentru asta am pledat și eu pe vremea
De ştiut şi reţinut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1441]
-
evită să mai citească astfel de volume (sau să privească astfel de filme). Se crede, îndeobște, că literatura și filmele horror nu ascund talent autentic, ci doar skill de manufacturier, obișnuit să producă, în serie, metafore tocite și din ce în ce mai puțin convingătoare ale fricii. Nu este însă mai puțin adevărat că se pot descoperi, chiar și în interiorul literaturii canonice (ca, de altfel, și în cazul cinematografului), adevărate bijuterii ale terorii, piese lucrate cu migală în filigran, care zac nedescoperite în opera câte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
supranaturale. Uneori, diferențele de plasare sunt destul de subtile și de dificil de sesizat, ele clarificându-se abia în urma unui close reading. Operele la care m-am oprit în această parte secundă a cercetării reprezintă, în interpretarea mea, exemplele care ilustrează convingător subiectul terorii în literatura română. Precizez că, atât în cazul prezentărilor din partea întâi, cât și în cel al analizelor din partea a doua, am optat pentru reproducerea unor fragmente consistente din textele primare tocmai pentru ca lectorul să pătrundă mai bine în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
volumul Seri în cătunul de lângă Dikanka, publicat în 1831) are în centru figura unui vrăjitor atât de înspăimântător, inamic neîndurător al cazacilor și ucigaș de copii, încât puține personaje din literatura universală îi pot face concurență serioasă. Un alt exemplu convingător de terifiant epic se găsește în nuvela Viy (din volumul Mirgorod, apărut în 1835). Aici, este vorba despre aventura unui seminarist, Khoma Brut, care se confruntă cu un monstru, Viy, iar lipsa sa de practică spirituală îi aduce moartea. Oricum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
narativ, prefer să nu abuzez de eticheta terorii și să nu mă opresc asupra lor. Oricum, afectate de cenzură și, mai pernicios încă, de autocenzură, prozele respective nu constituie, din punctul meu de vedere, decât realizări artistice deformate. Ultimul scenariu convingător aglutinat al spaimei estetizate poate fi detectat abia după momentul 1989, la Mircea Cărtărescu (1956- ), scriitor care poate oferi, în continuare, surprize notabile. Până în perioada interbelică, literatura română era defazată în raport cu cele occidentale, iar proza de teroare nu face, desigur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
străini reușesc să pătrundă în cetate fără a întâmpina nici o rezistență. Mai mult, poarta însăși este putredă, scările sunt roase de carii, totul în jurul lor respiră un aer de moarte. Tabloul dezolării care se înfățișează micii expediții este zugrăvit foarte convingător: "În față, spre inima cetății, alături pe drumul pe care se înșiruiseră, în loc să găsească rânduri dese de apărători, văzură spre groaza lor doar ruine și moarte. Casele erau prăbușite, zidurile crăpate, pietrele plesnite și aplecate în toate părțile". În sfârșit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai multe probleme conceptuale și am încercat, grație unui vademecum diacronic, să pun bazele unei abordări practice extinse, am ajuns, în acest punct, la însuși miezul întreprinderii mele exegetice: deimografia. Voi examina, în continuare, unsprezece opere care subîntind, expresiv și convingător în opinia mea, ideea subtilă de "teroare", fapt care va evidenția, sper, existența unui filon insolit în aventura epică a literaturii române. 2.1. Prefigurări Letopisețul Țării Moldovei de Miron Costin Deși, după cum am arătat deja, teroarea propriu-zisă începe să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mea, ideea subtilă de "teroare", fapt care va evidenția, sper, existența unui filon insolit în aventura epică a literaturii române. 2.1. Prefigurări Letopisețul Țării Moldovei de Miron Costin Deși, după cum am arătat deja, teroarea propriu-zisă începe să fie diseminată convingător în scriitura autohtonă abia în secolul al XIX-lea, nu este lipsit de interes faptul că, încă din secolul al XVII-lea, germenii acestui model de proză se pot descoperi în narațiunea istorică a lui Miron Costin. Boierul moldovean este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fi proiectată, rapid, în galeria capodoperelor (cu atât mai mult, cu cât nimic din literatura română nu o prevestește, exceptând, dacă este să fiu indulgent, nucleele beletristice din Letopisețele marilor cronicari moldoveni): are structură fermă, intrigă palpitantă și personaje creionate convingător. Chiar dacă restul operei lui Negruzzi s-ar fi pierdut, inclusiv valoaroasele povestiri Zoe (1829) și O alergare de cai (1840), ca și Fiziologia provințialului (1840), această bucată singură ar fi putut asigura prestigiul literar al scriitorului, în pofida accentelor xenofobe (în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cunoaște atât de bine. Șocul descoperirii lui Iancu în persoana unuia dintre musafiri este însoțită de manifestări evidente de nebunie, coroborate, la rândul lor, cu simptome de paralizie fizică. În această scenă, se găsește unul dintre cele mai pure, mai convingătoare și mai memorabile tablouri ale terorii din literatura autohtonă, care merită să fie citat integral fie și numai din rațiuni de expresivitate: "Hangiul deschise gura mare să spună ceva, dar gura făsă să scoată un sunet nu se mai putu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se găsesc patruzeci de câini, "mari ca vițeii". Haita este obiectul unei spaime materializate viu în scriitură: într-o noapte, ca să potolească urletele turbate ale dulăilor, Mircea se înarmează cu un bici și iese în curte. Ceea ce urmează este un convingător tablou al fricii reificate: "întreaga haită s-a prăbușit asupra îndrăznețului. Zadarnic vocea lui cutremura temeliile nopții, zadarnic biciul plesnea ca bubuiturile de armă. L-a văzut lipindu-se poltron de zid; mâna, mecanic, împărțea lovituri în dreapta și-n stânga
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Stephen King în titlul cărții sale consacrate horror fiction-ului american și a rădăcinilor sale intelectuale), nuvela lui Philippide poate sta cu egal orgoliu alături de mari piese ale terorii din literatura universală. Avem, în Îmbrățișarea mortului, una dintre cele mai convingătoare instrumentări ale anxietății criminale, beneficiind, simultan, de o copleșitoare țesătură de atmosferă. 2.4. Teroarea supranaturală Ancrajul ferm în supranatural al prozei terorii își are avantajele sale, iar, cel puțin în străinătate, adepții genului nu vor ezita să le sublinieze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din nuvelă este o poveste balcanică, povestită de tata" (1978: 54-55)88. Astfel, naratorul este perfect conștient de importanța factorului veridicității în alegerea coordonatelor geografice ale decorului și acționează în consecință, fiindcă o localitate pur ficțională ar apărea mai puțin convingătoare. Bântuit de tabuuri creștine, naratorul se grăbește să-l diabolizeze pe Călifar, prezentat ca având "înfățișarea sură", cu "ochii ce iscodeau tăios din stuful sprâncenilor" și, mai târziu, "barbă sivă, sprâncene de mușchi uscat, nasul cioc de cucuvaie". Tonurile sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
povara nemuririi, care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
alte două dimensiuni ale conceptului de „experiență“: cea teologică și cea politică. Le discut împreună, pentru a evita un reducționism des în tâlnit în istoria receptării lui Benjamin: acela al înscrierii autorului în rândul teoreticienilor marxiști ai culturii. Scholem arată convingător cum opțiunea politică (de altfel, neasumată total) este accidentală la Benjamin și cum lectura pe care acesta o face istoriei poate fi înțeleasă mai degrabă plecând de la presupoziții și teze teologice. Ceea ce în primul capitol este discutat ca „index“ al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un fel de naivitate, care convine subiectului preluat din feriile locale. D. Karr este prezent cu două poezii, "Veac stins" și "Vedenii", iar Alexandru Bogdan- Pitești cu o poezie în franceză, "Berceuse d'amour", al cărui macabru decadent este ilustrat convingător de N. Vermont, aproape în stilul lui Félicien Rops, accentul cinic-satiric al acestuia fiind prezent într-un detaliu, moartea poartă ochelari care lasă, însă, să se vadă găvanele craniului. "Puis sur mes pauvres yeux lassés, / Tout las, tout brûlants de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nu-i contrazice mereu pe ceilalți parteneri de discuție, nu-i întrerupe brusc și nu te certa cu ei! Nu te amesteca într-o discuție dintre două persoane fără să știi despre ce este vorba! Vorbește pe un ton calm, convingător, folosind cuvinte pe care să le înțeleagă toți partenerii de discuție! Ai grijă să nu jignești pe nimeni, folosind cuvinte urâte sau porecle și nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
sfaturi celui care vrea să înceapă sau se află la începutul unei cariere în filmul documentar? Un sfat ar fi să nu creadă pe nimeni, indiferent de situație sau afirmație. Să se convingă singur, astfel încât să poată oferi argumente puternice, convingătoare. Să nu se lase influențat. Altă regulă de bază este: nu plictisi! Nu copleși spectatorul cu informațiile tale. Nu fă pe doctul, ci comunică la nivelul unui om obișnuit. Fii concis. Nu există text care să nu se poată scurta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de autoevaluare: să meargă, de exemplu, într-o gară. Să se uite în jur, iar apoi să scrie o pagină despre ce au văzut. Și dacă rezultatul este interesant, dacă au observat ceva cu tâlc și au reușit să descrie convingător acel ceva, atunci au șanse să devină regizori de film documentar. București, 2008 Alexandru Solomon (n. 1966, București) Regizor, director de imagine Studiază la Academia de Teatru și Film "I.L. Caragiale", București, secția Imagine de film (1991). Realizează filme documentare
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ființele vii drept rezultatul realizării unui proiect al Creatorului lumii. Se sublinia că extraordinara ingeniozitate și economie a mijloacelor utilizate de organisme în vederea adaptării, a supraviețuirii și perpetuării fac ca tocmai observarea lumii vii să indice în modul cel mai convingător că în natură sunt la lucru o putere și o rațiune incomparabil superioare celor omenești. Bunăoară în scrierea sa A Disquisition about the Final Causes of Natural Things, care apare în 1688, Robert Boyle remarca: „Nu am văzut vreodată un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
scopul să fi fost luat în considerare și mijloacele să fi fost acomodate lui. Aranjamentul, dispunerea părților, utilitatea mijloacelor pentru un scop, relațiile instrumentelor cu o folosire implică prezența inteligenței și a minții.“ Asemenea reflecții i s-au părut extrem de convingătoare tânărului Darwin. Pe când studia teologia anglicană, la Cambridge, el a citit pentru examene cărțile lui Paley, care reprezentau pe atunci o lectură obligatorie. În Autobiografia sa, Darwin își amintește că pentru el studiul lucrărilor lui Paley a reprezentat una din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
încrucișează. Dacă acceptăm însă presupunerea că încrucișarea unor rase diferite de animale domestice se datorează vicierii instinctelor în procesul domesticirii, atunci analogia între efectele în timp ale acțiunii selecției artificiale și ale celei naturale ne va apărea drept pe deplin convingătoare. Darwin a socotit plauzibil că varietățile în stare sălbatică, spre deosebire de varietățile în stare domestică, au devenit specii încetând să se încrucișeze și devenind astfel cu timpul incapabile să se încrucișeze. Rezultatele selecției naturale vor fi, desigur, incomparabil mai ample și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]