5,110 matches
-
FMI-ului. Împrumutul acordat României este interpretat din perspectiva scenariului internațional conspiraționist, cel căruia România ar urma să-i cadă pradă sigură. Fondul Monetar Internațional ar fi un veritabil "asasin economic" ce urmărește noua cucerire a lumii prin înrobire economică. Corporațiile internaționale devin astfel noi chipuri ale "statului magician", după inspirata expresie a lui Ioan Petru Culianu. Un alt scenariu conspiraționist relatat în carte este cel al controlului și manipulării maselor prin mijlocirea pașapoartelor biometrice și prin aplicarea maleficului număr 666
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
oportunitatea împrumutului României de la FMI. Trebuie România să se împovăreze financiar acum? Este chiar ultima soluție? Părerile sunt împărțite, iar răspunsurile diferite. Este și normal să fie așa. Unii, asemenea guvernanților, fetișizează FMI-ul și Banca Mondială. Văd în aceste corporații chipul unor Mesia postmoderni. Alții, dimpotrivă, negativizează până la diabolizare organizațiile multinaționale. Mai mult: regăsesc aici semnele unei conspirații economice mondiale, una ce și-a făcut simțită prezența și în Romănia după 1989. Maleficul scenariu conspiraționist este dezvoltat, printre alții, de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
România? Aceasta-i fireasca întrebare pe care ți-o pui atunci când citești cartea lui John Perkins și vizionezi filmulețele primite pe You Tube. Iată, în sinteză, conținutul scenariului manipulator. Imperiul economic mondial creat și condus de bărbații bogați ai marilor corporații multinaționale (din care 47% au sediul SUA) a fost primul din istorie construit fără armată, doar pe strategii politico-economice. Extraordinarul succes avut în Arabia Saudită i-a încurajat pe adevărații lideri mondiali să-și extindă dominația în întreaga lume. Totul pleacă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
împrumut consistent al respectivei țări de la Banca Mondială, sau de la alte instituții și organizații afiliate. O primă ipostază a manipulării și stăpânirii este aceea că banii nu ajung cu adevărat la oamenii care au nevoie de ei. Ajung la marile corporații transnaționale care construiesc infrastructura și modernizează acea țară. De aceste reale beneficii se bucură doar elita politică a respectivei țări și nicidecum cetățenii de rând ca noi. În timp, datoria imensă se menține, ea neputând fi sub niciun chip achitată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Facea parte din scenariu. Tocmai asta se și dorea: imposibilitatea achitării la timp a împrumutului financiar. Urmează un alt "ajutor" din partea "asasinului economic". El propune o refinanțare a datoriei cu o dobîndă mai mare. Țara tot nu poate plăti. Atunci corporația se oferă să preia resursele naturale (petrolul, de exemplu) la un preț derizoriu și să-l revândă mai apoi profitabil. Mai solicită drept compensație pentru neachitarea la timp a datoriilor acordul în vederea înființării unei baze militare pe teritoriul țării sărace
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe teritoriul țării sărace și îndatorate. Binefăcătorul nu ezită mai apoi să ceară și trimiterea de carne vie undeva pe un front îndepărtat, sprijin politic la următoarele alegeri ONU, avantaje în privatizarea unor companii naționale și vânzarea lor unor mari corporații internaționale etc. În concluzie, "asasinii economici" din amintitul scenariu conspiraționist sunt aproape atotputernici. Exemplul lor îmi amintește de puterea Statului Magician analizat de Ioan Petru Culianu. Spre deosebire de cel totalitar, Statul Magicial abil și inteligent își creia propria sa opoziție și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
prostituției șansa reală a unui nou început în viață? Cât de apăsătoare este povara stigmatului de femeie ușoară? Tot sociologii de această dată Ilie Bădescu observaseră cu finețe un posibil transfer de autoritate de la stat spre acele structuri, rețele și corporații care ar cultiva industria pornografică. Statul și-ar abandona de bună-voie statutul de garant al moralității publice. Sex-turismul s-ar combina liber și eficient cu traficul de ființe umane, efect pervers sugerat și de autorii raportului. Trupul s-ar desacraliza
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
întreprinderi”, votată recent. Ca urmare naționalizarea se abroga, întreprinderile trecând în „administrarea colectivelor de muncă, conduse de agenți ai clicii lui Tito”. Toate acestea ar semăna izbitor cu politica lui Mussolini, care în scopuri demagogice îi atrăgea pe muncitori prin intermediul corporațiilor în activitățile de conducere. Făcând o comparație între diferitele sisteme, Iosif Chișinevschi subliniază că „Hitler, Goering și Goebbels au propovăduit armonia între capital și munca, Hoover și Ford au dezvoltat teoria șanselor egale, potrivit căreia în democrația americană șomerul și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
O altă luare de poziție față de problemele economiei românești este cuprinsă în declarația făcută de Gheorghe Brătianu, cu ocazia întrunirii fruntașilor georgiști la Clubul central al PNL, în 3 februarie 1934466. Luând în discuție modelul politic și economic, bazat pe corporații, propus de Benito Mussolini pentru Italia, președintele georgiștilor atrăgea atenția asupra faptului că, dacă în Italia corporațiile reprezentau o realitate a vieții economice, în România, această condiție lipsea. Liderul georgist aprecia că România nu putea să fie situată în categoria
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu ocazia întrunirii fruntașilor georgiști la Clubul central al PNL, în 3 februarie 1934466. Luând în discuție modelul politic și economic, bazat pe corporații, propus de Benito Mussolini pentru Italia, președintele georgiștilor atrăgea atenția asupra faptului că, dacă în Italia corporațiile reprezentau o realitate a vieții economice, în România, această condiție lipsea. Liderul georgist aprecia că România nu putea să fie situată în categoria țărilor industriale, industria nefiind deplin dezvoltată. Șeful georgiștilor aprecia că, deși agricultura reprezenta principala ramură a economiei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a liberalismului, în înțelesul clasic al cuvântului. Liberalismul economic și politic spre care lumea zilelor noastre pare a se îndrepta din nou rămâne o școală a energiei individuale. El nu se întemeiază nici pe clase, nici pe categorii, nici pe corporații, ci pe oameni. Cred că, cel puțin în ce privește țara noastră, ordinea trebuie inversată. Vom putea salva în România, liberalismul politic, cu așezămintele unui regim constituțional și parlamentar numai dacă îi vom da temelia indispensabilă a liberalismului economic, dacă îl vom
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unde oricine poate să plaseze diverse note și anunțuri. În plus, după inventarea World Wide Web-ului, în anii 1990, Netul s-a umplut de pagini personale, care din multe puncte de vedere anticipau blogurile de azi, în timp ce paginile marilor corporații au început să domine Web-ul abia de prin 1995. În aceste condiții, susțin Kaplan și Haenlein, putem spune că social media reprezintă o întoarcere la origini, de vreme ce transformă Internetul din nou într-un instrument ce permite în primul rând
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fapt, dăunează eficienței și psihicului, după cum o arată studiile.54 Încălcarea dreptului la intimitate și expunerea datelor personale Faptul că ne punem viața pe Internet ne expune și ne poate face mai vulnerabili. Datele noastre personale pot încăpea pe mâinile corporațiilor și chiar ale criminalilor. Universitățile ne evaluează profilul de Facebook atunci când decid dacă acceptă un candidat. Companiile cercetează și ele ce postăm pe site-urile de socializare atunci când iau decizia de angajare. Multe dintre ele monitorizează activitatea din social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
-le acționarilor pierderi estimate la 180 de milioane de dolari.135 Reprezentanta companiei care îi scrisese lui Carroll e-mailul în care îl înștiințase că nu va avea sorți de izbândă, o oarecare doamnă Irlweg, a devenit un simbol al lăcomiei corporațiilor americane și a încasat, în diverse comentarii publicate de utilizatori pe Internet, numai urări de bine. United Airlines s-a oferit să-i plătească lui Carroll chitara distrusă, dar cântărețul a respins oferta și a sugerat că banii ar putea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
spune ea. „Studiile arată că în general orice post de pe Facebook este văzut de cel puțin alți șapte utilizatori, așa că prin postarea unui răspuns, ca pagină de organizație, îți poți mări audiența“, explică Ruxandra. Chiar dacă organizația ei nu e o corporație care își propune profit financiar, este, în schimb, o societate științifică și are anumite principii și poziții privind modul de management și conservare a mediului, pe care este foarte important să le vadă înțelese și promovate. Din acest motiv, încearcă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
politice, într-un fel focusat extrem de tare pe individ“. „Comerțul viitorului e social“ În 2010, compania farmaceutică GlaxoSmithKline a dat publicității lista compușilor chimici folosiți în experimentele de laborator pentru un medicament pentru tratarea malariei. De Cartea fețelor 184 regulă, corporațiile din domeniu țin secrete astfel de informații. Glaxo însă s-a decis să treacă la un model comunitar de cercetare științifică. Există destule boli pentru care nu s-a găsit încă leac, iar pentru unele dintre ele soluția poate veni
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
indivizii nu contează. Dar lucrurile se schimbă. Angajații și clienții companiilor se raportează altfel la experiențele de angajat și de consumator. Le privesc ca pe niște experiențe personale, așa cum și sunt. și, după cum am văzut din exemplele de mai sus, corporațiile Schimbările spațiului public în era social media 185 nu pot face nimic ca să împiedice acest lucru. și nici n-ar trebui. „Astăzi, noi - ca angajați, parteneri și consumatori - spunem companiilor ce să fabrice, ce să promoveze și ce să vândă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Formula 1, sau #BBCFootball pentru comentariile în direct, prin mesaje pe Twitter, ale meciurilor importante. În martie 2011, BBC a adoptat sistemul pentru transmiterea dezbaterilor din parlamentul britanic legate de adoptarea bugetului.182 În ultimul an, mai mulți reporteri ai corporației își deschiseseră oficial conturi de Twitter, pe care le foloseau pentru a posta informații și analize legate de subiectele pe care le acopereau. În plus, există conturi separate care transmit tweet-uri de actualitate: BBCNews pentru știri, BBCBreaking pentru evenimente la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor locale, în detrimentul marilor federații, ale căror experiență și implicații ideologice sunt puse la îndoială, la începutul anilor 1980. 449 Concomitent cu anihilarea corporațiilor, întreprinderea a fost, la origini, un agent subversiv al ordinii sociale în timpul Vechiului Regim, când inițiativa economică era încorsetată în codurile sociale de schimb (Denis Segrestin, Sociologie de l'entreprise, Paris, Armand Colin, 1992, pp. 7-8). 1 Vezi D. Lorrain
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
2003, p. 98) care definește tranșant cele două structuri: * structura normativă circumscrie ansamblul coerent al regulilor, credințelor sau ghidurilor orientative care au rolul de a reglementa comportamentul indivizilor în cadrul organizației (sunt citate în acest sens normele ce funcționează în diverse corporații sau agenții publice, legate de ținuta vestimentară formală, sobră și norme ce solicită estomparea sentimentelor și emoțiilor în relațiile profesionale); * structura comportamentală analizează constanța comportamentului indivizilor, prin raportare la tipul de comportament cristalizat la nivelul organizației în ansamblu. Se identifică
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]